FRANCEZI ÎN BANAT, BĂNĂȚENI ÎN FRANȚA – Reșița 255, Lansare de carte

Vineri, 27 martie 2026, ora 13:00, sala Multimedia a Centrului Universitar Babeș-Bolyai din Reșița (corp A, et.II) va fi lansat volumul semnat Smaranda VULTUR   FRANCEZI ÎN BANAT, BĂNĂȚENI ÎN FRANȚA, ed. Polirom, 2025.

Smaranda VULTUR este doctor în filologie al Universității din București (1985), cu un stagiu doctoral la Centre de Recherches Historiques, EHESS Paris (1994-1998), fost conferențiar la Universitatea de Vest din Timișoara, lector de limba română la Université Paris – Sorbonne (Paris-IV), la Università di Pisa și la Jagiellonian University din Cracovia, profesor invitat la EHESS Paris şi Université Paris VIII, Saint-Denis. Scriitoare, critic literar, cercetătoare în domeniul lingvisticii, poeticii, semioticii, antropologiei culturale, istoriei orale și memoriei comunismului,  abordează domenii de cercetare care vizează memoria recentă a diferitelor comunități etnice din Banat și interferențele dintre ele, identitățile culturale plurale prin metoda interviurilor cu povestiri orale autobiografice.

Pe cont propriu sau cu Grupul de Antropologie Culturală și Istorie Orală din cadrul Fundației „A Treia Europă” (creat de ea în 1998) a conceput și a realizat proiecte din care a rezultat o amplă arhivă de istorie orală aflată azi la Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” din Timișoara. Dintre numeroasele volume  publicate  menționăm:  Istorie trăită – Istorie povestită. Deportarea în Bărăgan, 1951-1956 (Amarcord, 1997), Germanii din Banat prin povestirile lor (coord., Paideia, 2000; Polirom, 2018, ed. a II-a rev. și adăug.), Lumi în destine. Memoria generațiilor de început de secol din Banat (coord., Nemira, 2000), Scene de viață. Memorie și diversitate culturală/Scènes de vie. Mémoire et diversité culturelle. Timișoara, 1900-1945 (Nepsis, 2001, 2019), Memoria salvată. Evreii din Banat, ieri și azi (coord., Polirom, 2002), Banatul din memorie. Studii de caz (coord., Marineasa, 2008), Memoria salvată II. Cine salvează o viață salvează lumea întreagă (coord. în colab. cu Adrian Onică, Editura Universității de Vest, 2009), Basarabeni și bucovineni în Banat. Povestiri de viață (coord. în colab. cu Adrian Onică, Marineasa, 2010; Brumar, 2011, ed. a II-a adăug.), Francezi în Banat, bănățeni în Franța. Memorie și identitate (Marineasa, 2012), Memorie și diversitate culturală la Timișoara. Meserii și meseriași (în colab. cu Vlad Colar, Thomas Remus Mochnacs și Gabriela Panu, Brumar, 2013), Des mémoires et des vies. L’identité plurielle des Français du Banat (trad. de Ioana Vultur și Alexis Courtial, Éditions Universitaires d’Avignon, 2021). Smaranda VULTUR este membră a Uniunii Scriitorilor din România.

Extrem de bine structurat, volumul- document FRANCEZI ÎN BANAT, BĂNĂȚENI ÎN FRANȚA, ed. Polirom, 2025, ne poartă, incitant pentru vremurile de azi, între memorie și istorie, între o dilemă identitară – francezi sau germani?- și ,,Heimat”-conexiune memorie/identitate, de la naționalitate și/sau originea etnică ori afirmarea diferenței la proiecțiile mitologice ale identității,  la Banatul din Pernes-les-Fontaines și din La Roque-sur-Pernes. Traumă, exil și supraviețuire.

Pe coperta a patra autoarea consemnează: ,, Spre sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial apărea o criză a refugiaților, cu deplasări mari de populație, într-o Europă care tocmai se diviza pentru o lungă perioadă. Se definea astfel o frontieră de netrecut între Estul sovietizat și Vest, ce avea să marcheze decalaje economice enorme, dar mai ales despărțirea lumii totalitare de cea democratică. Forțați să-și abandoneze casele, cetățeni români și iugolsavi din Banat, considerați la plecare de etnie germană sau pur și simplu șvabi, vorbind un dialect german sau francez, dar și sârba, maghiara sau romîna, cum se vorbea adesea în Banat, ajungeau pe teritoriul Austriei de azi, apoi în Franța, unde aveau să se stabilească….”

În FRANCEZI ÎN BANAT, BĂNĂȚENI ÎN FRANȚA Smaranda VULTUR ne spune ”…povestea lor, a celor plecați, corelată cu mărturiile celor rămași. Cele două planuri ale memoriei analizate în paralel sunt completate de contextul istoric mai depărtat- colonizările habsburgice din secolul al XVIII-lea, când loreni, alsacieni ori luxemburghezi și alți vorbitori de franceză se instalau în Banat. Un studiu de caz atent construit, volumul arată cum se modelează reciproc memoria și identitate în circumstanțe specifice, cuprinse în povestiri personale, imagini și documente, condensate în simboluri și narațiuni fondatoare, legende și mituri.”

Smaranda VULTUR dedică volumul ,,Tuturor refugiaților, victime colaterale ale războaielor”.

Alături de prof.univ.dr. Smaranda VULTUR vor fi dr.ist. Livia MAGINA, manager al Muzeului Banatului Montan și ing. Iulian GEORGEVICI, fin cunoscător al istoriei industriale a Reșiței ajunsă în anul 255 al ființării sale.

Moment muzical susținut de Liceul de Arte ,,Sabin PĂUȚA” din Reșita prin cvartetul de coarde format din: Doroteea MACIOCA (cl. a IX-a), Amelia ADAM (cl. a X-a), Adelina IOVU (cl. a IX-a) și Maria TUDOR (cl. a IX-a), coordonator prof. Elisa-Oana CHINCEA.

Eveniment organizat de Societatea pentru Cultură METARSIS- activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană în parteneriat cu Rotary Club și Rotary Community Corps Reșița.

Parteneri culturali: Centrul Universitar Babeș-Bolyai Reșița, Liceul de Arte ,,Sabin Păuța” Reșița, Filiala Caraș-Severin a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

Servicii profesionale: PiperiuArte.eu    (Camelia DUCA)