Al 153- lea Hram al Bisericii Romano-Catolice Sf. Tereza de Avila

Sâmbătă, 14 octombrie 2023. Într-un timp al regăsirii de sine, al credinţei, cu inima deschisă și ochii ațintiți asupra lumii în care trăim, acum, mai mult ca oricând, avem nevoie de înțelepciune,  toleranță și speranță. Am fost ÎMPREUNĂ la Wolfsberg / Gărâna, micuța localitate de la poalele Munților Semenic, în Caraș-Severin, în sărbătoarea celui de-al 153-lea Hram al Bisericii Romano-Catolice așezate sub tutela Sfintei Tereza de Ávila și ne-am rugat  împreună.

Cunoscută ca puntea de trecere între calendarul vechi, iulian, și calendarul nou, gregorian, pe baza cercetărilor și recomandărilor astronomilor, Papa Grigore al XII-lea a dispus ca după ziua de 4 octombrie a anului 1582 să urmeze data de 15 octombrie, recuperandu-se astfel rămânerea în urmă a datelor calendaristice față de pozițiile reale ale pamântului și soarelui. În aceeași noapte de 4 spre 15 octombrie se stingea din viață una dintre femeile extraordinare ale Evului Mediu și ale tuturor timpurilor: Sfanta Tereza din Ávila (1515-1582), numita si Tereza cea Mare.

Sărbătoarea Bisericii Romano-Catolice din Wolfsberg / Gărâna, biserică ridicată în anul 1879 de germanii colonizați aici de Francisc I, a fost marcat, și anul acesta, în prezență numeroasă, într-o sâmbătă de 14 octombrie 2023, zi binecuvântată cu mult soare, caldă la propriu și la figurat având ca punct principal Sfânta Liturghie de Hram celebrată de preot Emil- Alin IRIMICIUC, secretar Decanal și  Mag.  Benedikt PLANK, abatele Mănăstirii Benediktine Sf. Lambrecht, Știria, Austria, asistați de preotul Walther Sinn de la Parohia Evanghelica C.A. Semlac, Arad. Partea muzicală a Liturghiei de Hram a fost asigurată de Patrick PAUKESCU, orgă și Ian- Adrian DINUȚ- violoncel. S-au citit rugăciuni la Monumentul Deportaților din curtea Bisericii și s-a binecuvântat bradul de Kirchweih împodobit, anul acesta, în fața Pensiunii Gotschna și ridicat în fața Bisericii Romano-Catolice Sf. Tereza de Ávila, după procesiunea  aducerii Pomului la care au participat formații artistice, locuitori și invitați, acompaniați de Fanfara de la Recaș.

Prezenți  aici cu ocazia celei de-a XXXIII-a  Decadă a  Culturii Germane în Banatul Montan având principal organizator Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, Kirchweih-ul de la Wolfsberg/ Gărâna i-a avut ca oaspeți pe: d-na Adelheid FOLIE,  ambasador al Republicii Austria în România, d-na Regina  LOCHNER, consul la Republicii Federale Germania la Timișoara, d-nul Georg BARDEAU, descendent al familiei de Habsburg, consul onorific al Republicii Austria la Timișoara, d-nul  Paul Jürgen  PORR, președinte al  Forumui Democrat al Germanilor din România, d-nul Alex MAIKOWSKI, Alpenländischer Kulturverband Südmark, Austria, d-nul Erwin Josef ȚIGLA, președinte al Forumului  Democratic al Germanilor din Banatul de Munte.

Programul artistic a fost susținut : Corul  3 ROSE  din Vukovar, Croația, dirijor Danijel Služek, echipa de dansuri germane din:  Caransebeș, coordonator Helga Birăescu,  EDELWEISS din Deta, jud. Timiș, coordonatori  Elena și Gerherdt Șamanțu, GUTE LAUNE din Satu-Mare, coordonator Karl Heinz Rindfleisch, SONNENSCHEIN din  Moinești, jud. Bacău, coordonator Claudia Apostu, FERGISSMEINNICHT din Buziaș, jud. Timiș, coordonator Eva Kurtz, BANATER KRANZ, Timișoara, coordonator Daniela Mălănciuc, ENZIAN, Reșița, coordonatori Mariane și Nelu Florea și, nu în ultimul rând, BANATER ROSMEREIN din Timișoara, coordonator Edith Sienger, îmbrăcați în costume populare originale ale pemilor germani din Gărâna printre ele fiind un tracht (costum) de nuntă specific zonei, cusut manual și cu o vechime de peste 100 de ani. Programul susținut de formațiile artistice s-a incheiat cu HOLZ ACTION și KATILENDER, un GEMEINESCHAFT DANZ, la care au dansat, împreună, Banatul de Munte și Banatul de Șes, profesioniști, amatori și invitați, întru ”bucuria și frumusețea muntelui” – așa cum stă scris pe Crucea de pe dealul Kasarn-ului, întru recunoștință  pentru viață.

A fost, din nou, o sărbătoare  a credinței în bine,  a speranței, a toleranței, a smereniei, a regasirii de sine, a bucuriei, pentru că ce poate fi altceva decât o mare bucurie să vezi implicarea etnicilor germani în aranjarea Bisericii, împodobirea Pomului de Kirweih, pregătirea sălii de bal, implicarea localnicilor  în prepararea bunătăților oferite participanților. Comunitate germană repatriată masiv după 1990  rămâne cu sufletul și gândul  puternic ancorată în Wolfsbergul copilăriei cu primului sărut și primului dans, la prieteni  pe viață, cu rude și sărbători de familie, cu dealul Kasarnului, cu  vitele și câmpurile lor, cu miros de fân cosit, cu afinată, schnaps de prune sau obsttler. Prin grija lor, a ”pemilor” din Germania,  biserica și cimitirul satului –repere vitale ale unei comunități închegate- sunt  bine îngrijite.  Iar clopotul Bisericii sună, indiferent de caniculă, ploi sau zăpezi cum numai la munte poți vedea, de două ori pe zi: la 12:00 și la 18:00. Mulțumirile noastre, ale organizatorilor,  pentru toți germanii de aici și de dincolo, pentru localnicii de astazi.

Băuturile oferite de Geta Feieș- Gradimex, pâinea lui Cipi Tibru- Socepan, prăjiturile Marianei Beko- Marbek, dulciurile Unicat, prânzul pregătit de Herbert Weinfurter și Ela Dana Mantea, servit la Pensiunea Heidi a Tereziei Weinfurter, snaps-ul de prune sau mere pus la dispoziție de bărbații gărânezi, fructele, strudelurile și prăjiturile coapte cu drag de femeile gărâneze, bradul de Kirweih mijlocit anual de Ocolul Silvic Văliug, gustările oferite participanților de Pensiunile  GOTSCHNA – Lavinia GÂRDAN, La Rascruce – Ionut CARJALIU si echipa, GASTHAUS  CRISTL – Adina SCHUSTER și Marius MERESZ și RAZĂ DE SOARE – Laura și Günter RICHER, au făcut, și anul acesta, un KIRCHWEIH perfect, Gărâna fiind, nu doar pentru o zi, loc de etalare a obiceiurilor și a portului popular tradițional al germanilor din Banatul multietnic și pluricultural.

Kirchweih-ul de la Wolfsberg/ Gărâna din 14 oct. 2023  s-a terminat cu un bal reușit târziu, după miezul nopții, cu fanfara din Recaș la Căminul Cultural.

 A fost bine. Pentru că am fost împreună. Și am acționat conform îndemnului Sf. Tereza de Avila:  “Nu aspira să fii binefăcătorul întregii omeniri, ci mulţumeşte-te să faci bine persoanelor în mijlocul cărora trăieşti.” (Camelia Duca)

Organizatorul principal, Societatea pentru Cultură METARSIS multumeste pentru sprijin Primăriei Brebu-Nou, Consiliului Local Brebu Nou, partenerului traditional, Forumul Democratic al Germanilor din Caraș-Severin precum si partenerilor culturali: Pro Patrimonium Wolfsberg/ Gărâna, Biserica Romano-Catolică Sf. Tereza de Avila Gărâna, Biserica Romano-Catolică Maria Zăpezii Reșița, Ocolul Silvic Valiug, GRADIMEX, SOCEPAN, REFILL, MARBEK, UNICAT,  Pensiunile HEIDI, La Rascruce, Gotschna, Christel, Raza de Soare si oamenilor inimosi din comunitate.