“- Bunu daddy vreau păpuşi/ Şi tu-mi dai nişte mănuşi?/ – Dragă Nata, nu-s de lână!/ Le-am adus chiar de pe Lună!/- Cand ai fost acolo sus/ De nici mie nu mi-ai spus?/ -Atunci când am fost ca tine!/ M-au purtat nişte albine/ Şi prin hărnicia lor/ Ţi-au ţesut păpuşi de dor.” Poezie- dialog, dintre un bunic şi o nepoţică. Bunicul (Daddy), ca orice bunic este topit dupa nepoţică. Se numeste Octavian Doclin- nume de referinţă al “Orasului cu poeţi” – iar nepoţica, în vârstă de cinci ani, se numeşte Natalia-Ioana şi-şi doreşte, ca orice copil, jucării şi păpuşi cum nu s-au mai văzut. “ Să-mi scri o poezie cu păpuşi” îşi roagă Natalia bunicul şi, cum dorinţa nepoţilor este poruncă pentru bunici, Tavi Doclin se conformează – cine i-ar rezista Nataliei-Ioana?- şi  astfel se naşte “Nata-Ioana vrea păpuşi”. Volumul, structurat în două părţi, prima “Jocul cu păpuşile”, în care bunicul Daddy dă nepoatei, versuri  superbe,  păpuşi-mănuşi- steluţe pe cer care să-i ocrotească şi să-i lumineze copilăria, păpuşi din raze de lună pe care Nata-Ioana le aduce din Univers şi le împarte “…Două pentru Mama, două pentru Tata. Două pentru Buna, pentru Bunu, alta!/…-Pentru Mother încă două/ Iată c-am ajuns la nouă!/ Şi a zecea o pun bine/ Pentru mine!”. Corecta împărţeala am zice! Partea a doua, bilingvă română-engleză, a volumului, cuprinde poezii pentru copii de toate vârstele. Daddy scrie, Mother (Ada D. Cruceanu) traduce, “Alte jocuri-jucării” pentru copii de toate vârstele, copii mai mici sau mai mari: Cartea dedicată lor  “Dragi copii să ţineţi minte/ şi să ştiţi de dinainte:/ cartea, când o luaţi în mână,/ nu-i nici măr, nu-i nici alună./ Dar ce este?, mă-ntrebaţi/ ca-ntre prieteni, ca-ntre fraţi./ E o veste? Nu-i poveste?// Eu vă dau doar un raspuns./ Cartea-i gândul necuprins.” / The Book „Dear kids, you must  remember/And know it before you ask:/ Book it’s not an apple, a nut,/ When it’s getting in your hands up./But what is it? You put me questions/ As good friends we are, and brothers too./ Could it be a name? Maybe a story?// Just an answer I’ll give you:/ It is an unhidden thought.”

Poezii-păpuşi, jocuri-jucării, gândul neascuns al poetului-bunic Octavian Doclin, nepoata-prinţesă Natalia-Ioana, bunici, părinţi, educatori şi copii, colegi de grădiniţă, preşcolari însoţiţi de doamnele profesor Lucia Mato-Chereji şi Andreea Simin, emoţie, candoare, autografe şi cărţi cu autografe împărţite tuturor celor prezenţi. Toate s-au întâmplat marţi, 22 mai 2012, în organizarea Societăţii pentru Cultură Metarsis, înaintea amiezii, la o lansare de carte cu totul aparte: ”Nata-Ioana vrea păpuşi” de Octavian Doclin.