{"id":9292,"date":"2015-10-19T21:59:15","date_gmt":"2015-10-19T19:59:15","guid":{"rendered":"http:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/?p=9292"},"modified":"2015-10-27T22:41:08","modified_gmt":"2015-10-27T20:41:08","slug":"croatii-din-banatul-montan-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/?p=9292","title":{"rendered":"CROA\u021aII din Banatul Montan"},"content":{"rendered":"

O\u010duvajmo na\u0161u narodnu no\u0161nju! \u2013 \u201dS\u0103 ne p\u0103str\u0103m portul nostru popular!\u201d<\/strong><\/p>\n

\"cop\"<\/a>\u00cen dup\u0103-amiaza zilei de 15 octombrie 2015, la \u00a0libr\u0103ria Semn de Carte din Re\u0219i\u021ba, \u00a0a avut loc prezentarea uneia dintre minorit\u0103\u021bile etnice din Banatului Montan. Dup\u0103 germani, maghiari \u0219i s\u00e2rbi, CROA\u021aII (cra\u0219ovenii sau cara\u0219overii) au adus \u00een fa\u021ba publicului obiecte \u0219i costume populare de o frumuse\u021be inegalabil\u0103, croite de m\u00e2ini harnice \u0219i cusute \u201cpe fir\u201d, fotografii de ieri \u0219i de azi, me\u0219te\u0219ugul coaserii c\u0103m\u0103\u0219ilor populare \u0219i al torsului l\u00e2nii \u00een \u00a0\u0219ez\u0103toare- cu participarea a patru onorabile cra\u0219ovence, buc\u0103t\u0103ria tradi\u021bional\u0103 prin micul bufet apreciat maxim de cei prezen\u021bi: m\u0103lai cu br\u00e2nz\u0103 de oaie \u0219i paprica\u0219 de miel stropit cu r\u0103chie prefript\u0103 \u0219i gogo\u0219i. Un alt moment \u201cde fal\u0103\u201d b\u0103n\u0103\u021bean\u0103, cra\u0219oveneasc\u0103, a fost prezen\u021ba Nicoletei Mariana Vlasici, 19 ani, MISS DIASPORA CROATIA 2015. \u00cembracat\u0103 ( cu ajutorul a trei femei) \u00een celebrul costum popular cra\u0219ovenesc ce nu te las\u0103\u00a0s\u0103 mergi dec\u00e2t cu pa\u0219i foarte mici, Nicoleta a povestit felul \u00een care a reu\u0219it s\u0103 impresioneze Juriul Interna\u021bional \u0219i s\u0103 se claseze prima dintre cele 31 de frumoase prezente \u00een concurs, subliniind c\u0103 portul popular p\u0103strat cu sfin\u021benie \u0219i purtat cu m\u00e2ndrie i-a fost de ajutor.<\/p>\n

Prof Mihai TODOR, \u00een alocu\u021biunea \u201cNoi, cara\u015fovenii\u201d a prezentat comunitatea atestat\u0103 documentar \u00eenc\u0103 din secolul al XIV-lea si \u00eemp\u0103r\u021bi\u021b\u0103 azi \u00een dou\u0103 comune: Cara\u0219ova (cu satele; Cara\u0219ova, Nermed, Iabalcea) \u0219i Lupac (cu satele: Lupac, Clocotici, Rafnic \u0219i Vodnic), din punct de vedere istoric, geografic, statistic, subliniind particularit\u0103\u021biile etniei din care face parte: \u00a0\u201cP\u00e2n\u0103 \u00een anul 1990, majoritatea locuitorilor din aceste sate se considerau, pur \u015fi simplu, cara\u015foveni, iar limba matern\u0103 era cea cara\u015fovean\u0103. Unele studii subliniaz\u0103 inclusiv faptul c\u0103 era imposibil s\u0103 convingi un cara\u015fovean c\u0103 ar putea fi s\u00e2rb, croat ori bulgar, ei consider\u00e2ndu-se un popor aparte, cu limb\u0103 deosebit\u0103…. \u00a0„Prin biserica \u0219i prin \u0219coal\u0103 au aflat Cara\u0219ovenii c\u0103 sunt ‘Croa\u021bi’. Unii dintre d\u00e2n\u0219ii, oameni cu carte fire\u0219te, s-au orientat \u0219i spre S\u00e2rbi. Totu\u0219i, mi se pare imposibil s\u0103-l convingi pe un Cara\u0219ovean ca e S\u00e2rb; pentru d\u00e2nsul S\u00e2rbul e ortodox, iar Cara\u0219oveanul, catolic” a mai ad\u0103ugat Mihai TODOR cit\u00e2ndu-l pe\u00a0Emil Petrovici (Graiul cara\u015fovenilor – studiu de dialectologie slav\u0103 meridionala, Universitatea Regele Ferdinand I din Cluj, Biblioteca Dacorom\u00e2niei condusa de Sextil Pu\u0219cariu, nr. 8; Monitorul Oficial \u0219i Impr\u200eimeriile Statului, Imprimeria Na\u021bional\u0103, Bucure\u0219ti, 1935)<\/p>\n

Maria Vlasici \u00a0\u00eenv\u0103\u021b\u0103toare \u00a0la \u0218coala din Vodnic, Maria Dr\u0103ghia \u00a0\u00eenv\u0103\u021b\u0103toare \u00a0la \u0218coala din Rafnic\u00a0\u0219i \u00a0Mihai Dom\u0103nean\u021b din partea Bibliotecii Comunale Cara\u0219ova au prezentat, cu emo\u021bie, \u201c Costumul popular \u00eentre trecut \u0219i prezent\u201d iar Maria La\u021bchici, originar\u0103 din Lupac, asistent universitar la Catedra de limbi \u0219i literaturi slave din Universitatea Bucure\u0219ti a vorbit despre un obiect reprezentativ al etniei croate din Banatul Montan, \u201cMarama noastr\u0103 cea de toate zilele\u201d.<\/p>\n

Au depanat amintiri Doru Dinu Gl\u0103van, pre\u0219edinte al Uniunii Ziaristilor Profesioni\u0219ti din Rom\u00e2nia si Ivan Birta, om de afaceri.<\/p>\n

Petru HA\u021aEGAN, pre\u0219edinte al Asocia\u021biei \u00a0Uniunea Democrat\u0103 a Croa\u021bilor din Rom\u00e2nia:<\/p>\n

\u201c Orienta\u021bi \u00eenspre activit\u0103\u021bi culturale, \u00een special \u00eenspre p\u0103strarea identit\u0103\u021bii culturale, Asocia\u021bia *Uniunea Democrat\u0103 a Croa\u021bilor din Rom\u00e2nia* \u00eencearc\u0103 prin proiectele sale s\u0103 con\u0219tientizeze promovarea aspectelor acestei identit\u0103\u021bi, precum \u0219i nevoia de continuare a valorilor morale \u0219i tradi\u021bionale ale comunit\u0103\u021bii croate din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\u00cen acest sens, al\u0103turi de \u201dLibr\u0103ria Semn de carte\u201d din Re\u0219i\u021ba, s-a trecut la implementarea proiectului O\u010duvajmo na\u0161u narodnu no\u0161nju! \u2013 \u201dS\u0103 ne p\u0103str\u0103m portul nostru popular!\u201d, proiect care reflect\u0103 scopurile Asocia\u021biei prin aspectul identitar\u00a0 esen\u021bial al comunit\u0103\u021bii croate din Banatul Montan \u2013 prin portul popular croat cara\u0219ovenesc.<\/p>\n

Expunerea \u201dFrumosul \u00eentre identitate \u0219i judecat\u0103\u201d (una din cele \u0219ase prezent\u0103ri), \u0219i-a dorit o subliniere at\u00e2t a categoriilor estetice, c\u00e2t \u0219i a celor legate de cunoa\u0219tere, necesare consolid\u0103rii coeziunii sociale \u0219i cre\u0219terii gradului de cultur\u0103 \u0219i civiliza\u021bie.<\/p>\n

A\u0219adar, \u00een ansamblul de valori, credin\u021be, afecte \u0219i tipare comportamentale constituite \u00een cadrul comunit\u0103\u021bii croate \u0219i transmise din genera\u021bie \u00een genera\u021bie, se reg\u0103se\u0219te \u0219i frumosul, acest gust estetic, gustul pentru frumos, fenomen estetic popular, care este str\u00e2ns legat de cele amintite, \u0219i care reflect\u0103 via\u021ba, aspectele vie\u021bii ce merit\u0103 a fi eviden\u021biate \u0219i apreciate.\u00a0 Aceast\u0103 apreciere apare \u00een activitatea creatorului, a celui care a concretizat ideea de frumos \u00een forme \u0219i motive accesibile sim\u021burilor \u0219i min\u021bilor unei comunit\u0103\u021bi.<\/p>\n

Merit\u0103 subliniat faptul c\u0103 portul popular cara\u0219ovenesc croat reprezint\u0103 o crea\u021bie estetic\u0103 individual\u0103, care se reg\u0103se\u0219te \u00een ambian\u021ba popular\u0103, str\u00e2ns \u00eempletit\u0103 cu pl\u0103cutul, utilul \u0219i instructivul, ceea ce asigur\u0103 o unitate estetic\u0103 la nivel biologic \u0219i cultural. Iar arta popular\u0103, gustul popular, identitatea cultural\u0103, \u00een general, \u0219i gustul pentru crea\u021bia costumului cara\u0219ovenesc croat \u00een special,\u00a0 const\u0103 \u00een diferen\u021bierea costumelor populare \u00een func\u021bie de sex, v\u00e2rst\u0103 \u0219i starea civil\u0103, eviden\u021biere estetic\u0103 \u00een func\u021bie de gradul de cultur\u0103 individual, dar f\u0103r\u0103 deosebiri majore \u00een comunitate, o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu via\u021ba \u0219i materia, \u00een acceptarea unanim\u0103, \u00een asocierea cu pl\u0103cutul, utilul \u0219i instructivul, adic\u0103 \u00een note caracteristice ale frumosului \u00een concep\u021bia popular\u0103.<\/p>\n

Cum aspira\u021biile individuale \u0219i colective tind \u00eenspre ideal, \u00eenspre modele culturale superioare, merit\u0103 \u00eendreptat\u0103 aten\u021bia \u00eenspre instructivul amintit pe care-l putem transfera din mediul tradi\u021bional \u2013 mai ales din familie \u0219i biseric\u0103,\u00a0 dar \u0219i din \u0219ez\u0103torile tradi\u021bionale, atunci c\u00e2nd cara\u0219ovencele \u00eenzestrate cu un sim\u021b estetic avansat adunau \u00een jurul lor colege de diferite v\u00e2rste \u0219i transmiteau cuno\u0219tin\u021be \u0219i valori sociale, religioase \u0219i instructiv-educative \u2013 \u00een mediul cultural: \u00een \u0219coal\u0103 \u0219i \u00een alte spa\u021bii institu\u021bionalizate.<\/p>\n

Consider\u0103m c\u0103 mediul institu\u021bionalizat prin sistematizarea cunoa\u0219terii bazate exclusiv pe valoarea de adev\u0103r \u0219i prin diferen\u021bierea \u00eentre cunoa\u0219terea \u0219tiin\u021bific\u0103, cunoa\u0219terea religioas\u0103, sim\u021bul comun \u0219i cunoa\u0219terea valorilor estetice, adic\u0103 prin sistematizarea cunoa\u0219terii \u0219tiin\u021bifice \u0219i morale, \u00een care s\u0103 fie angajate persoane foarte capabile \u0219i extrem de implicate, poate contribui la conservarea acestor elemente identitare \u0219i la dezvoltarea lor, dar \u0219i la progresul social al comunit\u0103\u021bii croate.<\/p>\n

O revizuire a programelor \u0219colare prin introducerea unor elemente ce \u021bin de specificul locului, \u0219i a celor legate de portul popular croat cara\u0219ovenesc, ar \u00eendrept\u0103\u021bii aspira\u021biile titlului acestei expuneri.<\/p>\n

Cunosc\u00e2nd foarte bine faptul c\u0103 o societate f\u0103r\u0103 moral\u0103, nu poate exista, a\u0219a cum o societate f\u0103r\u0103 cunoa\u0219tere adus\u0103 de \u0219tiin\u021b\u0103, devine primitiv\u0103 \u0219i oarb\u0103, prin proiectul dup\u0103-amiezii\u00a0 de 15 octombrie a. c., prin toate elementele sale: expozi\u021bie de fotografie, port popular, \u201datelier de crea\u021bie\u201d, expuneri, prezen\u021ba domni\u0219oare Nicoleta Mariana Vlasici, a celei care a c\u00e2\u0219tigat titlul de miss din acest an \u0219i a produselor culinare tradi\u021bionale, l\u0103turi de promovarea etniei croate \u0219i a elementelor sale identitare, am \u00eencercat s\u0103 atragem aten\u021bia \u0219i asupra nevoii morale \u0219i \u0219tiin\u021bifice a acestei comunit\u0103\u021bi.\u201d<\/p>\n

Organizator Metarsis- activit\u0103\u021bi \u0219i servicii de cultur\u0103 urban\u0103 \u0219i art\u0103 contemporan\u0103 prin libr\u0103ria Semn de Carte din Re\u0219i\u021ba \u00een parteneriat cu Uniunea Democrat\u0103 a Croa\u021bilor din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\"Carasoveni_<\/a> \"Carasoveni_<\/a> \"Carasoveni_<\/a> \"Carasoveni_<\/a> \"Carasoveni_<\/a> \"Carasoveni_<\/a> \"Carasoveni_<\/a> \"Carasoveni_<\/a> \"Carasoveni_<\/a> \"Carasoveni_<\/a> \"Carasoveni_<\/a> \"Carasoveni_<\/a> \"Carasoveni_<\/a> \"Carasoveni_<\/a> \"Carasoveni_<\/a> \"Carasoveni_<\/a> \"Carasoveni_<\/a> \"Carasoveni_<\/a> \"Carasoveni_<\/a> \"Carasoveni_<\/a> \"Carasoveni_<\/a> \"Carasoveni_<\/a> \"Carasoveni_<\/a> \"Carasoveni_<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen dup\u0103-amiaza zilei de 15 octombrie 2015, la libr\u0103ria Semn de Carte din Re\u0219i\u021ba, a avut loc prezentarea uneia dintre minorit\u0103\u021bile etnice din Banatului Montan. Dup\u0103 germani, maghiari \u0219i s\u00e2rbi, CROA\u021aII (cra\u0219ovenii sau cara\u0219overii) au adus \u00een fa\u021ba publicului obiecte \u0219i costume populare de o frumuse\u021be inegalabil\u0103, croite de m\u00e2ini harnice \u0219i cusute \u201cpe fir\u201d, fotografii de ieri \u0219i de azi, me\u0219te\u0219ugul coaserii c\u0103m\u0103\u0219ilor populare \u0219i al torsului l\u00e2nii \u00een \u0219ez\u0103toare- cu participarea a patru onorabile cra\u0219ovence, buc\u0103t\u0103ria tradi\u021bional\u0103 prin micul bufet apreciat maxim de cei prezen\u021bi: m\u0103lai cu br\u00e2nz\u0103 de oaie \u0219i paprica\u0219 de miel stropit cu r\u0103chie prefript\u0103 \u0219i gogo\u0219i. Un alt moment \u201cde fal\u0103\u201d b\u0103n\u0103\u021bean\u0103, cra\u0219oveneasc\u0103, a fost prezen\u021ba Nicoletei Mariana Vlasici, 19 ani, MISS DIASPORA CROATIA 2015. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[525],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9292"}],"collection":[{"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9292"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9292\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9292"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9292"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9292"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}