Aproape linişte/Almost silence. Leoaica albastră. Medicina ca misiune. Taina iubirii. – Mariana Pândaru. Muguraş Maria Petrescu. Dan Cioată

Evenimentul petrecut vineri, 25 ianuarie 2013 la librăria reşiţeană Semn de Carte, a adus laolaltă, şi nu întâmplător, scriitori şi medici, ingineri şi profesori, tineri şi mai puţin tineri, bănăţeni, ardeleni, moldoveni şi olteni, (că tot am sărbătorit Ziua Unirii), poeţi, jurnalişti şi muzicieni, iubitori de cultură  care au facut, încă o dată, neîncăpătoare librăria, spre bucuria gazdelor. Nu întâmplător pentru că doi protagonişti ai serii au rădăcini comune în Banatul de Munte: Mariana Pândaru, poet, jurnalist şi editor, a crescut şi s-a format la Anina şi dr. Dan Cioată, renumit chirurg cardiovascular, crescut tot la Anina şi stabilit laTimişoara. Din Bucureşti, aşezată la Hunedoara, prietenă şi traducătoare a poeziei  Marianei Pândaru, jurnalista, scriitoarea Muguraş Maria Petrescu, aflată pentru prima dată la Reşiţa, a mărturist bucuria întâlnirii şi a sentimenului de bine, mulţumind celor prezenţi şi organizatorilor, în special Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România şi preşedintelui Doru-Dinu Glăvan, aducând, în acelaşi timp, salutul artistei Lia Lungu de la New York, bănăţeancă de la Domaşnea (Caraş-Severin): “… Vă doresc să bucuraţi auditoriul prin prezenţa voastră fizică cât şi cea a dimensiunii pentru care aţi fost aleşi. Cărţile să fie împărtăşania reversibilă între creatori şi cititori. Să fiţi dragi lumii şi lumea să vă răsplătească citindu-vă! Şi nu în ultimul rând, să mă purtaţi şi pe mine o clipă în Banatul meu de dor. Lia tristă, fiindcă nu sunt cu voi acolo, în acel moment.”

În prezentarea volumelor lansate şi despre cei doi scriitori, Muguraş Maria Petrescu a vorbit  despre Anina lor comună, despre “smerenia vis-a vis de cuvânt“ prezentă la ambii, despre “starea de sfială”, despre cuvântul-divinitate devenit crez (cuvânt devenit văpaie la Mariana Pândaru şi raport cu divinitatea la Dan Cioată). Mariana Pândaru este “un om de o modestie absolut specială, niciodată invazivă, această retragere în sine şi către sine găsindu-se şi în poezia sa”. Aceste două cărţi, “Aproape linişte/ Almost silence” cu prefaţa semnată de Theodor Damian, figură proeminentă a diasporei româneşti din SUA şi “Leoaica albastră”- antologie de poezii, sunt volume care o definesc pe Mariana Pândaru, sunt confesiuni spre cititor, o definire a poeziei ca “himeră” – raspuns al  întrebării <ce este poezia?>.  Mariana Pândaru scrie tăcând, scrie aşteptând, punându-şi sufletul în versuri fără să se plângă, jucându-se cu paradoxurile în poezia ei”. Mariana Pândaru şi Muguraş Maria Petrescu au urat celor prezenţi, în stil caracteristic, “SĂRBĂTORI FERICITE /HAPPY HOLIDAYS”.

Îţi spun ţie/ Sărbători fericite/ Chiar dacă în suflet/ Umbra s-a-ntins cât o noapte//  Îi spun lui/ Sărbători fericite/ Chiar dacă n-au mai rămas/ Decât urme pe zăpada argintie// Vă spun vouă Sărbători fericite/ Chiar dacă depărtarea/  Înghite toate cuvintele// Le spun lor/ Sărbători fericite/ Chiar dacă stau/ Sub un clopot de gheaţă// Şi în sfârşit/ Îmi spun mie/ Sărbători fericite/ Chiar dacă nimic/ Nu mai seamănă/ Cu ceea ce spun.//

I wish you/ Happy Holidays/ Although in my soul/ Shadow extended as long as a night//  I wish him/ Happy Holidays/ Although only shadows remained/ On the silver snow// I wish you all/ Happy Holidays/  Although distance/ Engulfs all words// I wish them/ Happy Holidays/ Although they stay/ In an ice  cage// And finally/ I wish myself/ Happy Holidays/ Although nothing/ Looks like/ What I’m saying.//

Mariana Pândaru, vizibil emoţionată de întâlnirea cu foştii colegi din Cenaclul reşiţean “Semenicul”: editorul şi criticul Gheorghe Jurma, scriitorul Nicolae Sârbu, poetul Costel Stancu şi poeta Alexandra Gorghiu, s-a întors “acasă” iată, cu două cărţi de versuri sub semnătura proprie dar şi cu volumul de interviuri realizat împreună cu dr. Dan Cioată. Despre  cartea de interviuri, Muguraş Maria Petrescu a spus: “ Este o carte neobişnuită şi am să vă spun de ce. Pentru că este o altfel de abordare a profesiei şi a vocaţiei de medic şi de om care poate să trateze corpul uman şi nu numai… Această carte a apărut dintr-o durere fizică dar şi sufletească. Este vorba despre Mariana Pândaru care a fost operată de domnul doctor cu mulţi ani în urmă, o operaţie deosebit de grea, am înţeles. Sigur ca orice fel de operaţie are un risc, atunci a fost vorba de ceva foarte, foarte grav. Uitaţi că, atât domnul doctor dar şi Mariana Pândaru, sunt aici printre noi. Cu ajutorul lui Dumnezeu şi harul domnului doctor… Ulterior operaţiei, cei doi au început să discute, din aceste discuţii născându-se această carte scrisă într-un stil fluent, accesibil, nefiind o carte de teologie sau o predică a unui preot într-o biserică sau o carte de teologie aprofundată. Nu! Este o carte de suflet, o carte pornită din gânduri ale doctorului Cioata, a doctorului cu bisturiul în mâini, rugându-se înainte de fiecare operaţie pentru el şi pentru pacient… O carte despre <preotul în halat alb>… Cartea cu mottoul < Suferinţa este măsura tuturor lucrurilor. Nu te teme… crede numai… şi te vei vindeca. Doctorul tratează, Dumnezeu vindecă>  este un motiv de meditare.“

Despre cartea de debut în poezie a doctorului Dan Cioată, Muguraş Maria Petrescu a subliniat:  “merită aplauze; este o carte compusă din două părţi: prima <Taina iubirii>,  cea de-a doua <Crucea iubirii>…prima parte este o reprezentare filozofică a felului în care Dan Cioată revine la divinitate, revine din nou la Dumnezeu, el faţă de Dumnezeu,… un cuvânt aşezat cu grijă, suflet şi eleganţă …partea a doua este cu totul aparte…toţi avem în viaţă o cruce pe care trebuie s-o ducem,  ne este dată. Abordarea este o exprimare a bucuriei cuplului adamic eu- poetul, ea iubita, cuvântul <amor> fiind un cuvânt de care Dan Cioată nu se teme. Deşi debutant în poezie, Dan Cioată, stăpânind cuvântul, îşi permite jocuri sub formă de canon muzical, lucru de remarcat. Prin cartea lansată în seara aceasta Dan Cioată se poate numi poet, îl felicit şi aştept următorul volum de poezie.”

Emoţionată, cu glas tremurat, Mariana Pândaru a evocat Anina copilăriei sale şi a lui Dan Cioată, a felicitat doctorul şi poetul, a amintit cei 8 ani în care cartea de interviuri a fost şlefuită. Doru-Dinu Glavan, preşedinte UZPR a dezvăluit asistenţei că Mariana Pândaru este, de fapt, şi jurnalistă dovedită prin cartea de interviuri şi că, suferinţei fizice i s-a mai adăugat una sufletească în urmă cu 7 ani când şi-a pierdut soţul, pe poetul şi jurnalistul Valeriu Bârgău, “cel care i-a dat puterea de-a fi jurnalistă”, el, la rândul său, dezvoltând jurnalismul hunedorean. În memoria sa, în oraşul de pe Cerna, la Hunedoara, există un Cerc de Jurnalism “Valeriu Bârgău”.

“În ambianţa aceasta extraordinară a reîntoarcerii în timp, mă simt ca în perioada interbelică, atunci când poţi să bei un ceai, când poţi să asculţi o muzică bună şi să simţi cum vibrează sufletele oamenilor în jurul tău pentru că, spune părintele Tadei de la Vitoviţa (Serbia):  <Când nu mai ai un om de la care să asculţi un cuvânt şi o carte este bună>, iar noi ne găsim în seara aceasta în faţa Dumneavoastră pentru a lăsa un SEMN cu cărţi… Bucuria este imensă să vă cunosc, poate că de-aici se vor naşte alte drumuri împreună… am venit şi noi cu umila noastră slujire a cuvântului şi vreau să vă mulţumesc, în special doamnei Mariana Pândaru pentru că, dacă nu era, eu personal, azi, n-aş fi fost aici… Discuţiile cu Mariana Pândaru n-au fost regizate, au fost spontane. Multe dintre ele au avut răspunsuri într-un spaţiu eclezial, într-o bisericuţă mică din curtea Institutului de Cardiologie din Timişoara…”  a dezvăluit dr. Dan Cioată geneza volumui de interviuri. “Când omul este în suferinţă, şi în suferinţe grave, când prima întrebare pe care i-o pune lui Dumnezeu este < De ce, Doamne? >…iar apoi cere <Mai lasă-mă puţin>  realizează că suferinţa vine ca să se  întoarcă  cu faţa spre Dumnezeu. În faţa Dumneavoastră este un om care trăieşte de aproape 40 de ani în suferinţă. În sensul în care vede suferinţa, încearcă să aline suferinţa, îşi are el propriile suferinţe…Trebuie să o înţelegem. Această suferinţă este o mică atenţionare din partea lui Dumnezeu… Avem fiecare dintre noi misiunea lui… Suflarea de viaţă pusă-n noi ca şi trupuri plămădiţi din ţărână este viaţa veşnică… Cum o trăieşti, cum îţi faci misiunea?… dacă înţelegem ne raportăm la viaţă, la suferinţă dintr-o altă perspectivă, a înţelegerii ei, a acceptării ei şi a ducerii crucii. Suferinţa este o cruce…” sunt credinţele recunoscutului chirurg cardiovascular Dan Cioată.

Despre poeziile din “Taina iubirii”- volum structurat în doua părţi “Taina iubirii” şi “Crucea iubirii”, dr. Dan Cioată  declară că sunt adunate în decurs de doi ani, parte dintre ele când mama i-a adormit întru Domnul. Singura poezie din carte cu dedicaţie, pentru mama, este PLÂNS: “E o lacrimă de ceară/ Ce-a curs din lumânre/ Mormântul şi mai tare/ O simte-n suspinare/ E-o lacrimă de ceară/ Ce-a plâns la căpătâi/  E-o lacrimă/ Din suflet… A fiului dintâi./  a fost citită de autor.  Dan Cioată, medicul, teologul, poetul, omul care spune “ În faţa lui Dumnezeu, a lui Brâncuşi şi a lui tata, voi sta întotdeauna în genunchi”, poetul cu cinci “Săruturi” în “Crucea iubirii”, cel care, în semn de preţuire pentru cei prezenţi a făcut din cărţile sale daruri de suflet, oferindu-le gratuit, cu autograf, celor prezenţi.

Au mai vorbit prof. univ. dr. Ilie Cristescu, poetul Nicolae Sârbu, jurnalistul Puiu Răducan sosit la Reşiţa, special, de la Râmnicu Vâlcea. Trio “Cameral Group” al Liceului de Artă “Sabin Păuţa” din Reşiţa, format din prof. Zenaida Vârdău- oboi, prof. Diana Suiogan- violoncel şi prof. Lorand Balogh Remelei- pian au oferit un program muzical bine ales şi excelent executat, cu piese din repertoriul clasic şi modern,  “Humoresque” de Dvorak smulgând ropote de aplauze.

Seara a fost onorată de prezenţa maestrului Sabin Păuţa.

Un eveniment de marcă, o seară de excepţie, în care, aşa cum spunea doamna Aurora Ioan, inginer de profesie, hunedorencele Mariana Pândaru şi Muguraş Maria Petrescu şi chirurgul cardiovascular Dan Cioată au emotionat, ne-au facut inimile să vibreze şi ni le-au ţinut în palmă!