IA românească și BRÂUL bănățean

Două repere definitorii pentru ființa noastră națională au fost puse în evidență miercuri, 14 iunie 2017, în Centrul Civic al municipiului Reșița, printr-un eveniment puternic mediatizat de presa cărășană: IA românească- element din patrimoniul material al României, definitoriu în TIMP și BRÂUL bănățean- joc pe CONTRATIMP- din patrimoniul imaterial al Banatului de Munte.

Intâlnirea de la ora 17:00 din curtea Universității reșițene Eftimie Murgu din Reșița a adus, laolaltă: Ansamblul și Orchestra BÂRZAVA al Primăriei Municipiului Reşiţa, ansamblurile: DOINA al Casei Orășenești de Cultură Anina, TEREGOVIȚA și TEREGOVANA din Teregova, DATINA CĂRĂȘANĂ a Sindicatului Învățământ Preuniversitar Caraș-Severin, MLĂDIȚE FÂRLIUGENE din Fârliug, SÂNZIENE ZORLENȚE din Zorlențu Mare, ALMĂJANA din Bozovici, CUNUNA BOLVAȘNIȚEI din Bolvașnița, CIOBĂNAȘUL din Băuțar, TOMMYLAND din Moldova Nouă,  Măceşti și Ansamblul Casei de Cultură din Moldova Veche, Asociaţia Culturală REȘIȚA ROMÂNĂ, Centrul judeţean pentru Păstrarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, Liceul de Arte SABIN PĂUȚA , COLEGIUL TEHNIC CĂRĂȘAN, Colegiul Naţional TRAIAN LALESCU Şcoala de Arte şi Meserii ION ROMÂNU, Centrul de voluntariat şi INTERACT  Reşiţa. Ne-am prins în piept cocarde tricolore în semn de respect pentru această frumoasă țară- ROMÂNIA- leagăn de DOINE și DOR, picior de RAI și plai de POVESTE, mărturisind mândria de a aparține acestui NEAM ales. Ne-am delectat cu ciocolată ROMânească și am pornit, făloși, spre Centrul Civic în frunte cu muzicanții și dansatorii a trei generații din ansamblul BÂRZAVA, coordonați de inimoasa Maria AGHESCU. Ni s-au alăturat simpli cetățeni, îmbrăcați sau nu în cămăși populare. În  Cetrul Civic al Reșiței, ne aşteptau alți oameni frumoși. Gata să mărturisim, împreună, în jur de 1.000 de persoane, mândria de a fi români, de a fi bănățeni ” în țoalele noastre”, evenimentul de la care nu a lipsit primarul Reșiței, IOAN POPA, a început cu imnul ansamblului BÂRZAVA interpretat de Camelia CIOCU, un brâu bănățean arătat publicului de tinerii ansamblului. Prin grija doamnei prof. Maria SANDU de la Colegiul Tehnic Cărășan din Reșița, inginer textilist, specialistă în recondiționat și pasionată de aceste minunate piese, au fost prezentate, în Centrul Civic, trei costume populare autentice. Ada D. CRUCEANU, vocea importantă a criticii: ”Dacă ia este un element definitoriu pentru costumul popular al româncei, să amintim că „ia cu ciupag” este, cu adevărat, specifică doar cămăşii femeieşti din arealul românesc în întregul său, ciupagul fiind, în fapt, platca de pe piepţii cămăşii, rezultată din configurarea unui ornament bogat, cu motive geometrice, care prinde în cusătura sa pliurile de la încreţitura gîtului acesteia şi formează un decor compact între mîneci şi pînă la jumătatea cămăşii, spre brîu. Un exemplu de „ie cu ciupag” ne oferă astăzi doamna Chera, cu un costum realizat, însă, printr-o altă tehnică, mai simplă, care nu mai prinde pliurile de la încreţitura gîtului, dar respectă, în mare, dimensiunile şi funcţiile iniţiale ale ciupagului. Banatul se distinge însă printr-o asimilare a „ciupagului” ca definind ia, astfel încît, dialectal şi implicit identitar din acest punct de vedere, termenul „ciupag” (şiupag) semnifică propriu-zis cămaşa femeiască; trecînd peste istoria îndelungată a ciupagului, să amintim că acelaşi cuvînt a definit, în alte zone ale ţării, pieptarul (laibărul, spăcelul) din costumul femeiesc, nu mai puţin „buzunarul” mic din interiorul pieptarului bărbătesc. Bănăţean şi prezent numai în costul românesc din anumite zone etnofolclorice din Banat, este opregul (peticul) cu chiţăle, nu altceva decît cătrinţa din spate, realizată dintr-un dreptunghi relativ îngust, bogat ornamentat, ţesut în război, din care se lasă să curgă liber peste poale, şiruri din materialul de ţesătură (băteală), care, astfel, sugerează cătrinţa şi, desigur, lasă vederii mai multă suprafaţă din poalele costumului. Un exemplar costum cu cătrinţă ţesută cu fir metalic şi opreg cu chiţăle este cel purtat de Maria, aşa cum, tot exemplar pentru o zonă aparte a Banatului de munte, este costumul bufenesc, de Cărbunari – Padina Matei- Boşneag (Moldova Nouă de astăzi) din colecţia impresionantă a doamnei profesoare Maria Sandu, la care se distinge ornamentul „cu bănuţi” (sau „bumbi”) prezent pe ambele cătrinţe şi, în costumul tradiţional, pe tablele de pe mînecile cămăşii, respectiv, în şirurile laterale de pe poale.”

Brâul bănățean, început de senioarea Floarea Vela și de seniorul Ioan Ghimboașă, a fost jucat cu FALĂ BĂNĂȚEANĂ  de aproape 1.000 de oameni. Tineri, mai puțin tineri si, cel mai important, de copii. Cei care vor purta, peste TIMP, aceste două repere identitare extrem de importante, repere care le conferă RĂDĂCINI.

Pornit în urmă cu cinci ani, în iunie 2013, la inițiativa soților Paula și Vasile Neamțu, idee îmbrățișată cu drag, din 2014, de organizatori,  evenimentul a crescut an de an, frumos, reușind să ne aducă ÎMPREUNĂ. Momentele surprinse de fotografi profesioniști și amatori vor face obiectul unei ample expoziții în toamnă, la Reșița.

Vă rugăm să aduceți fotografii la librăria Semn de Carte din Reșița, str. Libertății 13, sau să le trimiteți pe adresa de mail: contact@metarsis.ro

Seara s-a încheiat cu nelipsita poză de grup și îndemnul: ÎMBRACĂ O IE!

“Natura omului se cuprinde în suflet şi în trup” afirma, în secolul al XVIII-lea, cărturarul bănățean Paul Iorgovici. Dacă IA– TIMP ETERNIZAT-, această piesă extraordinară din patrimoniul material al României,  îmbracă trupul, CONTRATIMPUL  BRÂULUI BĂNĂȚEAN, joc din patrimoniul imaterial al Banatului Montan, pe care Eftimie Murgu îl definea plastic: “sar în şir toţi deodată, astfel încât al treilea pas să ţină ritmul”, cuprinde sufletul și menține în conștiința colectivă FALA bănăţeană, acea mândrie locală articulată în melodiile cântate pe “timp” şi jucate pe “contratimp” într-o relaţie desăvârşită dintre muzicanţi şi dansatori.

Organizatorii au oferit DIPLOME DE EXCELENȚĂ semnate de maestrul SABIN PAUTZA, preşedinte al Societatii pentru Cultură METARSIS, tuturor celor implicați în buna desfășurare a evenimentului.

VĂ MULȚUMIM. (Camelia DUCA)

Organizator: METARSIS- activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană

Parteneri: Consiliul Judeţean Caraș-Severin şi Primăria Reşiţa

Parteneri culturali: Universitatea EFTIMIE MURGU Reșița, Ansamblul BÂRZAVA, PIPERIU.EU, INCRED.

Parteneri media: PRESA CĂRĂȘANĂ

Mulțumirile noastre Inspectoratului de Poliţie Caraş-Severin, Jandarmeriei și Poliţiei Locale.