{"id":9448,"date":"2015-12-11T13:34:39","date_gmt":"2015-12-11T11:34:39","guid":{"rendered":"http:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/?p=9448"},"modified":"2015-12-11T13:34:39","modified_gmt":"2015-12-11T11:34:39","slug":"zilele-culturii-sarbe-la-resita-3-5-decembrie-2015","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/?p=9448","title":{"rendered":"ZILELE CULTURII S\u00c2RBE LA RE\u0218I\u021aA 3-5 decembrie 2015"},"content":{"rendered":"

Vernisaj pictur\u0103, Salon de Carte, Sear\u0103 literar\u0103<\/strong><\/p>\n

\"cop<\/a>Joi, 3 decembrie 2015, libr\u0103ria re\u0219i\u021bean\u0103 Semn de Carte a g\u0103zduit trei dinre evenimentele desf\u0103\u0219urate sub genericul ZILELE CULTURII S\u00c2RBE DIN ROMANIA LA RE\u0218I\u021aA desf\u0103\u0219urate \u00een perioada 02.12.-\u00a0 05.12.2015. Cu o contribu\u0163ie remarcabil\u0103 la identitatea noastr\u0103 regional\u0103 \u0219i\u00a0 na\u021bional\u0103, una dintre etniile importante din Rom\u00e2nia- s\u00e2rbii au fost prezen\u021bi pe simezele Semnului de Carte cu expozi\u021bia de pictur\u0103 cu lucr\u0103ri realizate \u00een Colonia de Art\u0103 din cadrul Zilelor Schimb\u0103rii la Fa\u021ba, cu un Salon de Carte cu apari\u021bii ale Editurii Uniunii S\u00e2rbilor din Rom\u00e2nia si cu o sear\u0103 literar\u0103 de excep\u021bie.<\/p>\n

In deschidere, Iulian Georgevici<\/strong> a subliniat, printre altele: \u201cPentru prima dat\u0103 comunitatea s\u00e2rb\u0103 din Re\u0219i\u021ba realizeaz\u0103 Zilele Culturii S\u00e2rbe din Rom\u00e2nia la Re\u0219i\u021ba \u00een patru zile. De ce \u00een patru zile? Pentru ca am vrut ca \u00een aceste patru zile s\u0103 prezent\u0103m segmente culturale ca prietenii no\u0219tri s\u0103 afle c\u0103 \u00een cultura s\u00e2rb\u0103, la fel ca \u0219i \u00een alte culturi, exist\u0103 mult mai mult, nu doar muzic\u0103 \u0219i dans… Pentru c\u0103 vie\u021buim \u00een Banatul Montan cu at\u00e2tea na\u021bionalit\u0103\u021bi \u00eenc\u00e2t Mitteleuropa e pu\u021bin spus, am s\u0103 citez un prieten care a spus ca s\u00e2rbii sunt sarea P\u0103m\u00e2ntului<\/em>, dac\u0103 pui prea mult\u0103 s-ar putea s\u0103 nu po\u021bi s\u0103 \u00eenghi\u021bi dar dac\u0103 pui prea pu\u021bin\u0103 via\u021ba nu are farmec. Ieri a fost deschiderea oficial\u0103 \u0219i pezentarea filmului Montevideo <\/em>la sala Lira a Liceului de Arte Sabin P\u0103u\u021ba, <\/em>un film deosebit care are, aparent, accente comice dar mesajul este de un tragism extraordinar ar\u0103t\u00e2nd ce \u00eenseamna, de fapt, sa fii un popor mic pe o planeta mare, dar \u0219i ce \u00eenseamna sa joci fotbal cu\u00a0 granzii \u0219i s\u0103-i \u00eenvingi. O lec\u021bie pe care ce-i prezen\u021bi cred c\u0103 \u0219i-au \u00eensu\u0219it-o… M\u00e2ine, la Palatul Cultural, Teatrul de Stat S\u00e2rbesc din Timi\u0219oara va prezenta piesa Don Juan din Lishite<\/em>\u00a0 iar \u00een ultima zi, s\u00e2mb\u0103t\u0103 5 decembrie, la Casa de Cultur\u0103 a Sindicatelor va avea loc un spectacol de muzic\u0103, dans \u0219i obiceiuri s\u00e2rbe\u0219ti cu participarea, printre altele, a ansamblurilor folclorice din S\u00e2nnicolau Mare, S\u00e2npetru Mare, S\u00e2nmartinu S\u00e2rbesc \u0219i Deta. \u00cen seara acesta avem placerea s\u0103 avem \u00een mijlocul nostru oaspe\u021bi deosebi\u021bi care sunt aici ca acas\u0103 \u0219i vom prezenta c\u00e2teva c\u0103r\u021bi spun\u00e2nd deschis c\u0103 s\u00e2rbii, \u00een Romania, editeaz\u0103 cele mai multe titluri de carte \u00een compara\u021bie cu celelalte minorit\u0103\u021bi. Trebuie s\u0103 arat\u0103m, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, cultura nu \u00eenseamna doar muzic\u0103 \u0219i dans… Vom vernisa o expozi\u021bie de pictur\u0103, o parte dintre p\u00e2nzele prezente pe simez\u0103 sunt ale unei pictori\u021be dragi mie, Dani\u021ba Petcov, celelalte sunt dintr-o tab\u0103r\u0103 de pictur\u0103. Despre ele va vorbi Ljubinka Perinac Stankov. \u0218i,\u00a0 la sf\u00e2r\u0219it,\u00a0 prietenul nostru Frana ne-a preg\u0103tit ceva din buc\u0103t\u0103ria s\u00e2rbeasca: fasole cu afum\u0103tur\u0103, varz\u0103 cu afum\u0103tur\u0103, iar eu, toat\u0103 noaptea am copt- fiind ars complet la degete- croafne iar Iadranca ne va aduce chec. Str\u0103duin\u021ba noastr\u0103 a fost pentru voi, prietenii no\u0219tri \u0219i am credin\u021ba c\u0103 vom pleca de aici mai boga\u021bi suflete\u0219te\u201d \u0219i-a \u00eencheiat discursul Iulian<\/strong> Georgevici<\/strong>.<\/p>\n

\"Zilele<\/a> \"Zilele<\/a> \"Zilele<\/a> \"Zilele<\/a> \"Zilele<\/a>Ljubinca Perinac Stankov<\/strong>, \u00een vernisajul expozi\u021biei de pictur\u0103: \u201cIat\u0103-ne \u00eentr-un moment de s\u0103rbatoare pentru c\u0103 fiecare expozi\u021bie este un moment festiv c\u00e2nd arti\u0219tii \u00ee\u0219i adun\u0103 munca s\u0103 o arate publicului. Sunt destui ani de c\u00e2nd Zilele Schimb\u0103rii la Fa\u021b\u0103 ale s\u00e2rbilor din Rom\u00e2nia devin prilej de \u00eent\u00e2lnire pentru scriitori dar \u0219i pentru arti\u0219tii plastici din Serbia, Ungaria \u0219i Rom\u00e2nia care se \u00eent\u00e2lnesc la Bazia\u0219 sau la Timi\u0219oara \u0219i creeaz\u0103 \u00een cadrul taberei de pictur\u0103. \u0218i ast\u0103 var\u0103 au muncit la Timi\u0219oara unde organizator a fost Uniunea S\u00e2rbilor din Rom\u00e2nia. Expozi\u021bia o vede\u021bi pe simeze iar fiecare dintre ei v\u0103 va vorbi \u00eentr-un limbaj propriu. Arti\u0219tii care expun aici,\u00a0 \u00een aceast\u0103 frumoas\u0103 libr\u0103rie, apar\u021bin grupului ARTE format din arti\u0219ti plastici \u0219i sculptori care trec cu u\u0219urin\u021b\u0103 grani\u021bele, care se reg\u0103sesc pe rela\u021bia Budapesta, Timi\u0219oara, Krcedin, Belgrad. Voi vorbi despre cea care are cele mai multe lucr\u0103ri, Dana Petcov, cea care este \u0219i organizatoarea acestei tabere. \u00centr-o continu\u0103 rela\u021bie \u00eentre form\u0103, structur\u0103 \u0219i simbol, Dana Petcov apar\u021bine grupului de arti\u0219ti ARTE.\u00a0 A expus de-a lungul anilor \u00een Rom\u00e2nia, Serbia, Ungaria, Croa\u021bia. Expune \u00een fiecare an la Salonul de Iarn\u0103 din Timi\u0219oara, particip\u0103 la expozi\u021bii de grup, dar are \u0219i destule expozi\u021bii personale. Trebuie s\u0103 recunosc c\u0103 am avut privilegiul s\u0103 \u00a0v\u0103d aceste lucr\u0103ri prima dat\u0103 la Budapesta, apoi la Timi\u0219oara, \u0219i am fost pl\u0103cut surprins\u0103 de evolu\u021bia acestei artiste, Dac\u0103 la \u00eenceput lucr\u0103rile ei erau conceptuale ele au devenit, \u00eentre timp, abstract senzitive. Iar atunci c\u00e2nd un artist \u00ee\u0219i investigheaz\u0103 propriile sentimente, tablourile prind via\u021b\u0103 \u0219i devin fenomene care nu \u00eenchid ci deschid spa\u021bii de introspec\u021bie at\u00e2t ale artistului c\u00e2t \u0219i ale privitorului. Melanjul sensorial \u0219i estetica floralului acapareaz\u0103. Floarea desenat\u0103 de Dana Petcov trece de grani\u021ba simbolului din d\u0103ruire, prietenie, iubire \u0219i devine un motiv de crea\u021bie. Universul lumii terestre se \u00eentrep\u0103trunde cu transcedentalul iar rezultatul e unul uimitor. Fiin\u021ba interioar\u0103 a artistei devine vizibil\u0103 \u00een aceste cascade de culoare precum o liturghie intim\u0103 \u0219i o bucurie. Nu am pomenit in mod gratuit aceast\u0103 latur\u0103 a tablourilor Danei. E a petrecut destul timp lucr\u00e2nd la iconostasul Bisericii din satul natal, S\u00e2npetru Mare. Urmele acestei liturghii interioare se v\u0103d. O parte din spiritul\u00a0 bizantin al iconogreafiei ortodoxe transpare \u0219i \u00een acest spa\u021biu abstract \u0219i \u00eei ofer\u0103 un suport extraordinar.\u00a0 Ve\u021bi observa pe p\u00e2nz\u0103 o parte din sensibilitatea ei, \u00een modul \u00een care creeaz\u0103 energii prin culoare iar chenarul acestei energii nu are limit\u0103, se extinde spre sensibilitatea privitorului. Solu\u021biile originale \u0219i diferitele tehnici se cotopesc \u00eentr-un tablou pe c\u00e2t de sensibil pe at\u00e2t de puternic, pentru c\u0103 nu sunt toate lucr\u0103rile ei ginga\u0219e. Unele dintre ele eman\u0103 o altfel de for\u021b\u0103. Chiar \u0219i a\u0219a agresivitatea e controlat\u0103 \u0219i bine definit\u0103 de ideea dorit\u0103 \u00een exprimare. Sensul e redistribuit din pensul\u0103 \u0219i din culoare cu ajutorul luminii \u0219i a umbrei, prin simbol \u0219i textur\u0103. A\u0219a e \u0219i \u00een viua\u021b\u0103. Totul depinde de deschiderea noastr\u0103 spre acele sensuri care aduc spre noi frumosul. Sunt sigur\u0103 c\u0103 v-a\u021bi g\u0103sit deja tabloul care v-a atras. V\u0103 invit s\u0103 v\u0103 bucurati de ele \u0219i s\u0103 le vede\u021bi pe toate\u201d \u00a0a spus, \u00een \u00eencheiere, Ljubinca Perinac Stankov.<\/strong><\/p>\n

\"Zilele<\/a> \"Zilele<\/a> \"Zilele<\/a> \"Zilele<\/a> \"Zilele<\/a>Slavomir Gvozdenovici, <\/strong>poet, scriitor, editor, reprezentant al comunit\u0103\u0163ii s\u00eerbe \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei, a sosit la libr\u0103ria Semn de Carte \u00eenso\u021bit de doi reprezentan\u021bi ai Radioteleviziunii din Beograd. Cer\u00e2ndu-\u0219i scuze pentru \u00eent\u00e2rziere- din motive obiective- \u0219i-a exprimat bucuria de a fi \u00eempreun\u0103 cu fra\u021bii romani \u0219i s\u00e2rbi din Re\u0219i\u021ba subliniind c\u0103 prilejul este cartea. \u201eAtunci c\u00e2nd cineva se poate legitima cu o carte- \u0219i s\u00e2rbii din Rom\u00e2nia se pot legitima cu c\u0103r\u021bi, suntem \u0219i la acest capitol printre cei mai harnici, este dovada c\u0103 s\u00e2rbii- dintre cele 20 de minorit\u0103\u021bi oficial recunoscute \u00een \u021bara noastr\u0103, \u00een diaspora s\u00e2rb\u0103 care num\u0103r\u0103 peste patru milioane, am demonstrat c\u0103 suntem, de departe, cei mai harnici. Avem o produc\u021bie de carte mare, chiar foarte mare… La T\u00e2rgul Interna\u021bional de Carte de la Belgrad- unul dintre cele mai mari din Europa, spa\u021biul dedicat literaturii s\u00e2rbe din diaspora a fost c\u00e2t spa\u021biul acestei librarii, o camer\u0103 a s\u00e2rbilor din Rom\u00e2nia, cealalt\u0103 a celorlal\u021bi s\u00e2rbi din diaspora. Cartea este foarte important\u0103 pentru noi. Uniunea S\u00e2rbilor din Rom\u00e2nia tip\u0103re\u0219te \u00een fiecare an \u00eentre 15 p\u00e2n\u0103 la 20 de titluri, ceeace nu este deloc pu\u021bin… Lucruri minunate se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la o comunitate mic\u0103 din Rom\u00e2nia \u0219i se pot \u00eent\u00e2mpla datorit\u0103 numarului important de scriitori s\u0103rbi din Rom\u00e2nia, membri ai Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, \u0219i o bun\u0103 parte dintre ei \u0219i membri ai Uniunii Scriitorilor din Serbia. La aceste Zile ale \u00a0Schimb\u0103rii la Fa\u021ba<\/em> (cea mai mare manifestare literar\u0103 a s\u00e2rbilor din lume) de anul trecut i-am avut invita\u021bi pe fra\u021bii no\u0219tri, pe poe\u021bii din Re\u0219i\u021ba pe care i-a prezentat Gheorghe Jurma. Ei au citit \u00een ambele limbi pentru c\u0103 noi ne-am str\u0103duit s\u0103-i traducem din timp. I-am publicat nu numai in revista noastr\u0103 Knjijevni jivot ci \u0219i \u00een alte reviste din Serbia. Am venit cu aceste traduceri \u00een seara aceasta \u0219i-i ve\u021bi auzi pe colegii no\u0219tri. Sunt convins c\u0103 nu va fi ultimul eveniment pentru c\u0103 ne-am hot\u0103r\u00e2t ca asemenea \u00eent\u00e2lniri literare s\u0103 devin\u0103 tradi\u021bionale… La sf\u00e2rsit \u00eei vom asculta pe oaspe\u021bii no\u0219tri speciali din Serbia, pe Alexander Diklic, autorul celei mai citite c\u0103r\u021bi din Belgradul ultimilor ani cu 19 (nou\u0103sprezece) edi\u021bii tip\u0103rite p\u00e2na acum, o carte de suflet BELGRADUL, ora\u0219ul etern<\/em> \u00a0\u0219i doamna Mila Nikolic, redactor la Radio Belgrad care va vorbi despre bogata activitate de editare a Radioteleviziunii Belgrad. Ei \u0219i-au exprimat dorin\u021ba de a vorbi la sf\u00e2r\u0219it… Il invit pe Gheorghe Jurma s\u0103 spun\u0103 c\u00e2teva cuvinte despre acest moment al poe\u021bilor rom\u00e2ni \u0219i s\u00e2rbi nu \u00eenainte de a mai spune c\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 cele 15-20 de titluri publicate anual, editura Uniunii S\u00e2rbilor din Rom\u00e2nia mai tip\u0103re\u0219te s\u0103pt\u0103m\u00e2nalul Na\u015fa Re\u010d a c\u0103rui redactor \u0219ef este poeta, traduc\u0103toarea si eseista Ljubinca Perinac Stankov, apoi revista Knjijevni jivot pe care o \u00eengrijesc \u00eempreun\u0103 cu un grup de colegi, \u00eel avem pe Raiko Cornea- omul televiziunii- redactorul \u0219ef al revistei Novo Tmi\u0219oara Svesti, \u00a0continuatorul presei s\u00e2rbe libere din \u021bara aceasta, pres\u0103 s\u00e2rb\u0103 cu o tradi\u021bie de 200 de ani existen\u021b\u0103 (cu o \u00eenrerupere de 2 ani \u00een perioada interbelic\u0103) \u0219i autor al car\u021bii Limbajul urii\u00a0 Exprimarea mediatic\u0103 \u00een r\u0103zboiul din fosta Iugoslavie<\/em>… \u0219i mai avem o publica\u021bie, Almanahul b\u0103n\u0103\u021bean<\/em>, una dintre primele reviste ale s\u00e2rbilor \u00een general, \u00een 1826 a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 de Dimitrie Pantici Tirol, noi il numim Dimitrie Tirol, mare adept a lui Vuk Karadjici- p\u0103rintele limbii \u0219i lieraturii s\u00e2rbe moderne… Timi\u0219oara a r\u0103mas un centru spiritual al s\u00e2rbilor, unul dintre cele mai importante pe care le are limba s\u00e2rb\u0103 ast\u0103zi. Ceea ce se \u00eent\u00e2mpla acum\u00a0 la Re\u0219i\u021ba este dovada c\u0103 \u00een aceast\u0103 parte a \u021b\u0103rii \u0219tim s\u0103 tr\u0103im \u0219i unii l\u00e2ng\u0103 al\u021bii \u0219i \u00eempreun\u0103, \u0219tim s\u0103 ne respect\u0103m valorile, \u0219tim s\u0103 le impunem, avem oameni de valoare \u0219i aici \u00een Re\u0219i\u021ba, \u0219i pe Clisura Dun\u0103rii, \u00een Cara\u0219-Severin… cultura \u0219i cartea fiind cele mai importante argumente ale noastre \u0219i la Bucure\u0219ti \u0219i la Belgrad\u201d a conchis Slavomir Gvozdenovici<\/strong> \u00eenainte de a-i ceda cuv\\ntul lui Gheorghe Jurma<\/strong>.<\/p>\n

\u201e Voi spune doar c\u00e2teva cuvinte, \u00een primul r\u00e2nd adresate poetului Slavomir Gvozdenovici care ne-a invitat \u0219i acum, ne-a invitat \u0219i la Bazia\u0219, moment pe care a\u0219 vrea s\u0103-l invoc sau sa-l evoc, s\u0103-l supun aten\u021biei pentru c\u0103 ne-am \u00eent\u00e2lnit acolo, am citit poezie, s-a tradus din rom\u00e2n\u0103 in s\u00e2rb\u0103 \u0219i invers a\u0219a \u00eenc\u00e2t s\u0103 se creeze o punte esen\u021bial\u0103 care nu e \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, este statornic\u0103, serioas\u0103, durabil\u0103. Au fost poe\u021bi din Re\u0219i\u021ba \u0219i au ap\u0103rut \u00een revista pe care o va prezenta Gvozdenovici. \u00cen aceast\u0103 sear\u0103, pentru a onora acest moment cu totul special, sunt prezen\u021bi c\u00e2\u021biva poe\u021bi re\u0219i\u021beni…Imi aduc aminte de Gvozdenovici \u0219i de \u00eenceputurile lui literare, dintr-o localitate devenit\u0103 intre timp celebr\u0103 Belobre\u0219ca, celebr\u0103 prin scriitorii ei \u0219i prin vinul pe care, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, \u00eel bem…\u201da spus Gheorghe Jurma<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u201e… Avem \u0219i alte g\u00e2nduri, avem \u00een vedere o antologie re\u0219i\u021bean\u0103, \u00eenc\u0103 suntem tineri \u0219i putem… \u201da promis Slavomir Gvozdenovici<\/strong> dup\u0103 ce a prezentat revista s\u00e2rbeasc\u0103 \u00een care sunt publica\u021bi, \u00een traducere, poe\u021bii re\u0219i\u021beni.<\/p>\n

Primul poet, Octavian Doclin<\/strong> a citit din ultimul volum ap\u0103rut \u00een 2014 S\u00e2nge de vi\u0219in<\/em> \u2013premiat pentru poezie zilele acestea de Filiala Timi\u0219oara a Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, volum cu o dedica\u021bie direct\u0103 \u0219i superb\u0103 Adei, \u00eentotdeuna.\u00a0 <\/em>Poetul a citit poeziile Vi\u0219inul<\/em> \u0219i S\u00e2rboica<\/em>– cu men\u021biunea poetei Liubi\u021ba Raichici, prietena mea, cel mai tradus poem al s\u0103u. Au urmat poe\u021bii Costel Sancu<\/strong>, Cristian Bistriceanu<\/strong>, Alexandra Gorghiu<\/strong>, Nicolae S\u00e2rbu<\/strong>.<\/p>\n

Slavomir Gvozdenovici<\/strong> a men\u021bionat cei doi preo\u021bi Vasa Lupulovici<\/strong>– cu c\u0103r\u021bi importante despre s\u00e2rbii din Romania, despre istoria, tradi\u021bia \u0219i biserica lor \u0219i Sa\u0219a Ia\u0219in<\/strong>, autor de monografii cu recent ap\u0103rutul volum Familii nobiliare s\u00e2rbe\u0219ti din Banat \u00een sec. XV-XVI, carte important\u0103 care red\u0103 o parte a istoriei pu\u021bin neglijat\u0103, parte care ne treze\u0219te con\u0219tiin\u021ba, men\u021bion\u00e2nd c\u0103 ambii preo\u021bi s\u00e2rbi sunt \u0219i doctori, titlu care-i define\u0219te ca oameni de cultur\u0103, importan\u021bi, de care avem nevoie \u0219i pe care ne putem sprijini. Sigur c\u0103 o avem aici pe colega noastr\u0103 Liubi\u021ba Raichici, <\/strong>una dintre poetele noastre importante. \u00cei avem colegi de la Belobre\u0219ca pe Mladin Simonovici<\/strong> \u0219i \u00a0Predrag Despotovici. <\/strong>A\u0219 men\u021biona \u00eenc\u0103 o carte important\u0103 semnat\u0103 de regretatul profesor Borislav Kostici <\/strong>\u0219i anume Via\u021ba \u0219i obiceiurile din Clisur\u0103 \u0219i Poliadia\/ Jivot iobiciaii Klisurata i Poliadiiata<\/em>, o carte importanta tip\u0103rit\u0103 post mortem, edi\u021bia a II-a, cu date \u0219i oameni din toate cele 13 localit\u0103\u021bi de pe malul st\u00e2ng al Nerei \u0219i al Dun\u0103rii. Vorbind despre cartea sa Adresare Belgradului<\/em> \u0219i provocat de Alexander Dikli\u010d care a vorbit extrem de pasional despre Belgrad subliinind c\u00e2t este de apropiat de Timi\u0219oara, Slavomir Gvozdenovici a men\u021bionat c\u00e2t de apropiat\u0103 este Timo\u0219oara de Belgrad prin faptul c\u0103, \u00een capitala s\u00e2rbilor, \u201epe cea mai frumoasa strad\u0103 Nes Mihailova\u0219i cine merge poate verifica, exist\u0103 o pl\u0103cu\u021b\u0103 inscrip\u021bionat\u0103 Emilian Iosimovici, s\u00e2rb din Moldova Veche, care a proiectat strada, ca de altfel jum\u0103tate din Belgradul modern, ca arhitect. La cap\u0103tul str\u0103zii se afl\u0103 Biblioteca ora\u0219ului Belgrad iar prima bibliotec\u0103 a fost \u00eentemeiat\u0103 de timi\u0219oreanul Dimitrie Tirol n\u0103scut in Ciacova lui Dositeu Obradovici. La mijloc se afl\u0103 Academia S\u00e2rb\u0103 \u00eentemeiat\u0103 \u0219i ea de mul\u021bi timi\u0219oreni \u0219i ar\u0103deni. Iat\u0103 cum leg\u0103turile func\u021bioneaz\u0103 \u00een ambele sensuri …\u0219i c\u00e2t este de important\u0103 cultura pe care trebuie c\u0103 o transmitem genera\u021biilor viitoare.\u201d<\/p>\n

Au citit \u00een limba s\u00e2rb\u0103 Ljiubinca Perinac Stankov, Slavomir Gvozdenovici.<\/p>\n

\"cop\"<\/a> \"Zilele<\/a> \"Zilele<\/a> \"Zilele<\/a> \"Zilele<\/a>Mila Nicolici <\/strong>\u00a0a mul\u021bumit prietenilor pentru invita\u021bie, vorbind desprte RTS Beograd care, pe l\u00e2ng\u0103 bogata activitate sunt prolifici \u0219i pe plan editorial \u00een cadrul caruia s-au tip\u0103rit numeroase c\u0103r\u021bi importante, unele chiar capitale. Este vorba de antologii de poezie, despre volume cu teme diverse, de la Primul Razboi Mondial p\u00e2na \u00een zilele noastre put\u00e2ndu-se masura cu cele mai importante edituri din Serbia. Una dintre ele, Belgradul ora\u0219ul etern<\/em> – a lui Alexander Dikli\u010d s-a tip\u0103rit p\u00e2n\u0103 anum in 19 edi\u021bii, aproape 40.000 de exemplare, volume tip\u0103rite \u00een alfabet chirilic, latin \u0219i in limba englez\u0103. Vom preg\u0103ti edi\u021bii \u0219i \u00een alte limbi.Alexander Dikli\u010d<\/strong> a mul\u021bumit Uniunii S\u00e2rbilor din Timi\u0219oara \u0219i Re\u0219i\u021ba pentru posibilitatea ca povestea minunat\u0103 despre un ora\u0219 minunat s\u0103 treac\u0103 grani\u021ba Serbiei. Vorbind cu mult\u0103 dragoste de\u00a0 Belgrad \u0219i cu o imens\u0103 m\u00e2ndrie de a fi s\u00e2rb, Alexander Dikli\u010d a men\u021bionat frumuse\u021bea limbii rom\u00e2ne pe care, chiar dac\u0103 nu o cunoa\u0219te, a sim\u021bit-o\u00a0 prin muzicalitatea poeziilor. \u201eProiectul are, de la \u00eenceput, leg\u0103tur\u0103 cu anumite minuni, av\u00e2nd ca baz\u0103 \u0219tiri mari, minunate, pozitive, frumoase. Nu sunt istoric, eu sunt muzician, \u0219i am vrut s\u0103-mi \u00eencerc puterile cu istoria unui ora\u0219 frumos cum este Beogradul. Dup\u0103 8 ani de munc\u0103 au ie\u0219it dou\u0103 mari opere una- serialul de televiziune \u0219i cealalt\u0103- cartea. Este ca un tango \u00eentre mine \u0219i Beograd. M-a condus ora\u0219ul. Nu este un dans cu note u\u0219oare cum nici Beogradul nu este un ora\u0219 u\u0219or. El exist\u0103 \u00een continuitate de 7.000 de ani \u0219i tot \u00een el s-au \u00eent\u00e2mpat evenimente atroce ale civiliza\u021biei noastre. Dup\u0103 pedan\u021bii istorici britanici s-au purtat 115 r\u0103zboaie pentru Belgrad \u0219i a fost ras de pe fa\u021ba P\u0103m\u00e2ntului de 32 de ori, distrus p\u00e2n\u0103 la temelii. Pe l\u00e2ng\u0103 at\u00e2ta s\u00e2nge \u0219i r\u0103zboaie nu exist\u0103 neamuri care, indiferent \u00een ce parte a lumii ar fi, Belgradul s\u0103 nu le fi fost \u00eenceput sau sf\u00e2r\u0219it. Statistica e groaznic\u0103 atunci c\u00e2nd e vorba de Belgrad dar cu toate acestea, moartea nu are loc \u00een Belgrad. Dup\u0103 fiecare nenorocire ora\u0219ul a avut putere s\u0103 renasc\u0103, s\u0103 p\u0103\u0219easc\u0103 \u00eentr-o nou\u0103 via\u021b\u0103 lu\u00e2nd \u00een considerare p\u0103r\u021bile bune ale cotropitorilor. A\u0219a c\u0103 azi, noi belgr\u0103denii suntem m\u00e2ndri, \u00a0chiar dac\u0103 unele r\u0103zboaie se mai poart\u0103 \u00eenc\u0103, c\u0103 pe mesele cafenelelor belgr\u0103dene sunt specialit\u0103\u021bi germane, orientale \u2013kroafne sau baclavale. Oricum ai lua-o, Belgradul este cel mai cenu\u0219iu ora\u0219 al Europei. Ce m\u0103 bucur\u0103 este c\u0103 n-am \u021binut cont de niciun specialist \u00een marketing ci am scris o carte cum mi-ar pl\u0103cea mie s\u0103 o am. A fost o solu\u021bie inteligent\u0103 pentru c\u0103 a ie\u0219it, poate, cea mai bun\u0103 carte despre Beograd dar, cu siguran\u021b\u0103, cea mai iubit\u0103 carte despre Beograd devenit\u0103 semn al unui timp \u00eentr-un moment greu financiar pentru apari\u021bia unei asemenea c\u0103r\u021bi. Pe l\u00e2ng\u0103 istoria sa fabuloas\u0103 Belgradul a demonstrat c\u0103 are putere s\u0103 mai creeze o minune, o carte dovad\u0103 de dragoste \u00eentr-un asemenea tiraj produc\u00e2nd o mare energie. Eu, ca autor, sunt fericit. De doi ani c\u0103l\u0103toresc prin \u021bara mea \u0219i r\u0103sp\u00e2ndesc ve\u0219ti bune: iat\u0103, exist\u0103 speran\u021b\u0103. Beogradul a reu\u0219it s\u0103 ascund\u0103 secrete fa\u021b\u0103 de istorici dar de cei \u00eendr\u0103gosti\u021bi de el iat\u0103, n-a putut. …Ora\u0219ul marilor emo\u021bii, un loc Dumnezeiesc, cu cele mai frumoase apusuri de soare din aceast\u0103 parte a lumii. Aceasta este doar o parte a istoriei sale mistice, lucrez la o nou\u0103 carte 100 de umbre asupra Beogradului<\/em>, to\u021bi regii, voievozii, \u00eemp\u0103ra\u021bii, sultanii nu vor s\u0103 se ridice de la masa mea \u0219i s\u0103 ias\u0103 din literatura pe care o scriu. Multe salut\u0103ri din Beograd, v\u0103 a\u0219tept\u0103m cu inima \u0219i cu bra\u021bele larg deschise\u201d a spus Alexander Dikli\u010d.<\/strong><\/p>\n

\"Zilele<\/a> \"Zilele<\/a> \"Zilele<\/a> \"Zilele<\/a> \"Zilele<\/a>Pre\u0219edintele Uniunii S\u00e2rbilor din Re\u0219i\u021ba, preotul Vasa Lupulovici i-a pofit pe cei przen\u021bi s\u0103 \u00eencerce \u0219i cultura gastronomic\u0103 s\u00e2rbeasca: fasole cu afum\u0103tur\u0103, varz\u0103 cu afum\u0103tur\u0103, kroafne \u0219i chec, excelent g\u0103tite \u0219i unanim apreciate.<\/p>\n

O sear\u0103 rom\u00e2no- s\u00e2rb\u0103 de excep\u021bie, adev\u0103rat\u0103, unic\u0103, \u00eentre prieteni, cu s\u00e2rbi m\u00e2ndri, talenta\u021bi, harnici \u0219i mai ales \u00eendr\u0103gosti\u021bi de limba, obiceiurile \u0219i cultura lor. O admirabil\u0103 lec\u021bie de patriotism.<\/p>\n

Eveniment organizat de Uniunea S\u00e2rbilor din Rom\u00e2nia, Organiza\u021bia Locala Re\u0219i\u021ba cu sprijinul Societ\u0103\u021bii pentru Cultur\u0103 METARSIS- activit\u0103\u021bi \u0219i servicii de cultur\u0103 urban\u0103 \u0219i art\u0103 contemporan\u0103 prin libr\u0103ria Semn de Carte.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Joi, 3 decembrie 2015, libr\u0103ria re\u0219i\u021bean\u0103 Semn de Carte a g\u0103zduit trei dinre evenimentele desf\u0103\u0219urate sub genericul ZILELE CULTURII S\u00c2RBE DIN ROMANIA LA RE\u0218I\u021aA desf\u0103\u0219urate \u00een perioada 02.12.- 05.12.2015. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[544,545,543],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9448"}],"collection":[{"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9448"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9448\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9448"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9448"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9448"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}