Prima culegere de basme românești a aparut în limba germană în 1845

Joi, 27 februarie 2014, la librăria Semn de Carte din Reşiţa  au fost celebraţi 200 de ani de la naşterea culegătorului de poveşti, agronomului, topografului, cartografului, botanistului şi geologului Arthur Carl Victor Schott (născut: 27 februarie 1814 Stuttgart- Germania, decedat 26 iunie 1875 Georgetown –SUA), locuitor al Banatului Montan (zona Oravita- Iam) între 1936-1941,  prin dezbaterea publică, în limba româna:  „Arthur Schott, viaţa şi opera sa, importanţa ei pentru Banatul Montan şi România de astăzi”.

Moderată de promoterul cultural Erwin Josef Tigla, preşedinte al Forumului Democrat al Germanilor din România, filiala Caraş-Severin, având ca invitaţi oameni de cultură din Reşiţa şi Timişoara, evenimentul a adus în prim plan primele basme româneşti publicate vreodată în istorie sub semnătura fraților Arthur şi Albert Schott, volumul „Walachische Märchen. Mit einer Einleitung über das Volk der Walachen und einem Anhang zur Erklärung der Märchen”– apărut în anul 1845 la editura J.G. Cotta din Stuttgart, Tübingen şi în anul 2003 la editura Polirom din Iaşi în traducerea Vioricai Niscov sub titlul „Basme valahe“. Volumul a mai fost publicat în limba germană în anii 1971 sub titlul „Rumänische Volkserzählungen aus dem Banat. Märchen, Schwänke, Sagen.” la editura Kriterion din Bucureşti, România şi 1979 la editura Georg Olms din Germania (în varianta originală- retipărire). Succesul acestui volum a făcut ca el să fie fie tradus şi în limba franceză sub titlul „Contes roumains“ şi să apară în anul 1982 la editura G.-P. Maisonneuve et Larose din Paris.

Au participat la discuţii Edith- Guip Cobilanschi, dr. fil. Ada. D Cruceanu, editorul Gheorghe Jurma, scriitorul Nicolae Sârbu, publicistul Titus Crişciu şi prof. Marcu Mihai Deleanu într-o punere la loc de cinste- binemeritat de altfel- a operei fraţilor Schott, Arthur şi Albert, autorii „primei culegeri de folclor românesc publicată, sau prima culegere de poveşti; prima lucrare prin care epica populară românească în proză trezeşte interesul străinătăţii. Mărturie stau citările însoţite de aprecieri şi comentarii, apărute în <Allgemeine Zeitung>, <Österreichische Blätter für Literatur und Kunst>, <Morgenblatt für gebildete Leser>, cât şi în publicaţiile de limbă germană din Transilvania. Primul corpus prin care străinătatea vine în contact cu această cultură populară şi realizează valoarea ei, rămânând până târziu unica posibilitate de informare, întrucât este editată într-o limbă de largă circulaţie, cum este germana. Mai este considerată prima colecţie de folclor românesc, prezentat la un nivel de exigenţă corespunzător epocii.” (Cornelia Ştefanescu).

Inspirată, informată și plină de viață, spumoasă și distinsă doamna profesor Edith Guip-Cobilanschi a captat atenția celor prezenți, afirmând, printre altele: „Nu pot să spun că nu am citit cu plăcere caracterizarea femeii valahe din Banat, caracterizare făcută de fraţii Schott în introducere, şi anume că femeia bănăţeană se evidenţia printr-o mare hărnicie, spre deosebire de bărbatul valah, aplecat mai degrabă spre paza prunilor, fabricaţia şi consumarea acelei licori din prune, foarte apreciate, pe care toţi o ştim, şi anume ţuica…. Din basmele pe care le-am citit am observat că lipseşte Făt Frumos, în schimb Ileana Cosânzeana este prezentă. Făt- Frumos-ul bănăţean se numeşte, cel mai adesea: Petru, Petre sau Petre Firicel…. O să vă povestesc un basm bănăţean, deosebit de interesant, care, pe lângă cruzime, mai reflectă şi o evidentă imoralitate. Însă, aceasta nu trebuie să ne surprindă, fiindcă era caracteristica basmelor vremii. Chiar poveştile fraţilor Grimm, apărute în aceeaşi epocă, în prima variantă, au fost interzise copiilor, fiind pline de fapte de cruzime şi fapte scandaloase în percepţia vremii”.

Cu aceeași ocazie- marcarea a 200 de ani de la nașterea lui Arthur Schott (27.02.1814 –  26.06.1875), Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa a lansat un plic poștal aniversar împărțit participanților la eveniment iar în 27  februarie 2014 toate trimiterile din Oficiul Poștal Reșița 1 au purtat ștampila aniversară.

Un volum prea puțin cunoscut publicului larg cu autori care, prin grația organizatorilor:  Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin, Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa împreună cu Biblioteca Judeţeană „Paul Iorgovici” Reşiţa, Liceul „Diaconovici – Tietz” şi Societatea pentru Cultură „Metarsis” prin  librăria „Semn de Carte” se constitue într-un moment important de istorie culturală bănățeana și, implicit, națională.