Indisponibile din dorința celui menționat.

– deși începem lista contrazicând criteriul enunțat mai sus, dorim totuși să menționam că Librăria Semn de carte* nu ar fi existat fără suportul persoanei menționate. Mulțumim!

Indisponibile din dorința celei menționate.

– deși începem lista contrazicând criteriul enunțat mai sus, dorim totuși să menționam că Librăria Semn de carte* nu ar fi existat fără suportul persoanei menționate. Mulțumim!

Indisponibile din dorința celei menționate.

– deși începem lista contrazicând criteriul enunțat mai sus, dorim totuși să menționam că Librăria Semn de carte* nu ar fi existat fără suportul persoanei menționate. Mulțumim!

Marianov, Bata. sculptor and painter. Born April 23, 1943, Timisoara, Romania. In 1970, graduated from Nicolae Grigorescu Institute of Fine Arts, Bucharest, and taught up to 1973 sculpture at the Timisoara School of Arts. In 1969, his first one-person show in Bucharest, subsequently many other shows in Romania and abroud. Participated in group exhibitions in Romania, France, Spain, Yugoslavia, Slovenia, Italy, Bulgaria, Germany, Canada, and in various other Sculpture Symposiums. In 1985, left Romania to settle in Frankfurt am Main, Germany. His works are in private collections, and on open air sites in Romania, Italy, Poland, Yugoslavia, Germany, Canada, USA, etc. Lives and works in Frankfurt am Main, Germany. In 1996, Bata Marianov founded the International Sculpture Symposium (S.I.S.), a yearly month long event taking place at Gărâna, the pitoresque village in the Banatian Mountains, Romania.
Artists from all over the world are invited to apply for participation. They are given the opportunity to create monumental works that will be placed in the open air permanent sculpture park.

– expune sculptură permanent în cadrul librăriei;

– prezentarea ultimelor 3 apariții editoriale Bata Marianov (11 iunie 2010)

Cunoscut om de presă, ctitorul Studioului Regional Radio Reşiţa, al Radiodifuziunii Române, s-a născut la Timişoara în ziua de 7 iunie 1946. Pasiunea pentru radio se naşte odată cu cea pentru sport. Astfel, îmbinândule pe amândouă, devine cronicar sportiv al postului de radio naţional şi în presa scrisă. Odata cu apariţia postului de radio de la Reşiţa, datorita lui, acesta a devenit unul din posturile regionale cele mai ascultate şi cunoscute atât prin aria de acoperire (înreaga Terra prin Internet) cât şi prin dezvoltarea diversificată şi calitativă a grilei de programe. De-a lungul celor peste 14 ani de activitate a radioului reşiţean, a adunat zeci de distincţii, premii şi diplome, colective şi a ajuns pe cele mai îndepărtate meridiane, facând auzită vocea românilor, a Banatului Montan.

– partener media al proiectului Metarsis – activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană

– audiția piesei de teatru radiofonic „Împăratul Măiestrelor” (6 August 2010);

– prezentare de carte „Tainele muzicii clasice” – Walter Mihai Klepper (19 august 2010);

CHISÃLIŢÃ Ada Mirela (pseudonim: Ada D. CRUCEANU)
Data și locul naşterii: 4 mai 195, Sibiu
Studii: elementare (1957 – 1965, Liceul Gh. Lazãr şi Şcoala Generalã Nr. 15 Sibiu); liceale (1965 – 1969, Liceul Nr. 3 Sibiu);
universitare (1969 – 1973, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limba şi Literatura Românã, specialitatea românã-englezã);
Doctor în filologie al Universitãţii de Vest Timişoara, 2001, cu teza Feţele barocului. Barocul în literatura Banatului, conducãtor ştiinţific: prof. univ. dr. Corneliu Ungureanu
Evoluţia profesionalã: 1973-75, profesor – Şcoala Generalã Socolari (Caraş-Severin); 1975-1982, bibliotecar-bibliograf – Biblioteca Judeţeanã „Paul Iorgovici” Reşiţa; 1982-1990, referent – Centrul Judeţean Caraş-Severin de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare (literaturã, artã popularã, arte plastice, editare publicaţii); 1990-96, consilier – Inspectoratul pentru Culturã Caraş-Severin; 1996 – 97, consilier editorial carte, publicitate – MediaStar (Casã de presã şi Editurã) Reşiţa; 1998 – 99, consilier-inspector – Consiliul Judeţean Caraş-Severin, Birou Culturã; 1999 –2001 consilier – Inspectoratul pentru Culturã şi Culte Caraş-Severin (arte vizuale, biblioteci, editare publicaţii); în prezent, director executiv al Direcţiei pentru Culturã, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional a judeţului Caraş-Severin; redactor rev. Reflex – artã, culturã, civilizaţie (Reşiţa); secretar al Fundaţiei Cultural-Sociale Octavian Doclin, Reşiţa
Apartenenţa la organizaţii profesionale:
– membrã a Filialei Reşiţa a Uniunii Artiştilor Plastici din România (secţia criticã)
– membrã a Societãţii de Ştiinţe Filologice din România, Filiala Reşiţa
– membrã a Uniunea Scriitorilor din România (din 1992)
Colaborãri la reviste: Contemporanul, Cronica, Familia, Limba Românã, Orizont, Orient Latin, Steaua, Tribuna, Viaţa Româneascã, presa din Reşiţa şi Caraş-Severin (teorie, criticã şi istorie literarã, folclor, istoria culturii – peste 150 intervenţii); susţine, în anul 2000, rubrica „Dinspre Banat”, în Convorbiri literare, Iaşi; coordoneazã publicaţia Patrimoniu (DCCPCN Caraş-Severin)
Colaborãri la volume colective: Casa Faunului. Antologie de poezie. 40 de poeţi contemporani. Realizatã de Lucian Alexiu (traduceri în limba englezã), Timişoara, Hestia, 1995
Iniţiative culturale: consilier editorial – Editura MODUS (MODUS P. H.) din Reşiţa
Debut absolut: 1968, revista Cibinium a Liceului Nr. 3 Sibiu (cu istorie literarã)
Debut editorial: Radu Stanca – dramaturgul, Timişoara, Editura Hestia, 1992
LISTA LUCRÃRILOR PUBLICATE:
1. Contribuţii la presa româneascã din Banat (coaut), Reşiţa, 1979
2. Radu Stanca – dramaturgul, Timişoara, Editura Hestia, 1992
3. Gheorghe Costa (Australia), Aceastã iarbã a tainei /This grass of mistery (poezie, traducere în limba englezã), Timişoara, Editura Hestia, 1994
4. Octavian Doclin, Climã temperat-continentalã / Temperate Continental Climate (poezie, traducere în limba englezã), Timişoara, Editura Hestia, 1995
5. E. A. Robinson, Tristram and Other Poems (antologie de versuri, traducere în limba românã), Timişoara, Editura Hestia, 1995
6. Porunca Fiului (eseu asupra prozei lui Sorin Titel), Timişoara, Editura Hestia, 1997
7. Octavian Doclin, 47 Poeme despre Viaţã, Dragoste şi Moarte / 47 Poems about Life, Love and Death (traducere în limba englezã), Reşiţa, Editura Timpul, 1998
8. Timişoara. An Artistic Monograph (traducere în limba englezã, în colaborare), Timişoara, Amarcord, 1999
9. Capete de pod (eseuri), Timişoara, Editura Anthropos, 2001
În lucru: Dicţionar frazeologic român-englez (pentru uzul studenţilor)
REFERINȚE CRITICE:
A. în volume:
Cruceanu, Ada, în Olimpia BERCA, Dicţionar al scriitorilor bãnãţeni, Timişoara, Editura Amarcord, 1996, p. 41-42
Cruceanu Ada, în Tiberiu CHIŞ, Victoria BITTE, Nicolae SÂRBU, Dicţionarul scriitorilor din Caraş-Severin, Reşiţa, Editura Timpul, 1998, p. 77-78
Cruceanu Ada, în Marcu Mihail DELEANU, Reşiţa filologicã, Reşiţa, Editura Timpul, 1999, p. 86-87
Cruceanu Ada, în Aquilina Birãescu, Deana Zãrie, Scriitori şi lingvişti timişoreni, Biblioteca Judeţeanã Timiş, Timişoara, Editura Marineasa, 2000, p. 50
Cruceanu Ada, în Irina PETRAŞ, Panorama criticii literare româneşti – Dicţionar ilustrat, 1950 – 2000, Cluj, Casa Cãrţii de Ştiinţã, 2001, p. 243
Cruceanu Ada (Chisãliţã), în Who’s who în România, Ediţia princeps 2002, Bucureşti, Pegasus Press, p. 168
Cruceanu D. Ada, ]n Dic’ionarul general al literaturii rom\ne, 2004
B. în presã:
Adrian Dinu Rachieru, Ada D. Cruceanu, Radu Stanca – dramaturgul, în Renaşterea bãnãţeanã (Timişoara), nr. 813, 29 oct. 1992
Adrian Dinu Rachieru, Ada D. Cruceanu, Radu Stanca – dramaturgul, în Meridianul Timişoara (Timişoara), an IV, nr. 8 – 9 (49-50), 1993
Ionel Bota, Între rigorismul şi „fantezia” noii critici, în Timpul (Reşiţa), nr. 225 (740), an III, 14 nov. 1992
Ionel Bota, Pelerin la Curtea Marelui Text, în Timpul (Reşiţa), an VI, 8 sept. 1995
Al. Piru, Teatrul poetic, în Dimineaţa (Bucureşti), an III, nr. 28 (822), 11 feb. 1993
Cornel Ungureanu, Corina Ciocârlie, Nicolae Oprea şi alţi optzecişti întârziaţi, în Orizont (Timişoara), nr. 11 (1326), an VI, 10 iunie 1993
Cornel Ungureanu, Sorin Titel în Banat, în Orizont (Timişoara), nr. 7 (1398), 25 iulie 1998
Cornelia Ştefãnescu, Dramaturgul, în Jurnalul literar (Bucureşti), an IV (serie nouã), nr. 37 – 40, oct. 1993
Mircea Popa, Ada D. Cruceanu – Radu Stanca, dramaturgul, în Literatorul (Bucureşti), an IV, nr. 9 (129), 4 – 11 martie 1994
Victor Cubleşan, Porunca fiului, în Steaua (Cluj), nr. 5 – 6, an L, mai-iunie 1999
George Bãdãrãu, Mãrturii, studii, sinteze (Despre Radu Stanca, dramaturgul), în Convorbiri literare (Iaşi), nr. 1 (49), ian. 2000
Maria Aron, Porunca fiului sau povara destinului, în Luceafãrul (Bucureşti), nr. 10 (456), 15 martie 2000
Ludmila Rotãraş, Capete de pod, în Convorbiri literare (Iaşi), nr. 12, 2001
Mihai Borşoş, Eleganţã şi acurateţe, în Arhipelag (Deva), nr. 1 – 2, 2001
Geo Vasile, „Şi suntem ultimii coloni ai satului de frontierã” (Despre traducerile în limba englezã din antologia Casa Faunului), în Luceafãrul (Bucureşti), serie nouã, nr. 11 (264), 20 martie 1996
Carmen Blaga, Un poet al nordului american (Despre traducerea lui E. A. Robinson în limba românã), în Semenicul (Reşiţa), serie nouã, nr. 3, mai 1996
Olimpia Iacob, În luptã cu „spini şi pãlãmidã”, în Convorbiri literare (Iaşi), nr. 2, 1999 (Despre volumul 47 Poems about Life, Love and Death de Octavian Doclin)
Premii literare
1993 – Premiul Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (pentru debut în criticã, volumul Radu Stanca – dramaturgul,
2001 – Deva Premiul pentru criticã literarã la Festivalul Internaţional de Poezie „Emia”, pentru volumul Capete de pod, 2001
2002 – Premiul de Excelenţã al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România, 2002

– a susținut numeroase disertații pe teme artistice-culturale în cadrul evenimentelor organizate în cadrul librăriei

– susținatoare a acțiunilor librăriei din postura de director al Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Caraş-Severin

Disponibile încurând…

– spectacol de stradă oferit participanților la inaugurarea librăriei Semn de carte* (14 mai 2010)

– lansarea proiectulului european “O mie de zâmbete“ (27 mai 2010)

– masa rotundă cu tema ”Deschiderea societății – Mit sau necesitate” (17 iunie 2010)

Disponibile încurând…

– spectacol de stradă oferit participanților la inaugurarea librăriei Semn de carte* (14 mai 2010)

– lansarea proiectulului european “O mie de zambete“ (27 mai 2010)

– masa rotundă cu tema ”Deschiderea societății – Mit sau necesitate” (17 iunie 2010)

Disponibile încurând…

– spectacol de stradă oferit participanților la inaugurarea librăriei Semn de carte* (14 mai 2010)

– lansarea proiectulului european “O mie de zâmbete“ (27 mai 2010)

– masa rotundă cu tema ”Deschiderea societății – Mit sau necesitate” (17 iunie 2010)

Profesor, pictor, absolvent al Universităţii de Vest din Timişoara, s-a născut la 18 ianuarie 1965, la Caransebeş. Profesorul Liceului de Artă Sabin Pauţa din Reşiţa a participat la numeroase simpozioane şi tabere de creaţie din ţară şi din străinătate.

– expozitie temporara de pictură în cafeneaua librăriei (mai 2010-august 2010)

Poetă, realizator de emisiuni culturale la Radio Reşiţa, membru activ al Cenaclului Literar Semenicul, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, filiala Reşiţa

data şi locul naşterii: 16 iunie l965, Reşiţa

Cărţi publicate: Ochiul de rezervă(versuri,Reşiţa 2005, Ed.Banatul Montan), Mozart un vis împlinit (reportaje, carte îngrijită şi editată de Radio Reşiţa, 2010) Sala albastră 2 (versuri,vol.colectiv, Reşiţa, 2004 Ed.Timpul),Drumul către Piatra scrisă,(versuri, vol.colectiv, Timişoara,2006 Ed.Marineasa)

„Dacă muzica şi poezia au fost doar pasiuni pentru Alexandra Gorghiu, acestea au devenit viaţa ei, pentru că evenimentele culturale la care a avut şansa să participe în calitate de reporter i-au îngăduit să transforme aceste pasiuni în profesie. O profesie pe care o slujeşte nu doar cu profesionalism încă din anul 1998, ci şi cu dăruire.(…)fiindcă nu poţi convinge oricum şi pe oricine să asculte Bach, Mozart, Beethoven sau să înţeleagă poezia modernă decât dacă eşti tu însuţi convins că aceste valori sunt importante şi pot face viaţa mai frumoasă.”(Doru Dinu Glăvan)

– Lansare de carte “Mozart – Un vis implinit” (19 mai 2010)

ALEXANDRU MOISE- născut în Cransebeş- juteţul Caraş-Severin la 12 iunie 1991 creşte de mic la Centrul de Plasament “Speranţa” din Reşiţa. A fost elev al Şcolii Generale nr. 10 din Reşiţa în clasele I- IV iar la îndemnul institutorului Ienea Cosmin Narcis de la centrul de plasament- care i-a intuit talentul muzical, devine, din clasa a V-a, elev al Liceului de Artă Sabin Păuţa din Reşita la clasa de clarinet a prof. Nicolae Gaita. Din clasa a VIII-a până la absolvirea liceului este elev al prof. Adrian Roiban. In anul 2007 câstigă faza judeţeană a concursului “Floare de Colţ” al copiilor asistaţi în centrele de plasament. Este student în anul I la secţia de clarinet a Facultăţii de Muzică din cadrul Universitaţii de Vest din Timişoara.

– minirecital clarinet în cadrul lansării de carte ”Mozart – Un vis implinit” – Alexandra Gorghiu (19 mai 2010)

Dan D. Farcaș (n. 1 aprilie 1940, Reșița) este un matematician, informatician, scriitor, cercetător român al fenomenului OZN și al civilizațiilor extraterestre. A absolvit facultatea de matematică și fizică la Timișoara. Are un doctorat în matematici la Universitatea București, iar din 1962 este informatician. A condus din 1968 mari proiecte de informatizare, a predat cursuri de informatică. Dupa 1990 a fost director la Institutul Român de Management, director și director adjunct al Centrului de Calcul și Statistică Sanitară, consilier temporar al Organizației Mondiale a Sănătății si expert al UE pentru interoperabilitatea sistemelor informatice de sănătate. A fost ales în 1993 membru titular al Academiei de Științe Medicale și în 1991 vicepreședinte al Societății Române de Informatică Medicală.

Cetățean de onoare al municipiului Reșița. Începând cu anul 1966 s-a făcut remarcat prin publicarea unor povestiri SF. Din anul 1998 este vicepreședintele Asociației pentru Studiul Fenomenelor Aerospațiale Neidentificate (ASFAN). A publicat peste 20 de cărți în domenii precum informatică, matematică, eseuri, ufologie. A publicat peste 700 de articole și a participat la numeroase emisiuni radio și tv, multe dintre ele legate de fenomenul OZN. Cartea Informatica medicală, la care e coautor, a fost distinsă în 1991 cu premiul Gheorghe Marinescu, de către Academia Română.

– întâlnire pentru discuții și dezbateri, cu titlul „Dialogul generației” (3 iunie 2010)

S-a născut în 6 iulie 1943, la Reşiţa. A absolvit Facultatea de Medicină din Timişoara, promoţia1968.După absolvire, a practicat medicina generală la Cărbunari şi Câlnic, iar în anul 1973, a devenit, prin concurs, medic secundar cardiolog, apoi, în anul 1976 – medic specialist – şi în 1962 – medic primar cardiolog. A fost numit şef al Secţiei de cardiologie de la Spitalul Judeţean din Reşiţa. În anul2008 i-a fost acordat titlul de “Cetaţean de Onoare” al municipiului Reşiţa.

– întâlnire pentru discuții și dezbateri, cu titlul „Dialogul generației” (3 iunie 2010)

Nascut la 8 Februarie 1943 la Câlnic-Resita, compozitorul, dirijorul si profesorul universitar doctor Sabin Pautza a urmat cursurile Liceului de Matematica din Resita studiind in paralel muzica cu Karl Tirier si Katerin Szoguy la Liceul de Muzica din Resita, institutie de invatamant care, din anul 2003 ii poarta numele. In anul 1965 absolva Conservatorul “ Ciprian Porumbescu” din Bucuresti unde s-a bucurat de indrumarea unor dascali de prestigiu ca Martian Negrea, Ion Dumitrescu, Tudor Ciortea, IonVicol, Octavian Lazar Cosma, Victor Giuleanu, Dragos Alexandrescu, Ioan Ghiga, Dumitru. D. Botez, Marin Constantin, Emilia Comisel, Stefan Niculescu, Aurel Stroe, Dinu Ciocan, Nicolae Coman.    S-a specializat apoi in compozitie si dirijat la Accademia Chigiana din Siena, Italia, cu Franco Donatoni, Franco Ferrara si Bruno Maderna. Intre anii 1965 si 1984 activeaza ca profesor de armonie, dirijat si orchestratie la Academia “George Enescu” din Iasi. Aici infiinteaza in anul 1968 Camerata  “Animosi’ si este numit din anul 1975 succesorul dirijorului Ion Baciu la pupitrul Orchestrei Simfonice a Conservatorului. Cu aceste formatii a sustinut numeroase concerte in tara si peste hotare – “Bydgoszcs International Festival” (Polonia), Internationales Jugendfestspieltreffen Bayreuth”– Germania, Vacantele Muzicale de la Piatra Neamt. Din anul 1984 se stabileste in Statele Unite unde este numit prin concurs Director Artistic si Prim Dirijor al cele mai vechi orchestre simfonice din New Jersey, Plainfield Symphony Orchestra. Dupa o activitate de peste 20 de ani primaria orasului Plainfield il numeste Cetatean de Onoare al orasului si Conductor Emeritus pe viata al aceleasi filarmonici, decretand ziua de 7 Mai 2007 “Ziua Sabin Pautza in Plainfield”.   Dirijeaza frecvent in StateleUnite, Europa si Australia si este invitat deseori sa predea cursuri de maiestrie la diferite universitati americane si europene ca New York University sau Atlan Institute. Sabin Pautza detine numeroase premii si distinctii romanesti si internationale cum ar fi “Premiul George Enescu” al Academiei Romane, Premiul Uniunii Compozitorilor din Romania, Marele Premiu al Televiziunii Romane, Premiul “Rudolph Nissim” al ASCAP, Premiul de Compozitie la concursul international din Salt Lake City, Utah si mai recent, Marele Premiu “Dr. Martin Luther King, Jr.” pentru lucrarea ”Chimes”.    Activitatea sa internationala de dirijor si compozitor i-a adus titlul onorific de “Doctor in Music” decernat de London Institute for Applied Research si titlul de “Doctor in compozitie” al Academiei “Gh. Dima” din Cluj-Napoca.    Sabin Pautza a dirijat in cele mai renumite sali de concerte din Statele Unite, Europa sau Australia ( “Carnegie Hall” din New York”, “Santa Cecilia” din Roma, “Fr. Chopin” din Varsovia sau “Philharmonic Hall”din Sydney. Numele sau figureaza alaturi de cei mai mari muzicieni ai lumii in “Who’s Who in Music” publicat la Cambridge -Anglia (editiile 1980-1984-1992-2000) si in volumul “2000 de americani notabili” publicat de  American Biographical Institute.    Sabin Pautza este membru al Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania, al ASCAP (Uniunea Compozitorilor Americani) si al Biroului  de Consilieri al Institutului Biographic American. Compozitiile sale sunt publicate in totalitate de catre San Nicobian Edition din New York iar casa de discuri “Swift Music Group”din New Jersey editeaza in prezent seria “Opera Omnia” a compozitorului, din care au aparut deja primele zece compact discuri.

– întâlnire pentru discuții și dezbateri, cu titlul „Dialogul generației” (3 iunie 2010)

S-a născut în 28 iunie 1943, la Oraviţa. A absolvit Facultatea de mecanică din Timişoara în anul 1965. A lucrat timp de 41 de ani la UCMR fiind şef al Serviciului de organizare, secretar al Consiliului de administraţie, şef al Compartimentului Patrimoniu şi consilier al directorului general. S-a remarcat printr.o seamă de cercetări şi restituiri ale trecutului istopric al industriei din Banat. A colaborat la  monografia scrsă în anul 1971 şi a semnat mai multe lucrări fundamentale despre istoria locomotivelor şi căilor ferate din Banatul Montan, precum şi o istorie a uzinelor din Reşiţa, lucrări apreciate şi distinse cu diplome în ţară şi străinătate.

– întâlnire pentru discuții și dezbateri, cu titlul „Dialogul generației” (3 iunie 2010)

Peter Sragher născut în 1960 la Bucureşti. căsătorit cu Cristina. are un fiu, David-Thomas.
A studiat: în oraşul natal germanistică. este membru al consiliului „Uniunii Scriitorilor din România” şi al „Grazer Autorenversammlung” din Austria. Mai multe burse în Austria.
Volume de poezie: De ce m-ai făcut sărutul urii, Editura Du Style, Bucureşti, 1995; Vitrina – performance din poezii de Peter Sragher şi Saviana Stănescu pentru actori în şase limbi; regia: Theodora Herghelegiu, muzică: Lucian Ban, Buc., 1999 ; Să facem und copil, Ed. Paralela 45, Buc., 2003. De ce m-ai făcut doamne / Por qué me hiciste Dios, volum bilingv de poezie în română şi spaniolă, traducere de Al. Calciu, editions amb, Buc., 2005. Ioan Es. Pop, Peter Sragher, Robert Șerban. O căruţă încărcată cu nimic / Ein Karren beladen mit nichts, antologie bilingvă de poezie, Ed. Brumar, Timişoara, 2008. traducere a unor poeţi austrieci contemporani. Animale de vis, suplu hăuituite. 7 poeţi austrieci contemporani / Traumvieh, geschmeidig gehetzt. 7 gegenwärtige österreichische Dichter – ediţie bilingvă, Bucureşti, ed. Kriterion, 1995; Bernhard Widder. Sprache aus entfernung / Vorbire de la distanţă – ediţie bilingvă, ed. Du Style, Buc., 1995; Ernst David. Reisen ohne zu reisen / Călătorind fără a călători, – ediţie bilingvă, ed. Kriterion, buc., 1996; Gerhard Kofler. il momento del canto / Der augenblick des gesangs / Clipa cântecului, – ediţie cvatrilingvă, Buc., ed. Du Style, 1997; Bruno Weinhals. Journal des Eigensinns / Jurnalul îndărătniciei, – ediţie bilingvă, ed. Kriterion, Buc., 1998; Christian Loidl. Niemandsspiegel /Oglinda nimănui, – ediţie bilingvă cu audiocasetă descântece şi poezii, ed. Kriterion, Buc., 1999.
Festivaluri şi publicaţii: a participat la mai multe festivaluri de poezie în străinătate: Columbia, Argentina, Cuba, Mexic, Egipt, Belgia, Germania, Austria, etc. A citit din versurile sale de asemenea la Paris şi New York, la „Columbia University” , „New York University”, „Bowery Poetry Club”, etc.
Versuri si eseuri: apărute în Austria, Germania, Bulgaria, Spania, Mexic, etc.
Expoziţie foto: în 2007 şi 2008 prezintă expoziţia sa de fotografie alb-negru Lemn viu, lemn rupt, lemn mort în Prater şi Lobau – Austria, la Muzeul Municipiului Bucureşti, la Reşiţa, la Slobozia şi la Café Tabiet, Bucureşti. Exponatele fotografice sunt însoţite de meditaţii ale autorului intitulate despre lemn. Această expoziţie este însoţită şi de o prezentare multimedia. 2010 – microexpoziţii la lecturile de poezie de la Reşiţa, „lLibrăria Semn de carte”, şi Bucureşti, „Green Hours”.
Organizator: din 2008 este directorul secţiunii internaţionale a „Festivalului Internaţional de Literatură serile de poezie ale revistei Antares”, care se desfăşoară la Galaţi şi Brăila

– performance poetic ”Dimineața sărută genunchiul Atenei” si expozitie foto ”Biografia unui arbore” (9 iunie 2010)

NUME: Bălănescu

PRENUME: Dana Antoaneta

Data şi locul naşterii: 5 aprilie 1955, Reşiţa

Naţionalitatea: română

Cetăţenia: română

Religia: ortodoxă română

Starea civilă: necăsătorită, fără copii

Studii: superioare, Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, promoţia 1980);  doctor în istorie din anul 1997; expert atestat la MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR, domeniul numismatică, medalistică, gliptică din anul 2002

Profesia:  profesor de istorie

Funcţii în trecut: în perioada 1974-1997 la Muzeul Banatului Montan din Reşiţa: conservator; muzeograf principal, custode al Cabinetului Numismatic şi specialist în pedagogie muzeală,  cercetător ştiinţific principal III

Funcţia în prezent : din anul 1997,  consilier la Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional a Judeţului Caraş-Severin (domeniul: monumente,  numismatică,)

Alte ocupaţii: 1998 – 2000: asistent – asociat la  Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa – Secţia de istorie-teologie a Facultăţii de ştiinţe economice, disciplina istorie veche universală; 1995-1997: colaborator la Radio Reşiţa, ziarul Timpul şi la alte reviste din Reşiţa şi din Timişoara.

Activitatea asociativă: preşedinta secţiei Reşiţa a Societăţii Numismatice Române; membră a Societăţii de Studii Clasice; şi a Asociaţiei Muzeografilor din Banat

Limbi străine cunoscute: franceză – bine (scris, vorbit); engleză, germană –bine (scris, vorbit); latină – bine (citit, tradus);

Abilităţi de tehnoredactare PC, în programe Words, , Adobe Page Maker, ACD, Olympus, Power Point

Publicaţii ştiinţifice :

• 55 de studii, repertorii, recenzii ştiinţifice – domeniul numismatică, medalistică, istorie antică şi medievală; peste 100 articole de popularizare (în perioada funcţiilor deţinute la muzeu)

• teza de doctorat:„Moneda în sud-vestul Daciei pre-romane”, Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, 14 noiembrie 1997, conducător ştiinţific Constantin PREDA;

• Monografia „Moneda în Banatul antic (piese romane republicane şi imperiale, sec. I, î.d.Ch. – I d.Ch.)”, Reşiţa, Ed. „Modus”, 1999;

o   „Economia monetară din Banatul antic (sec. IV – I î.d.Ch.)”; (în curs de pregătire)

o   Castelele (conacele) din Banatul de Munte (în curs de pregătire)

Realizări: expoziţii temporare locale :  „Veşnicia lutului”,  „Un artist pentru nemurire – Anton Rudolf Weinberger”, „Restaurarea – artă şi meşteşug”, „O călătorie în jurul lumii” (cu cataloage şi fişe pedagogice); membră în colectivul proiectului „Coeziune socială şi patrimoniu cultural « , finanţat de Consiliul Europei prin Institutul Intercultural Timişoara ”, 1997-2000 (realizând două expoziţii şi fiind co-autor la volumul editat, un ghid bilingv de pedagogie muzeală); participări cu comunicări la congresele internaţionale de tracologie şi numismatică (Bruxelles 1991, Mangalia 1996): documentări la Pancevo, Beograd, Nurnberg; coordonarea organizării şi tipăriturilor Simpozionului Naţional de Numismatică, Reşiţa, mai 2002 şi Simpozionului Naţional de Numismatică, Caransebeş, iunie 2004 ;  participări cu comunicări la atelierele internaţionale de arheologie industrială (2002, 2003) şi de arhitectură de vilegiatură (2003, 2004)

Activitate  ştiinţifică în perioada funcţiei de consilier

PUBLICAŢII

1.   Patrimoniu – seria Homo Faber, Buletin informativ, edicat de DCCPCN Caraş-Severin, an II, numerele promoţional, nr.1-5 2000-2002, cu pagini redactor-coordonator şi autor de articole şi rubrici.

2.   Tehnoredactarea programului şi a volumului de rezumate, a unui pliant, pentru Simpozionul Naţional de Numismatică, ed. a XIX-a, organizat la Reşiţa, 15 – 18 mai 2002, concepţie afiş

3.   Concepţie şi tehnoredactare afişului şi a pliantului expoziţiei de hărţi vechi ale lumii (colecţia Florin Medeleţ) ! »Înfăţişarea Pământului »- în anexă, 6 iunie 2002

ARTICOLE

1.   Descoperiri monetare din cetatea dacică de la Divici, jud.Caraş-Severin, în „In memoriam Dumitru Tudor”, 2001, Timişoara, pp. 37 – 46

2.   Câteva consideraţii privind conacele din localităţile Jupa şi Valeapai (jud. Caraş-Severin), în „Analele Banatului”, IX, Timişoara, 2001/2002, p. 707-715

3.   Damaschin Mioc, în „Reflex”, revistă de cultură şi civilizaţie, Reşiţa , An III, mai iunie 2002

4.   Istoricul cercetărilor numismatice în  Banat (din antichitate până în 1918) în Patrimonium Banaticum, I,  2002, Timişoara, DCCPCN Timiş,  p. 139-145

COMUNICĂRI

1.   Repere în investigarea monumentelor istorice. Biserica de la  Teregova, la simpozionul internaţional „Implementarea Convenţiei de la Haga privind protecţia bunurilor culturale în caz de conflict armat”, Reşiţa, 19 – 21 octombrie 2001

2.   Despre semnificaţia unor monede romane imperiale din sud-vestul Daciei (sec.I d.Chr.), la Simpozionul „In memoriam Constantini et Hadriani Daicoviciu”, Caransebeş, 17 – 18 noiembrie 2001

3.   Realităţi ale protejării patrimoniului imobil în judeţul Caraş-Severin în ultimii 10 ani (în colaborare cu Ada Mirela Chisăliţă şi Octavian Lungu) la simpozionul internaţional „Monument 2001”, Timişoara, 22 – 24 noiembrie 2001

4.   Despre o colecţie de monede antice din Reşiţa, la Simpozionul Naţional de Numismatică, ed. a XIX-a, Reşiţa, 15 – 18 mai 2002.

5.   Unele observaţii privind criteriile de clasare aplicate la patrimoniul arhitectural din Banatul de sud, Sesiunea DMI a Monumentelor istorice, Arcuş, Sf. Gheorghe, 1-2 iulie 2002.

6.   Date despre doi inventatori ţărani din sudul Banatului: BĂLAN Adam (Fizeş) şi BĂLICA Simion (Răcăşdia), la Atelierul Internaţional de Arheologie industrială, II, Băile Herculane-Reşiţa, 25-27 septembrie 2002

2003 COMUNICĂRI

1.       Monede antice şi medievale descoperite la Oraviţa (jud. Caraş-Severin), la Simpozionul Naţional de Numismatică, ed. A XX-a, Brăila, 22-24 mai 2003

2.       Infocentru PAI (Patrimoniu de arheologie industrială): un proiect posibil în Banatul Montan) la al III-lea Atelier Internaţional de Arheologie Industrială, Cluj, 22-25 septembrie 2003 (în colaborare cu Ada Mirela Chisăliţă şi Constantin Stoiacoviciu)

3.       Vila Elisabeta din Băile Herculane. Prezentarea proiectului de consolidare 1996, la Primul Atelier Internaţional de Arhitectură de Vilegiatură, Călimăneşti, 20-22 octombrie 2003 (în colaborare cu Adina Bocicai şi Constantin Stoiacoviciu)

4.       Secţia Reşiţa a Societăţii Numismatice Române la trei decenii de la înfiinţare, la Sesiunea Aniversară a Centenarului Societăţii Numismatice Române, 23-24 octombrie 2003, Bucureşti

5.       Despre plastica din aşezarea neolitică de la Balta Sărată (cercetări arheologice până în anul 1990), la Simpozionul Internaţional „Constantin Daicoviciu, Hadrian Daicoviciu, Marian Gumă-In memoriam, Caransebeş, 30-31 octombrie 2003

EXPOZIŢII

Organizarea expoziţiei „Arhitectura barocă în Banat”, (autor dr. Adriana Buzilă) Reşiţa, 24 iunie şi Băile Herculane, 8 septembrie 2003

PARTICIPĂRI

Sesiunea ştiinţifică: Arhitectura vernaculară în mediul urban. Conservare integrată., Arcuş, 30 iunie -2 iulie 2003

2004 COMUNICĂRI

1. O monedă de aur de la Arcadius (în colaboare cu Constantin Stoiacoviciu), Simpozionul Naţional de Numismatică, Caransebeş, 3-5 iunie

2. Despre două localităţi de vilegiatură montană din judeţul Caraş_Severin: Brebu Nou (Weidenthal) şi Gărâna (Wolfsberg) în colaborare Constantin Zeno Stoiacoviciu, Atelierul Internaţional de Arhitectură de Vilegiatură, Constanţa, 7-10 septembrie 2004

3. Barajul Timiş –  Trei Ape (com. Brebu Nou, jud. Caraş-Severin) (în colaborare cu  Rodica Brebenariu, Constantin Stoiacoviciuâ, Atelierul Internaţional de Arheologie Industrială, Baia Mare, 28 septembrie -2 octombrie 2004

4. Itinerarii în zona Văliug – Crivaia – Garâna – Brebu Nou (arhitectură de vilegiatură montană, monumente tehnice şi ecleziastice). Tradiţii în acquis-ul şi strategiile DCCPCN Caraş-Severin, Simpozion de protejare a monumentelor, Crivaia, 17 septembrie 2004

5. Mărturii arhitecturale din Banatul de Munte: conacele de la Jupa (Caransebeş), Valeapai (com. Ramna), în colaborare cu Constantin Zeno Stoiacoviciu, Sesiunea Naţională a Muzeelor de Artă, Oradea, 3-5 noiembrie 2004

6. O nouă abordare a tipologiei şi semnificaţiei tezaurelor monetare din sud-vestul Daciei preromane (în colaborare cu Constantin Zeno Stoiacoviciu), Simpozionul „In memoriam Constantin Daicoviciu, Hadrian Daicoviciu, Marian Gumă”, Caransebeş, 14-15  noiembrie 2004

7. CONACUL DE LA ZAGUJENI (în colaborare cu Constantin Zeno Stoiacoviciu), Sesiunea Universităţii de Vest, Facultatea de Istorie, Timişoara, 26 noiembrie 2004

EXPOZIŢII

« Băile Herculane – mărturii arhitecturale de odinioară » (cu afiş, pliant), Băile Herculane, 8 septembrie 2004

COLOCVII

„Imposibila întoarcere”, colocviu dedicat istoricului Hadrian Daicoviciu, la marcarea a  20 de ani de la dispariţia sa, Reşiţa, 22 octombrie 2004

Tehnoredactarea afişului, programului şi a volumului de rezumate, pentru Simpozionul Naţional de Numismatică, ed. a XXI-a, organizat la  Caransebeş, 3-4 iunie 2004

EDITAREA CD-uri, casete video

„Barajul Timiş –  Trei Ape”, film realizat (în colaborare cu Adriana Telescu, Ovid Teodoriu, Rodica Brebenariu), octombrie 2004

ALTE  ACTIVITĂŢI

Publicarea articolelor despre patrimoniu, istorie, colaborări, în cotidianul SUD-VESTUL Reşiţa, august-decembrie 2004

Participare cu intervenţii la:

1. „Zilele Culturii Reşiţa”, octombrie 2004,

2. „ Decada Culturii germane”, în judeţ, octombrie 2004,

3. Colocviu, B. Herculane, 14 decembrie 2004

4. Manifestările care au marcat 200 de ani de la stabilirea austriecilor la Oraviţa, 30 septembrie 2004

– organizatorul acțiunii lui Peter Sragher – performance poetic ”Dimineața sărută genunchiul Atenei” si expozitie foto ”Biografia unui arbore” (9 Iunie 2010)

S-a născut la 24 martie 1932 în localitatea suceveana Dolhasca. Şi-a legat activitatea de cercetarea lingvistică (onomastcă, etimologie, dialectologie, istorie a limbii), de pământul Banatului. Doctor în filologie din 1980 a colaborat la publicaţii din ţară şi străinătate cu numeroase articole şi studii. A scris în cotidianul “Timpul” şi în “Sud-Vestul” peste 600 de articole privind graiurile din Banat şi cu privire la cultivarea limbii. Debutează cu un glosar toponimic, apoi îi apare în 1982, la editura “Facla” monografia amplă a toponimiei Banatului Nume de locuri din Banat cu o prefaţă de Alexandru Graur. Ulterior a mai semnat şi alte volume cu caracter lingvistic, memorialistic, istoric. Recent a elaborat un volum de restituiri literare pe baza arhivelor Cenzurii.

– prezentarea ediţiei a doua, revizuită şi adăugită, a cărții „Memento – Evenimente şi personalităţi din Banatul istoric” vol. 1 (30 iunie 2010)

S-a născut la data de 13 mai 1938, pe Valea Bistrei, în localitatea Marga. Folclorist, etnomuzicolog, animator cultural, dirijor, publicist şi poet este iniţiatorul şi organizatorul Festivalului “Timotei Popovici”. A studiat in localitatea natală iar mai apoi în Carabsebeş şi Lugoj. Mai târziu a urmat cursurile Conservatorului de Muzică “Ciprian Porumbescu” din Bucureşti. Doctor în muzică, de numele lui se leagă vestitele formaţii corale “Mărgana” şi “Canon” cu care a efectuat numeroase turnee în ţară şi peste hotare. Cercetează asiduu mişcarea corală din Banat despre care a semnat mai multe volume. Este membru al UCM din România. Este iniţiatorul monumentului “Omagiul cântecului”, înălţat în anul 1973 în comuna Marga, al Universităţii săteşti de educaţie muzicală, a muzeului de jucării pentru copii, al unei case şi mori muzeu, devenite obiective turistice. În prezent este profesor la Seminarul Teologic “Ioan Popasu” din Caransebeş şi cadru universitar la Facultatea de Teologie – Istorie a Universităţii “Eftimie Murgu” din Reşiţa.

– prezentarea ediţiei a doua, revizuită şi adăugită, a cărții „Memento – Evenimente şi personalităţi din Banatul istoric” vol. 1 (30 iunie 2010)

– prezentare de carte „Tainele muzicii clasice” – Walter Mihai Klepper (19 august 2010);

S-a născut în anul 1933 la Arad. După absolvirea Facultăţii de Medicină din Timişoara şi-a făcutstagiatura în localitatea Doclin. Dupa specializare vine la Reşiţa unde îşi continuă secundariatul la Centrul sanitar antiepidemic, pe care îl şi conduce după ce în anul 1964 devine medic specialist iar din anul 1978 – medic primar. A fost secretarul Colegiului Medicilor şi Farmaciştilor din 1970 până în 1989. În 1980, după susţinerea tezei de doctorat, a obţinut titlul de doctor în medicină.

– prezentarea ediţiei a doua, revizuită şi adăugită, a cărții „Memento – Evenimente şi personalităţi din Banatul istoric” vol. 1 (30 iunie 2010)

A. Informaţii personale
Nume, prenume    Tănase Nichifor  Gheorghe    
E-mail    pr.nichifor_tanase@yahoo.com , epcinsp@gmail.com
Naţionalitatea    Română     Data naşterii    7 iunie 1979
Locul naşterii    Rm. Vâlcea, VL
B. Experienţa profesională
B.1. Activitatea de dinaintea hirotonirii
Perioada    1999 – 2001
Instituţia angajatoare    Parohia Ortodoxă “Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, Rm. Vâlcea
Postul ocupat    Cântăreţ bisericesc
Responsabilităţi    Activităţi sociale şi bisericeşti
B.2. Activitatea clericală
Perioada    2002 – 2007
Parohia, Protopopiatul, Eparhia    Parohia Doclin, Protopopiatul Reşiţa,
Episcopia Caransebeşului
Postul ocupat    Preot paroh
***
Perioada    2007 – în prezent
Parohia, Protopopiatul, Eparhia    Catedrala orotodoxă “Adormirea Maicii Domnului”
Parohia Reşiţa Montană, Protopopiatul Reşiţa,
Episcopia Caransebeşului
Postul ocupat    Preot II
Număr de familii    327
Număr credincioşi    858
***
Perioada     10 mai 2010 – în prezent
Episcopia Caransebeş
Biroul de catehizare     Inspector eparhial
C. Studii şi cursuri de specialitate
C.1. Studii medii
Tipul instutuţiei de învăţământ    Seminarul Teologic Liceal „Sfântul Nicolae“ – Rm. Vâlcea
Perioada    1993 – 1998
Media pe fiecare an de studii    I    8,29    II    9,01    III    8,93    IV    9,10    V    9,22
Media generală a anilor de studii    8,91    Media examenului de bacalaureat    8,82
Activităţi complementare
a)    1997    Olimpida naţională de Noul Testament,
ediţia I – Cluj-Napoca    Locul II
nota 9, 20
Activităţi complementare
b)    1997    Concurs naţional de coruri de Semninar,
ediţia – Târgovişte    Locul I
bariton
C.2. Studii superioare
Universitatea    Universitatea „Lucian Blaga“ Sibiu
Facultatea    Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna“ Sibiu
Profilul    Teologie Pastorală
Perioada    1998 – 2002     Titlul primit    Licenţiat în Teologie
Media pe fiecare an de studii    I    8,85    II    8,70    III    8,33    IV    8,75
Media anilor de studiu    8,65    Media examenului de licenţă    9,37
Titlul licenţei    Onto-donologie şi temporalitate. Timpul şi valoarea lui în iconomia mântuirii. (Catedra de Teologie Dogmatică)
Coordonator ştiinţific    Lector Universitar Doctor Moşoiu Nicolae
C.3. Studii post-universitare
Universitatea    Universitatea „Lucian Blaga“ Sibiu
Facultatea    Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna“ Sibiu
Specialitatea    Teologie Sistematică
Perioada    2003 – 2005
Titlul primit    Absolvent al Studiilor de Master
Media generală    9,90
Titlul dizertaţiei    Ontologia întrupării. Cele două ousia şi unirea ipostatică
Coordonator ştiinţific    Arhid. Profesor Doctor Ioan I. Ică, jr.
C.4. Studii doctorale
Universitatea    Universitatea „Lucian Blaga“ Sibiu
Facultatea    Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna“ Sibiu
Specialitatea    Teologie Sistematică
Perioada    2006 – 2009
Titlul primit    doctor
Media generală    Foarte bine, Cum Laudae
Titlul tezei    Receptarea spiritualităţii Sf. Grigorie Palama în Teologia Ortodoxă a sec. XX (D. Stăniloae, J. Meyendorff, I. Romanidis)
Coordonator ştiinţific    Arhid. Profesor Doctor Ioan I. Ică, jr.
C.5. Grade profesionale în preoţie
Capacitatea – anul    2003    Gradul II – anul    
Definitivarea – anul    2006 echivalare master    Gradul I – anul    2010 echiv. Doctorat
Distincţie administrativă    Iconom 2009
C.6. Publicaţii şi eseuri
Revista  de spiritualitate şi cultură „Lumina lumii”     – Ipseitatea întunecată (Rm. Vâlcea, 1999)
Revista “Oastea Domnului”    – Moartea Lui Dumnezeu şi moartea ucigaşului (Sibiu, 2002)
Revista  ecumenică:
„Corpus Christi” (redactor secţia sistematice 2000-2002)    – Clipa – pas spre moarte sau şansă a mântuirii; (Sibiu, 2000)
– Rolul Sfinţilor Părinţi în viitorul ecumenismului – <>; (Sibiu, 2001)
– Părintele Ion Bria – profil de teolog mistagog (omagiu); (Sibiu, 2002)
Lucrări prezentate în simpozioane ecumenice     – Rolul Sfântul Duh în revelaţie; (Sibiu, 2001)
– Fecioria Maicii Domnului <<în timpul>> naşterii. (Sibiu, 2002)
Foaia Diecezană     Metoda psihosomatică în rugăciunea isihastă (Caransebeş, 2005)
Revista Teologică 3/2007    Dualismul liturgic-un fel de crux interpretum. Problema modului unirii sinaxei cu Euharistia. (Sibiu, 2007)
Revista Teologică 4/2008 şi 1/2009    Intervalul ontologic ca dinamism dialogic: Mişcarea temporală şi devenirea fiinţei (I) şi Conştiinţa în actul de temporalizare şi continuitatea eului în discontinuitatea timpului (II)
Editura Paideia 2008    Ontologia Întrupării. Tripticul fiinţă – esenţă – fenomen (carte),
Buc. 2008
Credinţă şi mărturisire (simpozion internaţional)    Hristos – Simbol al simbolului şi idolul conceptual (Caransebeş, 2010)
Ed. Agnos, Sibiu    Receptarea spiritualităţii Sf. Grigorie Palama în Teologia ortodoxă a sec. XX (D. Stăniloae, J. Meyendorff, I. Romanidis) – în curs de apariţie
D. Aptitudini şi competenţe personale
D.1. Limbi străine
Engleză    citit    bine    scris    satisfăcător    vorbit    satisfăcător
Franceză    citit    bine    scris    satisfăcător    vorbit    satisfăcător
D.2. Aptitudini şi competenţe sociale    Comunicativ, energic,  operativ,  cooperant, serios, altruist
D.4. Aptitudini şi competenţe tehnice    Operare calculator: Word 2007, Powerpoint, Corel, Proshow Producer, cunoştiinţe Web
D.5. Alte aptitudini şi competenţe teologice    – Isihasm şi scolastică
– Antropologie, Hristologia sinoadelor, pnevmatologia.
– Aristotelism, neoplatonism, tomism şi fenomenologia teologică.    
E. Informaţii suplimentare
Duhovnicul familiei    părintele Ionichie (Frăsinei)     Referinţe    Arhid. Profesor Doctor Ioan I. Ică, jr.

– prezentare de carte „Ontologia întrupării. Tripticul fiinţă-esenţă-fenomen” (8 Iulie 2010)

– seară de muzică și poezie religioasă „Semnul de foc al Mariei” (12 August 2010)

Eseist, moralist şi teolog, s-a născut în 1940 la Scăiuş în Caraş-Severin. Protopop ortodox al Reşiţei

– prezentare de carte „Ontologia întrupării. Tripticul fiinţă-esenţă-fenomen” (8 Iulie 2010)

Numele şi prenumele: Raichici Liubiţa
Data naşterii: 19 ianuarie 1962
Locul naşterii: Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin
Contact: e-mail: liubitaraichici@yahoo.com
Studii: – Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Filologie,
Secţia Limba şi literature rusă, Limba şi literature română,1985;
– Studii postuniversitare, la Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie, specializare Antropologie şi lingvistică, domeniul slavo-român, 2005;
– Studii doctorale cu tema ,,Vasko Popa în literature română”    (prof.univ.dr. Cornel Ungureanu) la Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Istorie, Teologie şi Litere, 2005-2008;
– Doctor în filologie din 2008  
Activitate profesională:     –    Profesor la Şcoala generală Gârnic (1984-1985);
–    Instructor-metodist la Casa de Cultură a Sindicatelor din Reşiţa (1985-1990);
–    Deputat numit din partea Uniunii Democrate a Sârbilor din România în Parlamentul României pentru minoritatea sârbă din judeţul Caraş-Severin (1990-1992);
–    Bibliotecar-cercetător la Biblioteca judeţeană ,, Paul Iorgovici” din Reşiţa (1992-1994);
–    Redactor la cotidianul ,,Timpul” din Reşiţa (1992-1994);
–    Supervizor la ONG ,, Pentru fiecare copil o familie”(1994-1996);
–    Din 1996 până în prezent consilier superior la Direcţia pentru Cultura, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a judeţului Caraş-Severin;
–    Din 2003, consilier superior I, grad I A, domeniul coordonare Programe Culturale pentru minorităţi etnice a judeţului Caraş-Severin;
–    Din 1996 participă ca expert voluntar la implementarea Programelor transfrontaliere regionale şi locale cu finanţare UE, CARDS şi PHARE CBC, în domeniile economic şi de dezvoltare socială, industrie şi agricultură, protecţia mediului, dezvoltarea turismului, dezvoltarea infrastructurii locale, pentru colaborare culturală şi sportivă, activităţi comune de educaţie, colaborări în domeniul dezvoltării tehnologiilor şi inovaţiilor (pentru Fundaţia Activity; Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a judeţului Caraş-Severin; Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Caraş-Severin; Camere Regională de Comerţ Pojarevaţ, Serbia etc.);
Activitate literară:
LISTA LUCRĂRILOR PROPRII
A.
1. VERTU NA ISTINU ( CU ADEVÂR ÎN FAŢA VÂNTULUI), poezii în limba sârbă, volum în casetă, Bucureşti, editura Kriterion, 1986;
2. TIŠINA PRED SRPSKU REČ ( LINIŞTEA DINAINTEA UNUI CUVÂNT SÂRB), poezii în limba sârbă, editura Dečije novine, Gornji Milanovac, S.F.R. Jugoslavija, 1991;
3. BOGU IZA LEĐA (ÎN SPATELE DOMNULUI), poezii în limba sârbă, editura Uniunii Sârbilor din România, Timişoara, 1996;
4. POMILOVANJE ( MILUIEŞTE NE), poezii în limba sârbă, editura Uniunii Sârbilor din România, Timişoara, 1997;
5. ŞTIINŢA DESPRE ILUZII ( NAUKA O ILUZIJAMA), volum bilingv(sârbo-român), editura Hestia, Timişoara, 1997;
6. VOLJENA U SLOBODNO VREME (IUBITĂ ÎN TIMPUL LIBER), poezii în limba sârbă, volum editat drept premiu Srpska književna nagrada, Beograd, F.R. Jugoslavija, 2000;
7. SÂRBEŞTE, ÎNTR-O LIMBĂ NECUNOSCUTĂ (poezii în limba română), editura Timpul, Reşiţa, 2000;
8. JOVAN NEBESKI ( IOAN CERESCUL), poezii în limba sârbă, editura Uniunii Sârbilor din România, Timişoara, 2003;
9.    VASKO POPA – O FRONTIERĂ POETICĂ, (monografie Vasko Popa, lucrare de doctorat), editura Ideea Europeană, Bucureşti, 2009;
10.     SAN, MOŽDA (VIS, POATE), antologie de poezii în limba sârbă, editura КОV, Vršac, Serbia, 2009;
11.    Ljubavnadlanu.com, (Iubirepepalmă.com), poezii în limba sârbă, editura Gradac, Raška, Serbia, 2009;
12.     JA ZNAM SRPSKI. UBITE ME. (EU ŞTIU SÂRBEŞTE. OMORŢII MĂ.), poezii în limba sârbă, editura Apostrof, Belgrad, Serbia, 2009;
13.    LJUBAVNE PESME O RATU (POEZII DE DRAGOSTE ÎN RĂZBOI), poezie bilingvă sârbă-engleză, editura ,,Meridiane“ Smederevo, Serbia, 2010;
ÎN CURS DE APARIŢIE:
13.     VASKO POPA – OPERE COMPLETE, traducere din limba sârbă în limba română, Institutul Cultural Român, Bucureşti, 2010;
14.      liubiţa cu ,,l” mic ,Belgrad, Serbia, 2010
15.     ,,iubirepepalmă.com”, poezii, traducere din limba sârbă, propus spre apariţie la editura Proema, Baia Mare, 2010;
17.DUHOPROLIĆE (VĂRSARE DE DUH), poezii în limba sârbă, Pojarevaţ, Serbia, 2010;
B.    APARIŢII ÎN ANTOLOGII
1.    NAJAVA( ÎNŞTIINŢARE), antologie de poezie şi proză sârbă întocmită de Stevan Bugarschi, editura Kriterion, Bucureşti, 1986;
2.    TRAJANJE(DĂINUIRE), antologie de poezie şi proză sârbă contemporană întocmită de Vojislava Stoianović, editura Milić-Rakić, Valjevo, S.F.R.Jugoslavija, 1986;
3.    ČASOPIS ZA KULTURU, UMETNOST I SOCIJALNU PROBLEMATIKU( REVISTA DE CULTURĂ, ARTĂ ŞI PROBLEMATICA SOCIALĂ), Veliko Gradişte, S.F.R.Jugoslavija, 1988;
4.    PREĆUTANE PESME ( POEZII TRECUTE CU VEDEREA), poeţii sârbi din diaspora, antologie întocmită de Slobodan Vuksanović,editura Dečije novine, Gornji Milanovac, S.F.R. Jugoslavija, 1993;
5.    BICIKL MILOŠA CRNJANSKOG ( BICICLETA LUI MILOŞ ŢRNIANSCHI), poezia contemporană sârbă din România, antologie întocmită de Slobodan Vuksanović, editura Smederevska Palanka, Smederevska Palanka, S.F.R.Jugoslavija,1994;
6.    PESME SA GRANICE( POEZII PE GRANIŢĂ), o antologie a poeziei sârbe dincolo de graniţa Serbiei întocmită de Slobodan Vuksanović, editura Prosveta, Beograd, R. F. Jugoslavija, 1995;
7.    U ĐAVOLOM VIDOKRUGU-66 SAVREMENIH SRPSKIH PESNIKA ( ÎN VIZORUL DEAVOLULUI- 66 DE POEŢI SÂRBI CONTEMPORANI), editura Dereta, Beograd, R.F.Jugoslavija, 1996;
8.    DICŢIONARUL SCRIITORILOR DIN CARAŞ-SEVERIN,coordonatori Victoria Bitte, Tiberiu Chiş, Nicolae Sârbu, editura Timpul, Reşiţa, 1998;
9.    POETIKA ZAVIČAJNOG ( POETICĂ PATRIOTICĂ),eseuri critice despre poeţii sârbi contemporani din România, editura Čačak, R.F. Jugoslavija, 1998;
10.    PORUMBELUL DE ARGILĂ, poeţii sârbi din România, antologie întocmită de Slavomir Gvozdenovici şi Lucian Alexiu, editura Persona, Bucureşti, 1998;
11.    U PLAVOM KRUGU ZVEZDA ( STEAUA DIN CERCUL ALBASTRU), poezie sârbă din România( 1945-1996), antologie întocmită de Slavomir Gvozdenovici, editura Dnevnik, Novi Sad, R.F.Jugoslavija, 1998;
12.    JEZIK RODA MOG ( LIMBA NEAMULUI MEU), culegere de texte a scriitorilor participanţi la Oktobarski susreti, editura Fibel-Spona, Frankfurt pe Main, Germania, 1999;
13.    ODABRANI OSVRTI ( REFERINŢE SELECTATE), selecţie întocmită de Jivco Milin,editura Mirton, Timişoara, 1999;
14.    KOSOVO, SRPSKA SVETA ZEMLJA ( KOSOVO,ŢARA SFÂNTĂ A SÂRBILOR),antologie de poezie sârbă, traducere Ivo Muncean, ediţie bilingvă sârbo-română, editura Uniunii Sârbilor din România, 1999;
15.    PISCI SA GRANICE( SCRIITORI LA GRANIŢĂ),culegere de lucrări a scriitorilor de la graniţă, ediţie bilingvă sârbo-română, Novi Sad, R.F.Jugoslavija,1999;
16.    NORDUL SÂRBESC, o antologie de poezie sârbă din Romănia întocmită de Slavomir Gvozdenovici şi Lucian Alexiu, editura Hestia, Timişoara, 1999;
17.    MILJA 45( MILĂ45), culegere cuprinzând scriitorii sârbi din Clisura Dunării adunaţi în jurul Cenaclului Jarco Despotovici, editura Uniunii Sârbilor din România, Timişoara, 2003;
18.    SCRIITORI ŞI LINGVIŞTI TIMIŞORENI.DICŢIONAR BIBLIOGRAFIC întocmit de Aquilina Birăescu şi Diana Zarie, editura Marineasa, Timişoara, 2000
19.    LEKSIKON PORATNIH SRBA POSLENIKA PISANE REČI U RUMUNIJI (LEXICONUL SCRIITORILOR SÂRBI DIN ROMÂNIA DE DUPĂ RĂZBOI) întocmit de Jivco Milin, editura Uniunii Sârbilor din România, Timişoara, 2003;
20.    DICŢIONARUL SCRIITORILOR DIN BANAT, întocmit de Alexandru Ruja, editura Marineasa, 2005;    
Şi altele.
LISTA INCOMPLETĂ A TRADUCERILOR PUBLICATE
1.    BILJANA PLAVŠIĆ – Managementul đn cultură; Curs de management şi marketing în cultură, (traducere din limba sârbă în limba română), editura Antrophos, Timişoara,2002
2.    Poezii pentru copii, antologie pentru copii întocmită de S. Gvozdenovici, (traducere din limba sârbă în limba română), editura Uniunii Sârbilor din România, Timişoara, 2001
3.    NADA POPOV – Vârtejuri, versuri, (traducere din limba sârbă în limba română), editura Timpul, Reşiţa, 2002
4.    LIUBIŢA RAICHICI- Sârbeşte, într-o limbă necunoscută, versuri, (traducere din limba sârbă în limba română), editura Timpul, Reşiţa, 2000;
5.    VASKO POPA-Opere complete, versuri (traducere din limba sârbă în limba română), editura ICR, Bucureşti, 2010;
6.    LJILJANA HABJANOVIĆ ĐUROVIĆ – Petkana  (Cuvioasa Parascheva), roman, traducere din limba sârbă în limba română, editura Andreia a Mitropoliei Sisbiului, Sibiu, 2010;
7.    ROBERT ŞERBAN – Kino u mojoj kući (Cinematograful la mine acasă), versuri, traducere din limba română în limba sârbă, editura ,,Meridijani”, Smederevo, Serbia, 2010;
Traduceri în revistele de cultură (din scriitori contemporani) din România şi Serbia.
ORDINE, PREMII, DISTINCŢII
A. ORDINE NAŢIONALE
1.Merit cultural în rang de Cavaler, cat. I-a, pentru literatură, acordat de Preşedinţia României şi Ministerul Culturii, 2004;
2.Zlatna značka Kulturno-provetne zajednice Srbije ( Insigna de aur a Uniunii Cultural Educative a Serbiei), acordată de Ministerul Diasporei a Republicii Serbia şi Uniunea Cultural Educativă a Serbiei, 2007;
B. PREMII LITERARE
1. Premiul Literar Sârb, acordat de Uniunea Sârbilor din România şi avocatul Dragan Stojković din Belgrad, Timişoara, 1996;
2.Diploma de merit, acordată de Societatea Cultural Artistică Mihai Eminescu din Coştei, R.F. Iugoslavia, 1997;
3. Premiul de poezie pentru anul 1997 al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România,1998;
4. Diploma de excelenţă, acordat de Asociaţia pentru Cultură şi Artă Astra, Coştei, R.F.Iugoslavia, 1998;
5. Premiul literar al Fundaţiei Octavian Doclin, la capitolul Cultura minorităţilor naţionale, Reşiţa, 1999;
6. Premiul special pentru poezie a juriului Poesis, Satu Mare, 2000;
7. Premiul Pana de înger, acordat de Biblioteca judeţenă Paul Iorgovici, Reşiţa, 2000;
8. Diploma de onoare, acordată de Biblioteca municipală Mihai Halici,          Caransebeş,     2000;
9.Premiul literar  pentru anul 2000, acordat de Filiala Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România, 2001;
10. Premiul ,,Nichita Stănescu”, acordat în cadrul ,,Serilor de poezie Nichita Stănescu”, Dezeşti, 2009;
11.Premiul ,,Stojan Stiv Tešić“, acordat de Republica Serbia pentru promovarea literaturii sărbe în spaţiul cultural român, la Belgrad, 2009;
Şi altele.
C. DISTINCŢII
1.Vidovdanska povelja ( Diploma de Sf. Vid), acordată de Uniunea Sârbilor din România pentru contribuţia deosebită în păstrarea culturii sârbe şi a fiinţei naţionale, Timişoara, 1999;
2.Diploma de recunoştiinţă, acordată de Crucea Roşie a Iugoslaviei, Serbiei şi     Voivodinei pentru sprijinul acordat Crucii Roşii ca aceasta să-i ajute pe     alţii,     la Belgrad, Novi Sad, Pancevo, 1999;
3. Diploma de merit, acordată de Liga de Prietenie Româno-Sârbă, pentru     contribuţii     remarcabile la promovarea prieteniei româno-sârbe, Bucureşti, 2000;
4.Diploma de recunoştiinţă, acordată de Consulatul General al Republicii     Federative Iugoslavia pentru contribuţia majoră avută în dezvoltarea relaţiilor     sârbo-române şi multiple colaborări cu ţara de baştină, Timişoara, 2000;
5. Diploma de suflet, pentru consolidarea organizaţiilor de pensionari, acordată de CAR al Pensionarilor Moldova-Nouă, Moldova-Nouă, 2000;
6. Cetăţean de onoare al comunei Berzasca, pentru merite deosebite în sprijinirea     activităţii social-culturale din comuna Berzasca, Berzasca, 2003;
8.    Cetăţean de onoare al municipiului Reşiţa, pentru merita deosebite în creşterea prestigiului şi renumelui Municipiului Reşiţa
Şi altele.
APARTENENŢĂ LA ORGANIZAŢII ŞI ORGANISME

– membru al Uniunii Scriitorilor din România
– membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Serbia
– membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Srpska
– membru ,,Matica srpska”din Novi Sad, Serbia
– membru al Uniunii Sârbilor din România
– membru al Societăţii Ziariştilor din România
– membru al Asociaţiei Bibliotecarilor din România
–  membru fondator al ONG-ului Pentru fiecare copil o familie
– membru UNESCO, Filiala Caraş-Severin
– membru al Asociaţiei Antifasciştilor din România
– membru al Consiliului Diasporei Sârbe pentru Europa
– membru al Societăţii Cultural Artistice Toza Marković, Kikinda, Serbia
– membru al Grupului de lucru pentru Euroregiunea Dunăre-Criş-Mureş-Tisa, la secţiunea Cultura şi Artă
– membru al Comisiei judeţene Caraş-Severin în domeniul Egalităţii de Şanse între Femei şi Bărbaţi
– membru al Cercului Lumina Honoris Causa, Novi Sad, Serbia, 2007
– membru al Fundaţiei Activity pentru Resurse Umane şi Dezvoltare Durabilă, Reşiţa

EXRTASE DIN REFERINŢE CRITICE

Această poezie te determină s-o iubeşti dar, în acelaşi timp, te şi doare, ne(re)prezintă aşa cum suntem noi sârbii în esenţă, pentru că această este starea noastră interioară, cea din noi, din casele noastre. Viaţa este cea care ne aruncă CU ADEVÂR ÎN FAŢA VÂNTULUI. Convinşi fiind că Liubiţa Raichici este preot în chemarea sa , credem că adevăratele bucurii abia urmează.
dr. fil. Slavomir Gvozdenovici, poet şi critic literar, în revista Knjižene novine, 1987

Colţii timpului nu luminează doar drumul înapoi, spre tradiţie, ci şi pe cel care duce la esenţe, la străvechi mesaje, la stră, stră origini. Acest extraordinar sentiment al limbii îl are, credem noi, şi poeta Liubiţa Raichici care trăieşte şi creează lângă Timişoară, geografic nu prea departe de ţara mama a limbii sârbe, dar printr-un nu prea fericit complex de împrejurări, în mai multe feluri, ruptă de această vena dătătoare de viaţă poetică .
Poet şi critic literar Dragomir Brajkovici,în prefaţa volumului Tišina pred srpsku reć, 1990

Dintre poeţii mai tineri, Liubiţa Raichici are ŞTIINŢA DESPRE ILUZII. Metapoemul îi este la îndemână. De altfel, prin ea poemul în proză îşi află un uriaş şi redutabil moştenitor a lui Saint-John Perse şi a americanilor legendari şi parabolici.

Critic literar Doina Uricariu,în Postfaţa antologiei Porumbelul de argilă, 1997

Pe un taler Liubiţa pune puterea divină, iar pe celălalt suferinţa umană. În dorinţa de-a se apropia de adevăr, Liubiţa nu se eschivează, deşi ştie, că drumul acesta trece prin suferinţă conform paradigmei:cine vrea să deţină adevărul trebuie să se sacrifice. Şi BUNUL IISUS ne-a spus adevărul adevărat după ce a fost răstignit, nu-i aşa ?  
Scriitor Cedomir Milenovici, în săptămânalul Naša Reč,1998

Şi cu mintea şi cu inima, Liubiţa Raichici introduce în spaţiul personalităţii sale lirice şi a artei sale poetice inconfundabile tot ceea ce iubeşte dar şi spre ce tinde, convinsă că şi ultimul vers( oricât de dureros va fi asta), va fi în sârbeşte.

Poeta Liubinca Perinaţ Stancov, în săptămânalul Naša Reč,2000

Apropo de poeţii de aici( din Caraş-Severin), nu pot să spun amănunţit în cine cred mai mult. Cel mai mult cred în poeţii tineri pe care n-am avut ocazia să-i cunosc bine.(…) Alături de ei amintesc mai mult simbolic, numele lui Doclin, Chichere, Şeitan, Sârbu, Olga Neagu, care sunt mai cunoscuţi. Mă bucur că aici trăieşte o mare poeta a României, Liubiţa Raichici pe care eu o consider cea mai subtilă poetă care scrie în România, în limba sârbă. Mă bucur că a tradus şi din poeţii sârbi cu multă dragoste şi exactitate, ceea ce mi se pare un lucru deosebit.

Academicean Adam Pusloici, în revista Reflex, Reşiţa, 2004

– prezentare de autor “Liubiţa Raichici” din ciclul „Oraşul cu poeţi” (21 Iulie 2010)

S-a născut în anul 1948 în localitatea Socolari din judeţul Caraş-Severin. A urmat cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Timişoara, precum şi cele ale Facultăţii de Istorie – Filozofie din Bucureşti. A lucrat, pe rând, profesor, bibliotecar, consilier al Inspectoratului judeţean pentru Cultură, director al Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional al judeţului Caraş – Severin. A debutat cu volumul de versuri Minei pe lunile ianuarie şi februarie (1991). Au urmat alte volume personale sau semnături în volume colective.

– prezentare de autor “Liubiţa Raichici” din ciclul „Oraşul cu poeţi” (21 Iulie 2010)

– prezentare de autor “Olga Neagu” din ciclul  „Oraşul cu poeţi” (4 August 2010)

– prezentarea editurii Tim (Timpul) din Reșița (27 August 2010)

Cunoscut istoric şi critic literar, prozator, publicist şi editor a  văzut lumina zilei în anul 1945 (Bobda, judeţul Timiş). Conducător al Cenaclului Literar “Semenicul”, a semnat un Mic dicţionar al personalităţilor culturale din Caraş-Severin, apoi a scris despre presa şi viaţa culturală din Banat, despre Eminescu, Sadoveanu şi o biografie a renumitului coregraf şi animator cultural Afilon Laţcu. Este o prezenţă vie în viaţa culturală, un editor cunoscut pe plan naţional.

– prezentare de autor, Liubiţa Raichici din ciclul „Oraşul cu poeţi” (21 Iulie 2010)

– prezentare de autor, Olga Neagu din ciclul  „Oraşul cu poeţi” (4 August 2010)

– prezentarea editurii Tim (Timpul) din Reșița (27 August 2010)

– prezentare de autor, Costel Stancu în seria întâlnirilor „Orașul cu poeți”(1 Septembrie 2010)

Victor Ioan s-a născut și crescut în Hunedoara, unde a petrecut 5 ani după care s-a mutat în Reșița. Acuma este student la Timișoara la Facultatea de Arte si Design secția foto-video din cadrul Universitatii de Vest.

–  expoziţie de foto grafie cu tema „Industrial” (29 Iulie 2010)

Este născut în Hunedoara la 31.12.1956. A absolvit Facultatea de Metalurgie din cadrul Institutului Politehnic Bucuresti, in 1982. A parcurs toate etapele necesare formarii unui inginer practician in producerea si turnarea otelului in cadrul uzinei siderurgice din Hunedoara. Ultima functie in cadrul ISPAT Siderurgia Hunedoara pana in 28 iulie 2004 a fost Director Productie. Din 29 iulie 2004 a fost Director General adjunct la TMK-Resita, incepand cu 1 septembrie 2005 este Director General. A fost cadru didactic universitar asociat al Facultatii de Inginerie Hunedoara tinannd cursul de Agregate si Instalatii Termice in perioada 1994-2000. Din 2001-2003 a tinut prelegeri la studentii de la nivelul masterat cursul de Optimizarea Sistemelor Tehnologice. A condus si sprijina in continuare actiunile culturale ale Fundatiei Iancu de Hunedoara. A sustinut teza de doctorat in inginerie la Universitatea Politehnica Bucuresti in anul 1999. A publicat peste 55 articole in revistele din tara ( Metalurgia, Buletinul Stiintific al Universitatii Timisoara) si peste 15 articole la reviste din strainatate ( Steel Times, Bulletin-CIM).

– dialog pe tema scrierilor sale „A doua epistolă către hunedoreni” și „Singur printre bănăteni” (29 Iulie 2010)

Mircea Rusnac s-a născut la 23 iulie 1971, în Reşiţa (jud. Caraş-Severin).
Este licenţiat al Facultăţii de istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (1995) şi doctor al aceleiaşi instituţii (2001), cu lucrarea Războiul civil din Spania (1936-1939). Atitudinea oficială şi oficioasă a României.
Lucrarea de doctorat figurează în bibliografia obligatorie pentru seminar a studenţilor de la această Universitate.
A publicat peste 100 de studii referitoare în special la probleme de istorie modernă şi contemporană, printre care: Confruntări politice şi electorale în judeţele bănăţene în anul 1946, în Banatica, Reşiţa, 1996; Procesul intentat liderilor sârbi titoişti (1950) şi implicaţiile sale, în Analele Banatului, Timişoara, 1997; Modalităţi de prezentare a trecutului social-democraţiei româneşti în istoriografia comunistă, în vol. Fenomenul muncitoresc şi social-democrat din România. Secolele 18-20, Reşiţa, 1997; Proiectul de lege agrară întocmit de Ion Mihalache în 1920, în Ziridava, Arad, 1998; În lagăr, nu executat, în Magazin istoric, Bucureşti, octombrie 2000; Serghei Ivanovici Kavtaradze din Kolîma la Kremlin, în Magazin istoric, Bucureşti, iulie 2002; Deportarea germanilor în Uniunea Sovietică (1945). Cu referire specială la Banat, în Banatica, Reşiţa, 2003; Mişcarea de rezistenţă anticomunistă din Banat (1945-1953), în Banatica, Reşiţa, 2003; Datarea vizitei lui Francesco Griselini la Reşiţa, în vol. Societate şi civilizaţie în Banatul istoric, Timişoara, 2003; Aspecte ale vieţii politice din Banat în perioada 1944-1948, în Tibiscum, Caransebeş, 2003; Mouvements protestataires des etudiants de Timişoara avant l’annee 1956, în Studii de istorie a Banatului, Timişoara, 2004-2005 etc. O parte a lor sunt reunite în lucrarea intitulată Banatul în perioada ocupaţiei militare sovietice (1944-1958). Analiză istorică a procesului de comunizare din sud-vestul României. Lucrarea intitulată Căutări prin ceaţa trecutului. Istoria Reşiţei de la începuturi până în 1855 cuprinde următoarele capitole: Începuturile Reşiţei, Naşterea unui centru industrial, Datarea vizitei lui Francesco Griselini la Reşiţa, Perioada timpurie a istoriei industriale a Reşiţei (1771-1855) şi Reşiţa în timpul revoluţiei de la 1848.

– dialog pe tema scrierilor sale „A doua epistolă către hunedoreni” și „Singur printre bănăteni” (29 Iulie 2010)

Disponibile încurând…

– minirecital de folk, în cadrul prezentarii de autor “Olga Neagu” din ciclul  „Oraşul cu poeţi” (4 August 2010)

În anul 1954 s-a născut poeta Olga Neagu, pe numele ei adevărat Olga Naghy – Cramanciuc. A debutat la ziarul „Flamura” din oraşul ei natal, Reşiţa. Colaboratoare la mai multe publicaţii naţionale, a debutat cu volumul de versuri Ceea ce se poate şi ceea ce nu se poate imagina , in anul 1974. A semnat apoi alte volume de versuri (cu semnătură proprie) şi a elaborat altele (colective). Critica literarăp a vremiio definea ca fiind unul din cei mai originali poeţi din constelaţia lirică reşiţeană. Criticul Laurenţiu Ulici aprecia că „poezia Olgăi Neaguse află mult peste înălţimea ecoului critic, pe care, la vremea apariţiei cărţile ei le-a avut”.

– prezentare de autor “Olga Neagu” din ciclul  „Oraşul cu poeţi” (4 August 2010)

S-a născut în ziua de 21 septembrie 1945, în satul Ohaba-Forgaci din judeţul Timiş. Absolvent al Facultăţii de Filologie a Universităţii din Cluj, a fost ziarist la Râmnicu-Vâlcea şi la Reşiţa. În prezent este directorul Bibliotecii Judeţene „Paul Iorgovici”. A debutat cu volumul Aurul din Aripi, în 1986. Criticul Mircea Martin saluta în Nicolae Sârbu „pe unul dintre poeţii adevăraţi ai literaturii române de la sfârşitul secolului trecut”. Volumului de debut i-au urmat altele, precum şi o carte despre mineralogul Constantin Gruiescu şi despre comoara sa de la Ocna de Fier, colecţia de „flori de mină”.

– prezentare de autor “Olga Neagu” din ciclul  „Oraşul cu poeţi” (4 August 2010)

S-a nãscut pe 29. 01. 1953 la Bucureşti.

Absolvent al I.A.T.C. „I.L.Caragiale” Bucureşti, secţia regie de teatru şi film, promoţia 1976, clasa prof. Radu Penciulescu, Ivan Helmer, Valeriu Moisescu, Cãtãlina Buzoianu.
* 1976 – Spectacol de diplomã la Teatrul Municipal Ploieşti :  Tineri cãsãtoriţi cautã camerã de Mihail Roşcin
* 1977 – Vieţi paralele de Ovidiu Genaru, la Teatrul Municipal Ploieşti
* 1976-1979 – regizor artistic al Teatrului de Stat din Valea Jiului – Petroşani Procurorul de Gh.Djagarov, 20 minute cu îngerul de Al. Vampilov, Jocul dragostei şi-al întîmplării de Marivaux
* 1979 – Spectacolul  Tichia cu clopoţei de Luigi Pirandello, la Teatrul de Stat din Reşiţa ( premiul ATM pentru cea mai bunã scenografie : Radu Corciova )
* 1980-1987 – angajat regizor artistic la Teatrul „Al.Davila” Piteşti : Noaptea pe asfalt de Theodor Mănescu, Românii şi ambasadorii de Corneliu Marcu, Măsură pentru măsură de W.Shakespeare, Regele gol de Evgheni Şvartz, Somnoroasa aventură de Teodor Mazilu, Cvadratura cercului de V.Kataev, Bill optimistul de P.Everac, Fata Morgana de Dumitru Solomon, Ospăţul lui Trimalchio de Cristian Munteanu, D’ale carnavalului de I.L.Caragiale
* 1987-1988 – angajat regizor artistic la Teatrul de Stat din Reşiţa : Aventurile lui Cotoşman de T. Muşatescu, Căsătoria de N.V.Gogol, Cafeneaua de Carlo Goldoni
* 1988-1992 – angajat regizor artistic la Teatrul „Maria Filotti” Brãila : Mobilă şi durere de Teodor Mazilu, D’ale carnavalului de I.L.Caragiale, Jourdain cel scrântit de Mihail Bulgakov, Privighetoarea mecanică de Dumitru Solomon
* 1990-1992 – Director artistic al Teatrului „Maria Filotti” Brãila
* 1992-1993 – angajat regizor artistic la Teatrul Mic – Bucureşti : Elisabeta, din întâmplare femeie de Dario Fo, Artur osânditul de Matei Vişniec
* 1993-1994 – angajat regizor artistic la Teatrul „Sicã Alexandrescu” din Braşov : Profil de preşedinte de Nicu Horodniceanu, Elisabeta, din întâmplare femeie de Dario Fo, Ceasornicarul revoluţiei de Mihai Rãdulescu, Peruca cea mare de Peter Karvaş
* din 1999 director şi regizor artistic al Teatrului  „Eugen Ionescu” din Slatina
Ultimul Godot de Matei Vişniec Jocul de-a măcelul de Eugen Ionescu, Şi cu violoncelul ce facem ? de Matei Vişniec, Glumind cu dragostea şi moartea de Daniel Ernestina, Victimele datoriei de Eugen Ionescu, D’ale carnavalului de I.L.Caragiale, Angajare de clovn de Matei Vişniec, Scaunele de Eugen Ionescu.
* din 1995 co-organizator şi regizor artistic al Zilelor Eugen Ionescu ( ZEI ) eveniment anual organizat la Slatina de Societatea Culturală „Eugen Ionescu” ( ediţia 2006 a ZEI realizată integral la Bruxelles şi Paris )
– Spectacole-lectură realizate în cadrul proiectului multi-art Ochiul din ureche, produs de Teatrul G. Ciprian din Buzău :
Şapte zile din viaţa lui Simone Labrosse de Carole Frechette, Amintiri despre mine sau Ultimele zile ale trecutei mele vieţi de Dan Mihu, Insomniacii de Mimi Brănescu, Justiţia nu e totdeauna oarbă de Mihai Rădulescu.
– Spectacole lectură realizate în cadrul Cenaclului dramaturgilor, organizat de Uniunea Scriitorilor ( 2007 ): Dumnezeu nu vine la întâlnire de Ioan Drăgoi Foca albastrăde Doru Moţoc Ce s-a-ntâmplat cu Penelopa de Paşcu Balaci Revelion cu Moş Crăciun de Ioan Drăgoi
* din 1994 – angajat la Radiodifuziunea Românã – regizor artistic al redacţiei de teatru.

3 premii UNITER acordate pentru cel mai bun spectacol radiofonic :

• 1994 – Prăpăstiile Bucureştilor de Matei Millo,
• 1999 – Valsul cîinilor de Leonid Andreev,
• 2002 – Provocare de Doru Moţoc.

– Participãri în jurii internaţionale, la Festivalurile de teatru radiofonic de la Bled (Slovenia), Anvers (Belgia), Hvar (Croaţia), Prix Europa (Berlin) şi Prix Italia (Veneţia).

– Participări în jurii naţionale, interviuri radio şi TV, articole de specialitate, prefeţe şi postfeţe

 

– audiția publică, în premieră, a piesei de teatru radiofonic „Împăratul Măiastrelor” (6 August 2010)

S-a născut în anul 1942 în localitatea bănăţeană, Domaşnea. A debutat cu un volum monografic reconstituind istoria staţiunii balneoclimaterice Băile Herculane. S-a specializat în Finlanda şi Statele Unite ale Americii în marketing turistic. A publicat poezii şi reportaje monografice. Piesele de teatru „Operaţia pentru uz interior” şi „Numărătoarea inversă continuă” au fost dramatizate la teatrul radiofonic. „Scadenţa neliniştii” şi „Prima zi a ultimii luni” i-au fost prezentate la Teatrul TV în anul 1983.

– audiția publică, în premieră, a piesei de teatru radiofonic „Împăratul Măiastrelor” (6 August 2010)

Pregătire  profesională /studii / specializări:

·    2004 – 2008Timişoara Universitatea TIBISCUS, Facultatea de drept şi administraţie publică – licentiat în drept
·    1998 – 1999 Dijon (Franţa) École Supérieure du Commerce – absolvirea masteratului european în Management Cultural “ECUMEST”
·    1991 Avignon, Franţa (studii, contacte) bursier al Ministerului Culturii din România
·    1990 – 1992 Budapesta (Ungaria) IDMC- Universitatea de vară (teatru de mişcare şi expresie corporală)
·    1988 – 1992 Târgu Mureş (România) Universitatea de arte dramatice – licenţiat în arta actorului de teatru, film şi televiziune
·    1987 – 1988 Buzău (România) şcoală/serviciu militar (paraşutist)
·    1987 Liceul “Unirea” Târgu Mureş (România) bacalaureat, profil: mine, petrol, geologie

Experienţă  profesională:

·    Din 29 iunie 2010 Societatea Română de Radiodifuziune – preşedinte-director general
·    Din 2009 Ministerul Culturii şi Patrimoniului  National – consilier personal al ministrului din 2007 – Ministerul Culturii şi Cultelor – secretar de stat
·    Din 2007 reprezentant al Ministerului Culturii şi Cultelor în cadrul Comisiei Internaţionale de Teatru Francofon
·    Din 2006 Mentor în Administraţia Publică
·    2005 – 2007 Bucureşti (România) Ministerul Culturii şi Cultelor/Direcţia Generală “Creaţie contemporană, diversitate culturală” – director general
·    2002 Budapest (Ungaria) actor în distribuţia spectacolului inaugural al noului edificiu al Teatrului Naţional Budapesta
·    1999 Avignon (Franţa) Festivalul din Avignon Proiectul THEOREM membru al delegaţiei române
·    1999 – 2001 Timişoara (România) actor al Teatrului Naţional Timişoara
·    1998 – 2006 Bucureşti (România) membru în Senatul Uniunii Teatrale din România /UNITER
·    1998 – 1999 Timişoara (România) evaluator de proiecte – Fundaţia pentru o Societate Deschisă. Programul EAST-EAST
·    1998 Timişoara (România) preşedinte fondator al Fundaţiei SalTimBanc (asociaţie non profit cu scop cultural)
·    1996 – 2002 Timişoara (România) iniţiator şi organizator principal al “Sărbătorii Saltimbancilor” (Festival internaţional de teatru stradal)
·    1993 – 2005 Timişoara (România) director al Teatrului de Stat “Csiky Gergely”
·    1992 – 2005 Timişoara (România) actor şi consultant artistic la Teatrul de Stat “Csiky Gergely”
·    1989 – 1990 Târgu Mureş (România) membru fondator şi vice-preşedinte UDMR
·    1990 “Consilier municipal” (FSN, FDSN)
·    1984 – 1992 Muncitor în timpul vacanţelor în diferite intreprinderi de alimentaţie publică şi industrie gaz-petrolieră

Premii:

·    Premiul “Kemény János” acordat în 1999 de EMKE pentru activitatea de management teatral
·    Premiul “Mărul de Aur” acordat în 2006 de RIPORT pentru activitatea de director al Teatrului de Stat Csiky Gergely din Timişoara

– audiția publică, în premieră, a piesei de teatru radiofonic „Împăratul Măiastrelor” (6 August 2010)

Numele şi prenumele: Bruşten Florin Cătălin
Data şi locul naşterii: 2 mai 1965, Bucureşti
Domiciliul: Bucureşti, str. Virgil Pleşoianu nr.27, sector 1
Starea civilă: Căsătorit
Copii: 3 – Alexandru, Ionuţ, Ruxandra

Date de contact
Telefon: 021 312 46 49 (serviciu)
Mobil: 0722 204 241
E-mail: brusten@rornet.ro

Studii: Universitatea de Construcţii Bucureşti, Facultatea de Utilaj Tehnologic – 1989

Limbi străine : Engleză, Franceză

Activitate profesională:

Loc de muncă: Radio România – Secretar general studiouri regionale, Departamentul Producţie Editorială

Experienţa profesională:

În domeniul ingineriei
– Angajat la IMGB – fabrica General Turbo în perioada martie 1990 – noiembrie 1991, în funcţia de inginer proiectant. Responsabilităţi: proiectare şi normare a muncii
– Angajat la Trustul Construcţii Hidrotehnice Antrepriza Făgăraş – Hoghiz în perioada octombrie 1989 – februarie 1990, în funcţia de inginer. Responsabilităţi: coordonator parc utilaje de construcţii.

În domeniul jurnalismului
– 15 februarie 2006 – prezent – secretar general studiouri regionale, Departamentul Producţie Editorială;
– august 2005 – 15 februarie 2006 – secretar general coordonator, Departament Posturi Regionale
– ianuarie – august 2005 – secretar general Departamentul Producţie Editorială şi Strategie;
– 2003 – 2005 – secretar general Departamentul Producţie Editorială;
– noiembrie 1994 – 2003 – secretar general al Direcţiei şi, ulterior, al Departamentului Studiourilor Teritoriale şi Locale – DSTL;
– 1993 – 1994 – redactor Radiojurnal şi Secţia Partide Politice;
– 1991 – 1993 – crainic Direcţia Prezentare;

Pregătire profesională
– Licenţiat al cursurilor Academiei Radio Olandeze (Radio Nederland Training Center) în domeniul managementului (1995).
– Licentiat al cursului „Top Management” organizat de Cedru (România) şi Wifi (Camera de Comerţ a Austriei) – 2003.
– Absolvent a numeroase cursuri de pregătire şi perfecţionare profesională în domeniile jurnalism, marketing şi management organizate de Deutsche Welle, BBC, ROOS, Fundaţia Hans Seidel, I.C.I.
– Absolvent al Colegiului Superior de Siguranţă Naţională.

Alte coordonate profesionale
– din august 2005: membru al Comitetului Director al Societăţii Române de Radiodifuziune.
– din aprilie 2006: redactor sef cu delegaţie, Studioul Regional Bucureşti.
– membru al comitetului director al Asociaţiei Române de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), în perioada 2003 – 2005.
– membru fondator al Asociaţiei Române pentru Radioaudienţă (ARA).
– reprezentantul S.R.R. în relaţia cu Consiliul Naţional al Audiovizualului, 2002 – 2005.
– coordonator al programului Radiovacanţa (1995 – 1998).
– director coordonator al posturilor regionale de radio Timişoara şi Reşiţa, ianuarie – aprilie 2004.
– coordonator general al ediţiilor 1996 – 1998 ale Universităţii Radio Româno-Olandeze – Sibiu.
– reprezentant al părţii române şi organizator al seminarului româno-olandez „Managementul Schimbării” – Iaşi, Cluj, Târgu Mureş şi Piatra Neamă, 1995.
– coordonator proiect SRR Universitatea de Vară Radio DSTL – 1999, 2000 şi 2001, Căciulata, Costineşti şi Neptun.
– reprezentant al părţii române şi organizator al cursurilor organizate în colaborare cu ROOS la Constanţa (1999, 2000) şi Târgu Mureş (2001, 2002, 2003).
– membru al echipei de organizare a Şcolii de Vară Radio, Sinaia 2002.

– audiția publică, în premieră, a piesei de teatru radiofonic „Împăratul Măiastrelor” (6 August 2010)

STUDII

Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica, Facultatea de Teatru, Sectia Actorie, clasa prof. George Carabin

ACTIVITATE PROFESIONALA

1975 – 2001 actor la Teatrul Odeon
1970 – 1975 profesor la Scoala Populara de Arta din Piatra Neamt
1966 – 1975 actor la Teatrul Tineretului din Piatra Neamt

WORKSHOP

TEATRUL CA JOC – atelier condus de Bogdan Voicu, Chisinau (1997)

PREMII

Nominalizat la Premiul UNITER pentru cel mai bun actor in rol secundar pentru Istvan din joi.megaJoy, 2007
Premiul pentru cel mai bun rol feminin in spectacolele GAITELE de Alexandru Kiritescu si CHEEK TO CHEEK de J.Gardell (Teatrul Nottara), Festivalul de Teatru de la Piatra Neamt, octombrie 2005
Nominalizat la Premiul UNITER pentru cel mai bun actor pentru rolul Zoe din GAITELE de Al. Kiritescu, 2003

– audiția publică, în premieră, a piesei de teatru radiofonic „Împăratul Măiastrelor” (6 August 2010)

Florin Humiță (n. 09.12.1971)
Studii:Masterand al Univ. Eftimie Murgu Resita, Specializarea Marketing si Management in afaceri – Promotia 2008 Licentiat al U.E.M. Resita, Facultatea de Inginerie, Specializarea Utilajul si Tehnologia Sudarii- Promotia 1996
Liceul de Matematica – Fizica, Profil mecanic- Promotia 1990
Cursuri: Jurnalism si Comunicare – Radio Resita
Diploma Digital Broadcasting Systems si Seminar Computerised Audio Editing – septembrie 2000 S.R.R. si Deutsche Welle Radio Training Centre
EBU – UER Geneva (Modelarea datelor si metadata, Standarde Audio) – 31 ian – 2 feb 2006

INGINER SEF 2004 – PREZENT
INGINER 2002 – 2004
REGIZOR TEHNIC 2001 – 2002
Firma: S.R.R
Oras lucru: Resita
Departament: tehnic, mass media/jurnalism
Responsabilitati: Organizez, îndrum şi controlez activitatea sectorului tehnic de producţie şi emisie. Întocmesc, supun spre aprobare Comitetului Director al studioului planurile anuale de investiţii şi urmăresc realizarea lor. Mă subordonez redactorului şef al studioului Regional de Radio Reşiţa.
Realizari: Am continuat imbunatatirea extinderii postului în care am transferat Controlul General Tehnic pentru a facilita transmisiile pe fibra optică şi implementa mai uşor proiectul S.R.R de transmisie de date prin retea comună.
Am instruit colegii de la departamentul editorial să realizeze singuri înregistrări în cabina de inregistrare self.
Am extins reţeaua de calculatoare din incinta studioului prin achiziţionarea unui server de internet.
Am imbunatatit performantele calculatoarelor prin achizitionarea unora care sa permita munca la parametrii unui radio profesionist, lucru necesar odata cu trecerea la emisia programelor postului nostru 24 de ore din 24.
Am perfecţionat continuu emisia postului prin imbunătăţirea arhivării şi prelucrării materialelor in format digital menţionând că toate materialele, muzica este transmisă de pe calculator, am perfectionat accesul la baza de date pentru drepturile de autor, am marit capacitatea de stocarea a materialelor pe calculatorul din emisie.
Am proiectat şi realizat reamenajarea încăperilor din incinta studioului din punct de vedere tehnic.
Am asigurat transmisii calitative către toate studiourile şi din toate locaţiile unde am avut manifestări.
Am participat la proiectele la care Radio Resiţa a fost implicată.
Am realizat emisiuni, rubrici, interviuri, transmisiuni ale meciurilor de fotbal ca si crainic.
INGINER – Firma: Uzina de Constructii Masini
Oras lucru: Resita
Departament: Mecano-sudura
Responsabilitati: Supravegherea personalului din subordine , responsabil AQ, intocmirea rapoartelor de neconformitate si a celor de remediere a defectelor ansamblelor, normarea muncii.
Realizari: Am proiectat si pus in aplicare, in cadrul sectiei, distribuţia amestecului de gaz pentru realizarea sudurii in mediul protector (MIG, WIG), a mai multor aparate de sudura.
MEMBRU IN ASOCIATII PROFESIONALE
UZP – Uniunea Ziaristilor Profesionisti
APSR – Asociatia Presei Sportive Romania

– audiția publică, în premieră, a piesei de teatru radiofonic „Împăratul Măiastrelor” (6 August 2010)

S-a născut în 1960, 6 Mai la Reșița. Cântă de pe la 14-15 ani. La 16 ani a caștigat primul premiu important – locul I la un concurs între licee (și o excursie de 7 zile, gratuit, în Parîng). În acel moment era elev la Liceul de Informatică din Timișoara. La 17 ani se afla la Reșița, la un alt liceu și cânta în Cenaclul Atheneum. În 1977 invitatul cenaclului, într-un turneu de 7 zile, a fost Mircea Florian. La sfârșitul turneului se duce la el, cu sfiala, și îl roagă să îi dea un autograf, în amintirea turneului în care au cantat împreuna. Mircea Florian îi scrie “Lui Cristian Buică, cu drag, în amintirea unui turneu în care am cântat (aproape!) împreună”. Ce simte în acel moment ne spune chiar el „Îti dai seama ce rușine mi-a fost (el cânta cu Gabriel Căciula, la bas și cu Hortansa (nu stiu cum) la sax, iar eu eram un biet amețit care credea că ăla a fost turneul vieții lui.”
Numai că viața i-a rezervat un alt destin, mult mai colorat lui Cristi Buică! La “Baladele Dunării’ din 80 sau 81 (oricum în anul în care a debutat Poesis si Ecoul, la același festival), este remarcat de Adrian Păunescu (care era președintele juriului) și invitat în Cenaclul Flacăra, unde cânta până în ultima zi de existentă a Cenaclului. Din nou Cristi “Dumnezeu știe câte spectacole au fost, pentru că eu nu le-am contabilizat.” După terminarea Cenaclului, revine în Reșița și în anul 1986 înființează la Reșița Cenaclul Focuri Vii, unde cântau Dinu Olarasu, Maria Gheorghiu, Vasile Mardare și alți câțiva folk-iști foarte talentați Marcel Colcer, Victor Babiak, Adrian Pădureanu, Mircea Bucsoc, Nelu Stan, etc.
În 1987 cântă în deschidere la Iris o lună și jumătate. “A fost cel mai greu turneu pentru mine (trebuia să cânt folk 20 min, înainte de a intra în scenă Iris!!!). Norocul a fost că am stat în cameră cu Cristi Minculescu, care avea grijă să-mi ridice moralul zi de zi (și, mai ales, noapte de noapte!)”.
Înființează la Casa de Cultură din Reșița Clubul Artei Tinere („devenise tot mai nasol să zici cenaclu”). Acolo face spectacole de neuitat alaturi de invitatii Casei de Cultură, Stela Popescu, Arșinel, Socaciu (care a și deschis cartea de onoare a clubului), Hruscă, Șeicaru, Anda Călugareanu, Radu Beligan, Leopoldina Bălănuță, Horațiu Mălăele etc.
După “rivuluție” devine chelner în primul bar privat din Reșița (februarie 1990). Fusese dat afară de la vechiul servici. Veneau românașii de prin lumea largă și când auzeau că unul din chelneri este Cristian Buică, cel care a cântat în Flacăra, se lăsa cu cântări și inevitabile beții. Apoi a apărut Cenaclul Totuși Iubirea în care este unul din primii membri. Sute sau poate mii de spectacole cânta sub această….egidă! „Mă gândesc să scriu o carte despre dulceața și amărala acelor vremuri care m-au purtat prin trăiri personale absolut incredibile! Și nu toate aveau legătură cu arta – ba chiar dimpotrivă!”
In afară de Totusi Iubirea, cântă și în alte foarte multe spectacole, cum ar fi alături de o mișcare din Ardeal numita Transilvania Folk care, de câțiva ani buni organizeaza turnee prin Ardeal, alături de care cântă de foarte multe ori, inclusiv în August 2008.
În 2000 lansează primul album – NOAPTE DE AUR. În 2007 îi apare, semioficial, albumul CRISTIAN BUICĂ – PÂNĂ AZI. În momentul realizării acestei biografii (August 2008), are 12 piese noi, imprimate doar voci și chitări (pe saracie!!!), pe care sper să le adun într-un album nou.
Participă la Tabăra de folk de la Calafat de la a doua ediție (2008 a fost a XI-a), fiind autorul imnului Taberei : „Acolo este un loc cu totul special în care se leagă prietenii și cântări absolute unice!”

– recital de chitară – folk în seara prezentării editurii Tim (Timpul) din Reșița (27 August 2010)

n. 4 septembrie 1946, com. Gheorghe Lazăr, jud. Ialomiţa. Poet, prozator. Absolvent al Facultăţii de Mecanică din Timişoara (1970). Colaborează la: „Luceafărul”, „Steaua”, „Transilvania”, „Libertatea” (Iugoslavia), „Semenicul”, „Flamura” etc. Volume publicate: Arşiţa amiezii, povestiri (Timişoara, Editura Facla, 1981), Ţara de foc, întâmplări şi prundişuri, versuri, Bucureşti, Editura Eminescu, 1982; Platoşa de lumină, versuri, Bucureşti, Editura Eminescu, 1984; Privind în soare, poeme, Reşiţa, Editura Timpul, 1995; Crizanteme pentru Irene, nuvelă, Reşiţa, Editura Timpul, 1997. G. Z. a scris în colaborare cu Iacob Roman volumul de versuri Umbre amare/Traces ameres, Reşiţa, Editura Caen, 1994. Volume colective: Prinos, Reşiţa, 1971; Cenaclul literar Semenicul, Reşiţa, 1974; Patria de lângă inimă, Reşiţa, 1977; Arc peste timp, Bucureşti, 1977; Atelier al cercurilor literare, Timişoara, Editura Facla, 1977; Întrebări la sfârşit de mileniu, Bucureşti, Editura Eminescu, 1983; Flori lângă izvoare, Bucureşti, Editura Albatros, 1985; Nichita, volum omagial, Reşiţa, Editura Timpul, 1996. Antologii: Oraşul cu poeţi, Antologie de poezie întocmită de Gheorghe Jurma, Reşiţa, Editura Timpul, 1995.

Referinţe critice în volume: Victoria I. Bitte, Tiberiu Chiş, Nicolae Sârbu, Dicţionarul scriitorilor din Caraş-Severin, Reşiţa, Editura Timpul, 1998; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori şi lingvişti timişoreni, Timişoara, Editura Marineasa, 2000.

– prezentarea editurii Tim (Timpul) din Reșița (27 August 2010)
– seria întâlnirilor Orașul cu poeți, Costel Stancu alături de muzica Didinei Curea (1 Septembrie 2010)

S-a născut în 27 decembrie, o zi de duminică, a anului 1970, sub zodia Capricornului, în oraşul Oţelu-Roşu – un oraş din Banatul montan, care, în vremea buniciilor mei, se numea Ferdinandsberg. Provenind dintr-o familie, în care s-au amestecat mai multe etnii (germană, maghiară şi romană) dragostea pentru muzică s-a manifestat, încă, din copilărie. Am un frate mai mare, care a îmbrăţişat meseria tatălui meu, electronica, eu moştenind pasiunea pentru muzică de la mamă.
La vârsta de 12 ani am frecventat, o perioadă, „Cercul de muzică” al „Casei Pionierilor” – unde am început să studiez chitara, dar pot spune că am fost, mai mult, un autodidact.
În perioada gimnaziului am activat în cadrul formaţiei „Steluţele” – de pe lângă „Casa Pionierilor” – obţinând şi câteva premii, cel mai important fiind locul II – pe ţară, în cadrul Festivalului Naţional „Cântarea României”.
În 1989, am absolvit liceul, cu profil industrial, din Oţelu-Roşu.
După 1990 am început colaborarea cu corul de copii „Voinicelul” – condus de profesoara Adriana Caciuc. A urmat o perioadă în care am avut spectacole, alături de cei mici, atât în ţară , cât şi în străinătate. Cel mai important spectacol fiind cel de la „Festivalul de muzică pentru copii” – Weiz, Austria.
În 1997 am devenit membră a formaţiei de dansuri germane a „Forumului German” din Oţelu-Roşu, formaţie cu care am susţinut specatacole, atât în România, cât şi în Germania şi Austria.
În anul 1999 am câştigat primul meu premiu, locul I la „Concursul de creaţie a muzicii germane” – de la Timişoara, concurs la care m-am înscris cu o compoziţie proprie, pe versurile poetului german, Peter Bart – din localitatea mea natală.
Au urmat mulţi ani de activitate în cadrul formaţiei de dansuri şi de colaborare cu corul de copii „Voinicelul”, înregistrări şi apariţii la radio şi televiziune.
În 2004 am devenit membră a cenaclului „Şi Totuşi Iubirea” – cenaclu condus de poetul Adrian Păunescu. A fost momentul când am început să mă gândesc mai mult şi la genul folk.
Dacă primele compoziţii, din vremea adolescenţei, sau materializat în piese compuse în stilul „country” şi cântate în limba engleză, au existat bucăţi muzicale care se încadrau, foarte bine, în stilul folk.
Astfel, în anul 2006, am participat la tabăra de folk de la Calafat, urmând, înscrierea la primul festival de gen, Festivalul de folk „Poarta sărutului” – de la Târgu-Jiu – unde am obţinut premiul I . În acelaşi an am făcut parte din delegaţia celor care urmau să reprezinte România, la festivalul de la Lovech, Bulgaria.
Octombrie 2007, prima ediţie a festivalului „Coroana” Braşov, festival la care am câştigat premiul II.
O lună mai târziu, participarea la editia a II-a festivalul „Omul cu o chitara” – de la Brăila, avea să îmi aducă Marele premiu. Acesta a fost şi momentul când am decis să nu mai particip, ca şi concurent, la festivaluri-concurs, chiar dacă nu participasem decât la trei.
O lună mai târziu am început munca la ceea ce avea să fie primul meu album. Şi pentru că primul meu recital, ca şi cantautor, a fost în Cluj, un oraş atât de drag mie şi de care mă leagă foarte multe, am ales Clujul pentru realizarea acestui material. Alături de trei membrii ai trupei rock „Hazard” am început imprimările pentru albumul „Nu mai sunt eu”. În vara anului 2008 am finalizat acest proiect.
Până în prezent am avut mai multe apariţii la radio şi la televiziune.
(sursa: www.didinacurea.ro)

– în recital alături de poezia lui Costel Stancu în seria întâlnirilor Orașul cu poeți (1 Septembrie 2010)

S-a născut la 02.05.1970, în oraşul Vînju-Mare, judeţul Mehedinţi. Locuieşte în Reşiţa.
Membru al Cenaclului Literar Semenicul din Reşiţa, începând cu anul 1987.
Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timişoara.
Din 1993, lucrează ca agent de poliţie la Serviciul Criminalistic al IPJ Caraş – Severin..
Debutează în revista Semenicul, cu poezie, în anul 1988.
Este prezent, de-a lungul timpului, în revistele literare: Luceafărul, România Literară, Contrapunct, Dacia Literară, Convorbiri Literare, Poesis, Arca, Orizont, Ramuri, Dunărea de Jos, Contrafort, Confluenţe, Interferenţe, Vatra, Steaua, Versus, Orient latin, Provincia Corvina, Poezia, Ateneu, Cafeneaua literară Epigrama, Ag pe rime, Acus, etc…
A publicat volumele de poezie:
– Terapia căderii în gol, Editura Hestia, Timişoara, 1995.
– Dominic sau despre imitaţia umbrei, Editura Hestia, Timişoara, 1995.
– Măştile solitudinii, Editura Marineasa, Timişoara, 1997.
– Golurile din pîine, Editura Marineasa, Timişoara, 1998.
– Fluturele cu o singură aripă, Editura Timpul, Reşiţa, 2000.
– Arta imaginaţiei, (antologie), Editura Vinea, Bucureşti, 2001.
– Cîntarul de apă, Editura Marineasa, Timişoara, 2002.
– Vînătoarea promisă, Editura Marineasa, Timişoara, 2003.
– Ieşirea din peşteră, Editura Marineasa, Timişoara, 2005.
– Înghiţitorul de creioane, Editura Tim, Reşiţa, 2009.
– Evoluţi@ umană, (epigrame), Editura Tim, Reşiţa, 2009.
Cuprins în următoarele volume colective:
– Oraşul cu poeţi, Editura Timpul, Reşiţa, 1994.
– Casa  faunului, Editura Hestia, Timişoara, 1995.
– Antologie tabăra Oraviţa, Editura Mirador, Arad, 2004.
– Drumul către Piatra Scrisă, Editura Marineasa, Timişoara, 2006.
– Iz  novije rumunske poezije, Editura FondEuropa, Novi Sad, 2009.
– Cînd pleca odată, la război, un om…(antologie de epigrame), Editura Măiastra, Tg. Jiu, 2010.
– Antologia de catrene şi epigrame editată de site-ul agonia.ro, Editura Edo, Bucureşti, 2009.
– Bijuterii din Piaţa Abundenţei, Editura Marineasa, Timişoara, 2010./Bijuterii din Piaţa Abundenţei
E-mail: costibulus@yahoo.com

– alături de muzica Didinei Curea în seria întâlnirilor Orașul cu poeți (1 Septembrie 2010)

Născută Caciuc la 08.08.1952 în Oţelu-Roşu, judeţul Caraş-Severin, absolventă a Şcolii de Muzică din oraşul natal şi elevă a Liceului de Muzică-actualmente Colegiul National de Artă – Ion Vidu din Timişoara, devine absolventă a Facultaţii de Muzicologie din cadrul Universităţii timişorene în anul 1976. Se întoarce în oraşul natal ca profesoară de muzică înfiinţând în anul 1980 unul dintre cele mai premiate şi apreciate coruri de copii- VOINICELU. Participă împreuna cu copii la concursuri şi festivaluri nationale si internationale castigand nenumarate premii, unul dintre cele mai importante fiind locul I la Festivalul International de Coruri de Copii si Tineret din Austria in anul 1992, premiu castigat cu interpretarea deosebita a prelucrarilor corale din folclorul romanesc.

Din anu 2004 se muta la Resita in cadrul Palatului Copiilor si infiinteaza “fratele geaman” al Voinicelu-lui, corul de copii “Menestrelu”, fiind, in acelasi timp , in perioada 2002-2004 consilier judetean, membru in Comisia Judeteana de Cultura si Invatamant.

Cu sprijinul Consiliului Judetean si al organizatiei “Salvati Copiii”, in toamna anului 2009 lanseaza CD-ul cu piese din repertoriul celor doua coruri carasene “De la Voinicelu la Menestrelu”

Este o prezenta activa in viata culturala si spirituala a Resitei si a judetului Caras-Severin participand cu micutii interpreti la emisiuni de radio si televiziune locale si nationale- unde are multiple inregistrari- precum si la evenimente, manifestari si sarbatori, daruind bucurie prin vocile cristaline si armonizate ale copiilor.

– intervenţii muzicale cu corul de copii „Menestrelul” la întâlnirea „Copiii cântă şi citesc copiiilor” (4 iunie 2010).

Ce vrei sa se stie despre tine!

– actiunile tale (4 iunie 2010).

Ce vrei sa se stie despre tine!

– actiunile tale (4 iunie 2010).

Ce vrei sa se stie despre tine!

– actiunile tale (4 iunie 2010).

Ce vrei sa se stie despre tine!

– actiunile tale (4 iunie 2010).

Ce vrei sa se stie despre tine!

– actiunile tale (4 iunie 2010).