Oraşul cu poeţi trăieşte!

Postat de în Conținut VIDEO, Despre evenimente derulate » 3 Comentarii

Oraşul cu poeţi trăieşte!

23 iul.

Miercuri, 21 iulie 2010, într-o seară extrem de caldă – şi la propriu şi la figurat – librăria Semn de carte* a dat  Cezarului ce-i al Cezarului – într-un gest profund de iubire amestecată cu duioşie dar şi plin de respect. „Orașul cu poeți” a primit vibraţia lirică extraordinară a româncei de origine sârbă Liubiţa Raichici. Prima dintr-o serie de întâlniri ce se vor constituite ca un exerciţiu de cultură urbană, prezentările de autor  din seria menţionată îşi propun  să aducă în atenţia reşiţenilor, într-o atitudine „slow” versus „fast”, respiraţia liniştitoare a versului scris de bănăţeni, citit, spus sau auzit – acum sau oricând, aici sau oriunde. Dincolo de comentariile drd. Iacob Roman la „Vasko Popa – o frontieră poetică”, ale criticului Gheorghe Jurma la „Sârbeşte, într-o limbă necunoscută”, dincolo de vorbele meşteşugite ale Liubiţei Raichici – traducătoare a romanului Lilianei Habianevici Giurovici „Cuvioasa Parascheva”, rămân versurile dedicate ei de o alta doamnă a poeziei reşiţene – Olga Neagu: „Ea creştea îngeri/ nu avea timp de altceva/ pentru că toata ziua/  le-ngrijea aripile/ ……. suindu-i pe culmea/ unei Poezii/….. Oraşul era-mpărţit între critici si poeţi/ dar ea continua să-i crească/ şi pe masură ce creşteau/  la câte-o şezătoare le dădea drumul/  să zboare deasupra muţimii/”.  Capacitatea poetei de a induce stări şi sugera idei aşezate pe drept merit în spaţiul artei, eternizarea familiei (ea însăşi mamă a trei flacăi frumoşi), tragismul relaţiei  neconsumate, dusă-n ancestral cu propria mamă, mamă aşezată de-a dreapta tatălui mult prea devreme – Liubiţa Raichici învinge moartea prin vers….. ”Locul pe care/ surorile mele şi cu mine am sărutat/ sicriul/ nu a putrezit/ nici în ziua de azi/ Nu-i permite mama noastră…/”

Ascultând-o pe Liubiţa Raichici am devenit conştientă de ceea ce am şi cât sunt de fericită că mama traieşte…. Şi i-am mulţumit pentru toate trăirile ei răsfrânte asupra mea ca un „Vis, poate”. Şi mi-am promis, ca o compensaţie, să-i transmit toată dragostea şi admiraţia mea pe „Iubirepepalma.com”.

Multumim Liubiţa Raichici !

Alte clipuri de la eveniment în pagina FILMEVENIMENT »

Articole din presă pe această temă:
http://www.argument-cs.ro/content/poezie-sub-bolta-de-vi%C5%A3%C4%83-de-vie
http://www.radio-resita.ro/cuvantul-sau-arta-de-al-fauri

3 comentarii la “Oraşul cu poeţi trăieşte!”

  1. Paul Preda Păvălache. 09. sept., 2012 at 11:21 #

    Eu cred că, Oraşul cu poeţi
    Este în toată România
    Este în oameni, interpreţi…
    Care iubesc, mult, poezia.

    Într-o zi, treceam, treceam
    Pe-o stradă… nepăsător;
    Probabil, că mă gândeam…
    Precum omul visător.

    Deodată… am citit:
    „Semn de Carte” – librărie!
    Şi atunci… mi-am amintit…
    Că-s poet de poezie.

    -Hai să intru, vizitez:
    Mi-am zis eu îngândurat;
    Intru; mă interesez…
    Peste… director, am dat.

    Vânzătoarea… mă privea
    Credea că,-s cumpărător;
    -Oare, ce carte o vrea…
    Bărbatul vizitator?

    -Domniţă, vreau să-mi spuneţi
    Cărţi de… poezie-aş vrea;
    Să-mi spuneţi… dacă aveţi
    Şi pe unde s-ar… „găsea”?

    -Vă rog… aici, să veniţi
    Avem poezie multă;
    Vă alegeţi… ce doriţi…
    Din literatura, cultă…?

    -Am şi eu… literatură-
    Am scris şi eu poezie;
    Am şi eu ceva… cultură…
    Despre care, NU se ştie…?

    -Mergeţi vă rog… şi-ntrebaţi
    Întrebaţi pe directoare;
    La dânsa.. vă informaţi…
    Amabilă, primitoare…?

    Directoarea,-i ocupată
    Avea oaspete de seamă…?
    Şi-mi răspunde deodată…
    Precum, fiului… o mamă:

    -Vă rog, spuneţi, ce-aţi dori;
    Cine sunteţi, ce doriţi?
    Doriţi cărţi, pentru-a citi…
    Tra-la-la; cum vă numiţi…?

    Şi i-am spus… că mi-aş dori
    Să vând cărţi de poezie;
    Preţul… îl vom stabili…
    Într-o zi… când va să fie.

    Şi acum durerea-i mare:
    Cărţile de poezie…
    (Spune scumpa directoare)
    Nu se vând; şi nu se ştie…

    Da, am zis – este-o problemă
    Aspectul acesta-l ştiu;
    Sunt cu… problema, în temă
    Şi totuşi… poeme scriu…?

    Veniţi… şi îmi aduceţi
    (Zice scumpa directoare)
    Chiar din Reşiţa sunteţi?
    (Mi s-a pus o întrebare).

    -Să-mi aduceţi, cinci bucăţi
    Cinci bucăţi din fiecare;
    Şi când treceţi… alte dăţi…
    Sperăm, să facem vânzare.

    Şi i-am spus, că nu-s de-aici
    Adică, nu-s Reşiţean;
    Sunt din oraşe mai mici…
    Domiciliu – Bănăţean.

    -În regulă, să veniţi
    Ziceţi că sunteţi în temă;
    Ne sunaţi, ne mai vorbiţi…
    Poezia… îi problemă!

    -Am multe volume scrise
    Volume cu poezii;
    Nevândute, nedescrise…
    Şi trei am… pentru copii!

    Când am spus… am poezie
    Volume pentru copii;
    A dorit, ca să le ştie…
    -Mâine, cu ele să vii…?!

    -Vă rog… scumpă directoare
    N-aş dori să vă grăbiţi;
    Vorbim, data viitoare…
    Şi de mine, o să ştiţi…?

    Cum doriţi, da; cum doriţi
    Noi cu drag, vă aşteptăm;
    „Semn de Carte”; acum ştiţi…
    Noi cu drag, vă ajutăm!

    Şi-a rămas… marţi(11-09-2012)ca să vin
    La această librărie;
    Şi se pare că… suspin
    Căci muncesc… şi nu se ştie…

    Dacă vin, îmi fac prezenţa
    Că-s şofer(pe gunoieră)la primărie;
    Fără mine: simt absenţa…
    Şi-s prezent în librărie?…

    Poate sunt, prezent; nu ştiu
    Comentariul citiţi;
    Şi poate că… vă mai scriu…
    Dacă mă… iubiţi.

    Paul Preda Păvălache
    (Oţelu-Roşu)

  2. Vasile Ghibu 23. iul., 2010 at 9:54 #

    Faceti niste lucruri minunate care contrasteaza cu vremurile pe care le traim.Oare cat suflet puneti in tot ce faceti? Ce minunat ar fi daca, ca voi, si altii ar fi preocupati de asa ceva. Numai atunci putem afirma ca din viata noastra nu va disparea niciodata cartea. Mult succes si felicitari!

    • Libraria Semn de Carte 28. iul., 2010 at 21:10 #

      Este reconfortant să vedem că ceea ce facem stârneşte ecouri pozitive. Asta ne încurajează şi ne motivează să mergem mai departe. Mulţumim mult Vasile Ghibu!

Lasă un comentariu...