“Muzica aceea pe care o ascultam eu era ceva care venea de departe, depăşea puterea mea de înţelegere de atunci dar simţeam plutind divinitatea, celestul….Consider că acolo şi atunci s-a constituit începutul carierei mele de muzician. Acestor doi oameni minunaţi le datorez ceea ce s-a petrecut mai tarziu. Ei au înteles că au de a face cu un talent autentic. Ştii cum se spune: <talentul şi prostia se trădeaza singure>. Talentul meu s-a trădat iar norocul mi i-a scos pe aceşti doi oameni în cale: pe Carol Tirier şi Kati Szugyi….” este una dintre destăinuirile făcute de pianistul, dirijorul şi compozitorul Sabin Păuţa la întâlnirea din seara zilei de 18 februarie 2011 la librăria Semn de Carte din Reşiţa. Desfăşurată într-o atmosferă caldă şi într-o locaţie devenită brusc neîncăpătoare pentru mulţimea doritoare să-l vadă şi să-i ureze “La mulţi ani!” Maestrului, întâlnirea a fost prilejul ideal de-al onora pe Sabin Păuţa, bănăţeanul de munte născut la Câlnic – astăzi cartier al Reşiţei – acum 68 de ani. Pentru întreaga sa activitate primarul Reşiţei  Mihai Stepanescu i-a acordat o “Diploma de Excelenta” iar personalitatea sa marcantă a fost subliniată prin discursurile dr. Liubiţ Raichici – director al Direcţei pentru Cultură şi Patrimoniu Cultural Naţional Caraş-Severin, al fostului coleg de şcoală – ing. Dan Perian, al criticului Gheorghe Jurma – director al  editurii Tim care a publicat singurul eseu – monografic  “Sabin Păuţa“ semnat Vasile C. Ioniţă, al profesorului şi dirijorului Cornel Todea şi al fostei studente a lui Sabin Păuţa – pe atunci profesor al Conservatorului ieşean – Zenaida Vârdău. Emoţia Maestrului a fost vizibilă în momentul în care Adrian Diaconescu, elevul doamnei prof. Lucia Ghilea a interpretat la pian o bossa – nova semnată Sabin Păuţa iar quartet-ul format din Doina şi George Gaissenheimer, Nicoleta Garoiu şi Leonard Marina au cantat – a cappela – “Rugaciune” – piesa lui C. Dragusin.

Seara dedicată aniversării maestrului Sabin Păuţa, cel ce a pus Reşiţa şi Banatul de Munte pe harta muzicală a lumii, s-a încheiat, cum altfel, prin vizionarea câtorva piese din concertul sustinut pe scena Ateneului Roman având pe sărbatoritul nostru la pian interpretând Chopin sau la pupitru având sub baghetă un Big Band şi pe maestrul Simion Nicolas la saxofon.