Librăria Semn de carte*

„Acum la modă este kitschul”

Originar din Timişoara, Bata Marianov (născut în 1943) a studiat Sculptura la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“ din Bucureşti. În anii ’80, a emigrat în Germania. A trăit în Germania şi Franţa, iar după Revoluţia din Decembrie 1989, s-a mutat în localitatea cărăşeană Gărâna, unde stă în timpul verii; aici are, în ordine cronologică, al 13-lea atelier. În Banatul montan a organizat şi a coordonat mai multe simpozioane de sculptură în lemn. Lucrările realizate se regăsesc în Parcul Internaţional de Sculptură de la Gărâna şi în Parcul Teiuş din Caransebeş. În anul 2009, a avut loc retrospectiva creaţiei sale, sub genericul Snopul, la Muzeul de Artă din Timişoara, prilej cu care s-a editat o amplă monografie. Cărţi publicate: Trecerea nimicului prin ceva (Crater, Bucureşti, 1999); Pe drumul spre La Mancha (Marineasa, Timişoara, 2004); romanulLauri de plastic şi Dialoguri despre înfăptuire şi desfiinţare cu Mihaela Cristea (Fundaţia Culturală Arca, 2009). Este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, membru al Uniunii Scriitorilor din Serbia, respectiv din România. (mai mult…)

Interviu cu Camelia Duca, director al Librăriei „Semn de Carte” din Reşiţa

Deşi nu a trecut încă un an de când a fost deschisă, Librăria Semn de carte din Reşiţa a reuşit să se impună rapid în peisajul lo­cal drept un loc al confluenţelor cul­turale. Unii s-au întrebat dacă acesta este rolul unei librării, că ei ştiau că e un loc în care se comercializează cărţi. Alţii au răs­puns că dacă tot se vinde greu car­tea, de ce nu s-ar putea dis­cu­ta despre asta, sau despre alt­ceva, la faţa locului. Ideea unei li­brării „mai altfel” a fost privită cu scep­ticism şi nici în prezent u­nora nu le e prea clar de ce se fac aici lansări de carte, seri de mu­zică şi poezie, proiecţii de fil­me sau vernisaje de pictură. Şi aceasta nu accidental ci pro­gramatic, săptămână de săp­tă­mână, uneori chiar mai des, sub auspiciile „Metarsis, activităţi şi servicii de cultură urbană şi artă contemporană“. Cea mai recentă manifestare a avut loc luni, 7 mar­tie, când a fost lansat volumul „Bela Kamocsa – Blues de Ti­mişoara – O autobiografie“ şi în ca­drul căreia a putut fi vizionat şi fil­mul „Boema de Timişoara“. Cu pu­ţin timp înaintea eve­ni­men­tului, am purtat următorul dia­log cu organizatoarea acestuia: (mai mult…)

Un interviu cu Ada Cruceanu realizat de Matei Mircioane.

În spate, o parte moartă a combinatului, care pe vremuri trepida de oţelul încins până la incandescenţă. Şarja lumina noaptea casele. Le încălzea. Părea că acestea se incing gata să renunţe la îmbrăcămintea de cărămidă şi la zugrăveală şi să devină şi ele oţel. Nu mai este aşa. Reşiţa mai produce din când în când metal. Rar. Aşa citesc în ochii unor intelectuali, unde mai sălăşluieşte mândria (mai mult…)