{"id":9273,"date":"2015-09-24T11:54:18","date_gmt":"2015-09-24T09:54:18","guid":{"rendered":"http:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/?p=9273"},"modified":"2015-09-24T11:54:18","modified_gmt":"2015-09-24T09:54:18","slug":"kitschul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/?p=9273","title":{"rendered":"KITSCHUL…"},"content":{"rendered":"

\"Garana\"<\/a>„Acum la mod\u0103 este kitschul”<\/strong><\/p>\n

Originar din Timi\u015foara, Bata Marianov (n\u0103scut \u00een 1943) a studiat Sculptura la Institutul de Arte Plastice \u201eNicolae Grigorescu\u201c din Bucure\u015fti. \u00cen anii \u201980, a emigrat \u00een Germania. A tr\u0103it \u00een Germania \u015fi Fran\u0163a, iar dup\u0103 Revolu\u0163ia din Decembrie 1989, s-a mutat \u00een localitatea c\u0103r\u0103\u015fean\u0103 G\u0103r\u00e2na, unde st\u0103 \u00een timpul verii; aici are, \u00een ordine cronologic\u0103, al 13-lea atelier. \u00cen Banatul montan a organizat \u015fi a coordonat mai multe simpozioane de sculptur\u0103 \u00een lemn. Lucr\u0103rile realizate se reg\u0103sesc \u00een Parcul Interna\u0163ional de Sculptur\u0103 de la G\u0103r\u00e2na \u015fi \u00een Parcul Teiu\u015f din Caransebe\u015f. \u00cen anul 2009, a avut loc retrospectiva crea\u0163iei sale, sub genericul\u00a0Snopul, la Muzeul de Art\u0103 din Timi\u015foara, prilej cu care s-a editat o ampl\u0103 monografie. C\u0103r\u0163i publicate:\u00a0Trecerea nimicului prin ceva\u00a0(Crater, Bucure\u015fti, 1999);\u00a0Pe drumul spre La Mancha\u00a0(Marineasa, Timi\u015foara, 2004); romanulLauri de plastic\u00a0\u015fi\u00a0Dialoguri despre \u00eenf\u0103ptuire \u015fi desfiin\u0163are cu Mihaela Cristea\u00a0(Funda\u0163ia Cultural\u0103 Arca, 2009). Este membru al Uniunii Arti\u015ftilor Plastici din Rom\u00e2nia, membru al Uniunii Scriitorilor din Serbia, respectiv din Rom\u00e2nia.<\/em><\/p>\n

Despre \u00eenceputuri…<\/strong><\/p>\n

Am prins s\u0103 desenez pe c\u00eend eram copil. \u00cen liceu, desenam cu mult\u0103 pl\u0103cere \u00een timpul orelor, nefiind atent la ceea ce se petrecea \u00een jur. Desenam pe maculatoare \u015fi asta \u00eemi producea mai mult\u0103 satisfac\u0163ie dec\u00eet s\u0103 ascult ceea ce spuneau profesorii. Ca o parantez\u0103, am fost dat afar\u0103 din \u015fcoal\u0103, \u00een clasa a V-a elementar\u0103, \u00een mod brutal, pe considerente politice. Aveam 11 ani. P\u00een\u0103 la urm\u0103, am absolvit \u015ecoala Medie nr. 5, din cartierul Fabrik, liceul clasei muncitoare sau \u201eal golanilor\u201c, cum i se mai spunea. Protipendada \u00ee\u015fi trimitea copiii la liceele din centrul Timi\u015foarei, la \u201eLoga\u201c (devenit \u201eNikos Beloiannis\u201c) \u015fi la \u201eCarmen Sylva\u201c (preschimbat \u00een \u201eEftimie Murgu\u201c).<\/p>\n

\u00cen Timi\u015foara a existat o facultate de desen. De ce nu a\u0163i studiat aici?<\/p>\n

Era un Institut Pedagogic de trei ani, mai degrab\u0103 un fel de insul\u0103 provizorie de salvare (ca s\u0103 nu fie lua\u0163i la armat\u0103) pentru cei care voiau s\u0103 fac\u0103 Artele, dar care nu reu\u015feau la institutele mari din cauza concuren\u0163ei teribile. Netermin\u00eend liceul de specialitate, pentru mine, prima admitere a fost foarte grea. Am avut pu\u0163in timp la dispozi\u0163ie ca s\u0103 m\u0103 preg\u0103tesc: 29-30 de candida\u0163i pe un loc, uneori \u015fi mai mul\u0163i, era ceva obi\u015fnuit pe vremea aceea.<\/p>\n

Cu cine v-a\u0163i preg\u0103tit pentru admitere?<\/strong><\/p>\n

Cu sculptorul Octavian Maxim, care mi-a fost profesor de desen la liceu \u015fi care m-a luat la el \u00een atelier ca pe un fel de ucenic. Acolo am desenat, am modelat, \u00eencerc\u00eend s\u0103 recuperez ceea ce al\u0163ii au f\u0103cut ani de zile. Evident c\u0103 n-am putut reu\u015fi de prima dat\u0103 \u2013 d\u0103dusem admitere la Cluj, la \u201eAndreescu\u201c. Mi-a sur\u00ees norocul dup\u0103 doi ani, c\u00eend \u00eencercam a treia oar\u0103. Atunci, m-am decis pentru Bucure\u015fti \u015fi bine am f\u0103cut. Institutul din Bucure\u015fti se deosebea de cel din Cluj, profilat mai degrab\u0103 pe o tradi\u0163ie austro-maghiar\u0103 \u2013 o sculptur\u0103 provincial-burghez\u0103: bronzuri, madonine, crucifixuri, portrete dulceag lus – truite etc. Cam asta era. A\u015fa lucrau mai to\u0163i absolven\u0163ii de acolo. Rar \u00eei reu\u015fea c\u00eete unuia dintre ei s\u0103 se desprind\u0103 de\u00a0chi\u0163ibu\u015f\u0103reala\u00a0care le intra \u00een s\u00eenge.\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\"Observatorul<\/a>La Bucure\u015fti, arhaismul popular rom\u00e2nesc<\/em><\/strong><\/p>\n

Iar \u015fcoala din Bucure\u015fti?<\/strong><\/p>\n

Neav\u00eend acea tradi\u0163ie imperial\u0103, \u0219coala bucure\u015ftean\u0103 era mai apropiat\u0103 de arhaismul popular rom\u00e2nesc, care, p\u00een\u0103 la un punct, era chiar benefic pentru noi. Este substan\u0163a din care s-au hr\u0103nit \u015fi Br\u00e2ncu\u0219i, \u015fi Paciurea, \u015fi Anghel etc.<\/p>\n

A\u0163i avut modele, \u00een timpul studiului, printre profesori, printre arti\u015ftii de atunci?<\/strong><\/p>\n

Nu, din p\u0103cate, nu. Pentru un t\u00een\u0103r student la Arte, e bine s\u0103 aib\u0103 la \u00eenceput un reper nemijlocit. Noi, genera\u0163ia mea, am studiat pe vremea c\u00eend realismul socialist \u00ee\u015fi d\u0103dea duhul, de fapt el a fost abolit c\u00eend eram noi \u00een anii III-IV. Comandamentul ideologic al establishmentului politic rom\u00e2nesc se schimbase peste noapte, cum e obiceiul pe la noi, iar Rom\u00e2nia se orienta spre o art\u0103 na\u0163ional\u0103. Tot ceea ce era de provenien\u0163\u0103 sovietic\u0103 trebuia \u00eenl\u0103turat. Atunci a ap\u0103rut la orizont Constantin Br\u00e2ncu\u015fi, care, pe vremea anilor mici de studen\u0163ie (I, II, III), ne era chiar interzis. La bibliotec\u0103, dac\u0103 voiai s\u0103 vezi un album Br\u00e2ncu\u0219i, la fondul special, nu \u0163i se d\u0103dea dec\u00eet cu aprobare de la rectorat. Br\u00e2ncu\u0219i era considerat artist occidental \u015fi decadent. Dar lucrurile se schimbaser\u0103 \u00eentre timp, cum am spus, nu pentru c\u0103 ai no\u015ftri culturnici ar fi \u00een\u0163eles genialitatea lui Br\u00e2ncu\u0219i, ci pur \u015fi simplu pentru c\u0103 era rom\u00e2n \u015fi oltean ca Ceau\u015fescu. S-a mers pe ideea c\u0103, de-acum \u00eencolo, Br\u00e2ncu\u0219i trebuia s\u0103 devin\u0103 un \u201et\u0103tic\u201c ideologic. Era o art\u0103 de sorginte na\u0163ional\u0103, dar de bun-augur, pentru c\u0103 arta modern\u0103 nu poate trece pe l\u00eeng\u0103 Br\u00e2ncu\u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103-i acorde toate onorurile.<\/p>\n

Dup\u0103 absolvirea Institutului, a\u0163i revenit la Timi\u015foara, unde a\u0163i fost o vreme \u015fi dasc\u0103l.<\/strong><\/p>\n

Voiam s\u0103 m\u0103 fac sculptor, \u015fi nu profesor de desen. C\u00eend am intrat \u00een Institut, nu era obligatoriu contractul cu Ministerul \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00eentului, dar \u00een anul al V-lea, ne-au obligat s\u0103 semn\u0103m un angajament, prin care trebuia s\u0103 opt\u0103m pentru a doua diplom\u0103, cea pedagogic\u0103, pentru a putea fi repartiza\u0163i \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent. P\u00een\u0103 la noi puteai s\u0103 urmezi cursul de pedagogie \u015fi pe cel de metodic\u0103 sau puteai s\u0103 nu le faci, dac\u0103 considerai c\u0103 pentru sculptur\u0103 nu ai nevoie de a\u015fa ceva. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 am fost \u00eend\u0103r\u0103tnici \u2013 grupul, anul nostru, \u201eGibonii\u201c \u2013 \u015fi, la \u00eenceput, nu am vrut s\u0103 semn\u0103m. Ne-au amenin\u0163at c\u0103 ne vor da afar\u0103 din facultate. Am stat noi \u015fi ne-am g\u00eendit c\u0103 ne tot d\u0103duser\u0103 afar\u0103, dup\u0103 care ne reprimeau. Dar de data aceea, \u00eens\u0103, parc\u0103 era altfel. Anul 1968… Intrase spaima \u00een regim, pe toat\u0103 planeta b\u00eentuiau revolte studen\u0163e\u015fti. Le era fric\u0103 s\u0103 nu sar\u0103 sc\u00eenteia \u015fi la noi. Erau deci\u015fi s\u0103 mearg\u0103 p\u00een\u0103 \u00een p\u00eenzele albe. P\u00een\u0103 la urm\u0103, a trebuit s\u0103 semn\u0103m \u015fi, \u00een final, am ajuns profesor, la Liceul de Art\u0103 din Timi\u015foara. Trei ani am stat, at\u00eet c\u00eet s\u0103-mi onorez contractul, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie nevoie s\u0103-i pl\u0103tesc Statului banii pentru studii.\u00a0\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

C\u0103utam un surogat de patrie<\/em><\/strong><\/p>\n

A\u0163i emigrat \u00een Germania, la \u00eenceputul anilor \u201980…<\/strong><\/p>\n

Da, am emigrat \u00een 1984. Nu neap\u0103rat c\u0103 m\u0103 s\u0103turasem de salamul cu soia, de copitele de porc (\u201eadida\u015fii\u201c), de jum\u0103t\u0103\u0163ile de cap de porc, c\u0103rora le spuneam \u201ecomputere\u201c, sau de alte zg\u00eerciuri nenorocite pe care ni le aruncau curvele comuniste, nou\u0103, plebei fl\u0103m\u00eende, \u00een timp ce ei m\u00eencau caviar. Tot ceea ce era bun mergea la export, \u00een Italia, de exemplu… Nu! Nu asta m-a determinat s\u0103 plec, ci starea aceea de disperare, de triste\u0163e f\u0103r\u0103 margini, de care nu sc\u0103pai dec\u00eet prin sinucidere sau alcoolizare. Eu am ales exilul.<\/p>\n

\"Interviu\"<\/a>A\u0163i tr\u0103it \u015fi a\u0163i creat \u00een Germania \u015fi \u00een Fran\u0163a…<\/strong><\/p>\n

Imediat dup\u0103 1984, c\u00eend am ajuns \u00een Ger – mania, am pierdut vreo trei ani p\u00een\u0103 m-am pus \u00een situa\u0163ia de a putea face ceva: \u00eenva\u0163\u0103 limba, f\u0103-\u0163i contacte, g\u0103se\u015fte un atelier etc. Apoi, taton\u0103rile mele \u00eencepuser\u0103 s\u0103 mearg\u0103 \u00een direc\u0163ia Dalma\u0163iei (loc de unde erau bunicii dup\u0103 mam\u0103 \u015fi unde voiam s\u0103-mi g\u0103sesc un a\u015fez\u0103m\u00eent). Umblam h\u0103b\u0103uc, c\u0103ut\u00eend ceva de care s\u0103 m\u0103 pot ag\u0103\u0163a, un surogat de patrie. La un moment dat, s-a apropiat \u015fi anul de pomin\u0103 1989, cu demol\u0103ri de ziduri \u015fi c\u0103deri de cortine de fier, dar se declan\u015faser\u0103 \u015fi tragediile din Balcani, cu ale lor spectre de s\u00eenge \u015fi moarte. Nesiguran\u0163a era mare, la fel de mare ca \u015fi speran\u0163a; infla\u0163ia devenise galopant\u0103 \u015fi totul era la p\u0103m\u00eent. La un moment dat, era c\u00eet pe-aci s\u0103-mi g\u0103sesc un loc \u015fi s\u0103 m\u0103 a\u015fez acolo, dar n-a fost s\u0103 fie, c\u0103ci, \u00een scurt\u0103 vreme, s-a descompus \u0163ara aceea, iar pentru mine totul a devenit o mare deziluzie. Mi-am c\u0103utat un alt loc, sper\u00eend c\u0103 m\u0103 voi putea a\u015feza \u00een alt\u0103 parte a Mediteranei, nu neap\u0103rat \u00een bazinul adriatic. Am b\u0103tut toat\u0103 partea de nord a Coastei Mediterane: Grecia, fosta Iugoslavie, Italia; \u00eentr-un t\u00eerziu, m-am oprit \u00een sudul Fran\u0163ei, unde am crezut c\u0103 \u00eemi voi g\u0103si lini\u015ftea. Nici iluzia asta nu a durat prea mult.<\/p>\n

Cum a fost \u00een Fran\u0163a?<\/strong><\/p>\n

Am stat cinci-\u015fase ani. Mi-a pl\u0103cut Fran\u0163a, \u015fi acum \u00eemi place, mai ales Sudul, un loc extraordinar, plin de istorie. Dar nu a fost s\u0103 fie; am \u00een\u0163eles, p\u00een\u0103 la urm\u0103, c\u0103 pentru noi Fran\u0163a este \u015fi ea tot un fel de p\u0103c\u0103leal\u0103. Fran\u0163ujii, la prima strigare, par mai culan\u0163i, mai dr\u0103gu\u0163i, mai primitori ca nem\u0163ii, cum s\u0103-\u0163i spun, o\u00a0p\u0103c\u0103leal\u0103 latin\u0103… Cur\u00eend, mi-am dat seama c\u0103, de fapt, tot un str\u0103in \u015fi tot singur va trebui s\u0103 r\u0103m\u00een, st\u00eend \u00eentr-o \u00eencremenire pioas\u0103 \u015fi uit\u00eendu- m\u0103 \u00een sus, cu un ne\u0163\u0103rmurit respect, spre gloria Fran\u0163ei. Atunci, c\u00eendva, am sim\u0163it c\u0103 a venit din nou timpul s\u0103 ridic ancora. \u00centre timp, achizi\u0163ionasem casa de la G\u0103r\u00e2na, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftiu precis ce va urma.\u00a0\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Am pus \u015fi eu botul la iluzie<\/em><\/strong><\/p>\n

C\u00eend a fost asta?<\/strong><\/p>\n

\u00cen 1990, c\u00eend au plecat nem\u0163ii \u00een mas\u0103. La fel ca at\u00ee\u0163ia al\u0163ii, \u00eenaripat de speran\u0163a c\u0103 vom putea duce o via\u0163\u0103 normal\u0103, european\u0103, \u00een Rom\u00e2nia, am pus \u015fi eu botul la iluzie. Mi-am zis c\u0103 se vor schimba lucrurile, c\u0103 merit\u0103 s\u0103 mai \u00eencerc o dat\u0103. Am ajuns s\u0103 cred c\u0103, totu\u015fi, locul meu este aici. Am f\u0103cut pasul, dar nu \u00een totalitate, nu m-am mutat definitiv. Stau numai vara, c\u00eet e timpul frumos. Mi-am transformat re\u015fedin\u0163a de la G\u0103r\u00e2na \u00eentr-o cas\u0103 mediteraneean\u0103, cu pergole \u015fi terase, ca s\u0103 v\u0103d cerul. Dac\u0103 m-a\u015f \u00eenchide ca-ntr-un b\u00eerlog, cum e obiceiul la munte, n-a\u015f mai vedea nimic din cer \u015fi atunci ce rost ar avea totul, la ce toat\u0103 osteneala? Numai c\u0103, atunci c\u00eend vine iarna, trebuie s\u0103 plec. La fel ca ur\u015fii carpatini, m\u0103 duc undeva la iernat.<\/p>\n

A\u0163i \u00eenceput s\u0103 organiza\u0163i Simpozionul de Sculptur\u0103 de la G\u0103r\u00e2na…<\/strong><\/p>\n

Am \u00eenceput cu G\u0103r\u00e2na c\u00eend mi-am dat sea – ma c\u0103 nici \u00een Fran\u0163a nu este locul meu. Artistul, dac\u0103 nu mai poate s\u0103 spere \u015fi s\u0103 viseze, pur \u015fi simplu \u00ee\u015fi pierde entuziasmul, asta \u00een cazul \u00een care nu moare \u015fi cu sufletul, \u015fi cu trupul..<\/p>\n

De ce au fost doar trei edi\u0163ii?<\/strong><\/p>\n

Pentru c\u0103 politicienii rom\u00e2ni, care s\u00eent mai to\u0163i ni\u015fte ho\u0163i, ca s\u0103 nu zic chiar t\u00eelhari la drumul mare, \u00ee\u015fi \u00eenchipuiser\u0103 c\u0103 o s\u0103 fac\u0103 cu mine fel de fel de afaceri. C\u00eend au v\u0103zut c\u0103 nu merge, mi-au suspendat finan\u0163area. Ba mai mult chiar, au trimis pe capul meu controale financiare, ca s\u0103 vad\u0103 dac\u0103 nu cumva fur de unul singur, \u00eentr-un mod ne\u015ftiut de ei, \u015fi lor nu le pic\u0103 nimic. Asta a fost tot, mai mult nu pot s\u0103-\u0163i spun. Acum, de exemplu, dac\u0103 te duci \u00een Pia\u0163a Unirii \u015fi vezi pancartele tinerilor, care demonstreaz\u0103 scand\u00eend \u201eHo\u0163ilor, ne-a\u0163i furat \u0163ara!\u201c, pentru mine chestia asta nu e o noutate, \u00een\u0163eleg perfect ce vrea s\u0103 spun\u0103 tineretul.<\/p>\n

\u015ei Simpozionul de Sculptur\u0103 de la Caransebe\u015f?<\/strong><\/p>\n

Simpozionul de la Caransebe\u015f e ni\u0163elu\u015f altfel. Organizarea a apar\u0163inut Prim\u0103riei Caransebe\u015f. Eu am fost doar coordonator, un fel de manager cultural-artistic: alegeam ar – ti\u015ftii, rezolvam problemele directe ce \u0163ineau de producerea sculpturilor p\u00een\u0103 la amplasamentul lor, g\u00eendindu-m\u0103 la ansamblul final. M\u0103 ocupam de imaginea \u00eentregii ac\u0163iuni, inclusiv de tip\u0103ritul materialului publicitar, de tot ceea ce \u0163ine de partea artistic\u0103 \u015fi de PR-ul ei. De partea tehnic\u0103 \u015fi financiar\u0103 avea grij\u0103 Prim\u0103ria. Asta s-a \u00eent\u00eemplat timp de \u015fapte ani. \u00centre 2003 \u015fi 2010. \u015eapte edi\u0163ii au fost \u00een total. Am f\u0103cut un parc monumental de sculptur\u0103 \u00een lemn \u2012 33 de lucr\u0103ri, de c\u00eete cinci-\u015fase metri \u00een\u0103l\u0163ime.<\/p>\n

De ce a\u0163i \u00eentrerupt colaborarea cu ei?<\/strong><\/p>\n

Pentru c\u0103 s-a umplut Parcul Teiu\u015f \u015fi nu a mai fost loc pentru a\u015fa ceva. Dar ei au continuat \u015fi dup\u0103 mine, f\u0103c\u00eend sculpturi \u00een piatr\u0103, care s\u00eent \u00eempr\u0103\u015ftiate prin ora\u015f, nu au de-a face cu cele din lemn. Deci eu le-am f\u0103cut o poveste rotund\u0103, \u00eencheiat\u0103, zic eu, cu cap \u015fi coad\u0103.\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Sculpturile de la G\u0103r\u00eena s\u00eent pe cale s\u0103 se deterioreze<\/em><\/strong><\/p>\n

Sculpturile de lemn din Parcul de sculptur\u0103 de la G\u0103r\u00e2na s\u00eent deja afectate de intemperii…<\/strong><\/p>\n

Da, s\u00eent pe cale s\u0103 se deterioreze, deoarece nimeni nu se ocup\u0103 de ele, de\u015fi s\u00eent preluate \u00een fi\u015fierele Ministerului Culturii. Am adus arti\u015fti care reprezint\u0103 ceva \u00een sculptura rom\u00e2neasc\u0103, arti\u015fti buni, talenta\u0163i \u015fi afirma\u0163i. Ele se degradeaz\u0103 pentru c\u0103 s\u00eent l\u0103sate de izbeli\u015fte. Eu nu am nici puterea financiar\u0103 \u015fi nici puterea fizic\u0103 s\u0103 m\u0103 mai ca\u0163\u0103r pe ele \u015fi s\u0103 le conserv periodic. Se vor degrada de tot, dac\u0103 cineva nu va lua m\u0103suri… Ministerul Culturii, Consiliul Jude\u0163ean, prim\u0103riile, nu \u015ftiu exact cine. S\u00eent at\u00ee\u0163ia care au \u015ftampile \u015fi \u015ftampilu\u0163e \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi nu fac nimic.<\/p>\n

Cum vede\u0163i sculptura monumental\u0103 din spa\u0163iul public, ast\u0103zi (\u00cen Rom\u00e2nia \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate)?<\/strong><\/p>\n

\u00cen primul r\u00eend, ideea de spa\u0163iu public cu monumente lui, a\u015fa cum o \u00een\u0163elegem noi, aici, nu mai exist\u0103 nic\u0103ieri \u00een lume. Statele occidentale \u015fi-au f\u0103cut monumentele la timpul potrivit, \u00een secolele trecute, la \u00eenceputul secolului al XX-lea cel t\u00eerziu. Dup\u0103 care spa\u0163iul public, rezultat prin apari\u0163ia arhitecturii moderne, a \u00eenceput s\u0103 fie dotat cu un a\u015fa-zis mobilier urban, care nu mai este statuia ecvestr\u0103 sau bustul. Noi am f\u0103cut monumente \u00een timpul lui Ceau\u015fescu (\u015fi dup\u0103 aceea) pentru c\u0103 nu le aveam f\u0103cute c\u00eend trebuia. Erau pu\u0163ine, at\u00eet \u00een Bucure\u015fti, c\u00eet \u015fi \u00een alte ora\u015fe. A fost necesar un efort de recuperare pentru ceea ce nu s-a f\u0103cut \u00een secolele anterioare. Asta \u00eensemn\u00eend chiar s\u0103 inventezi domnitori eroi sau s\u0103 faci busturile \u201ecelui mai iubit fiu al poporului\u201c, Pingelic\u0103 de Scornice\u015fti, cu preafrumoasa lui domni\u0163\u0103 Lean\u0163a, doctor \u00een \u015ftiin\u0163e, dar f\u0103r\u0103 diplom\u0103 de absolvire a \u015fcolii elementare. A\u015fa c\u0103 pune-te, omule, pune-te, artistule, \u015fi lupt\u0103, lucreaz\u0103 la gloria trecut\u0103 \u015fi viitoare a neamului rom\u00e2nesc.<\/p>\n

Ce p\u0103rere ave\u0163i despre lucr\u0103rile de sculptur\u0103 ap\u0103rute \u00een spa\u0163iul public dup\u0103 1989?<\/strong><\/p>\n

S\u00eent la fel de proaste ca \u015fi cele f\u0103cute \u00eenainte de \u201989, nu exist\u0103 nici o diferen\u0163\u0103. Nu s\u00eent, oare, opera acelora\u015fi personaje?<\/p>\n

A\u0163i amintit de \u201emobilierul urban\u201c…<\/strong><\/p>\n

Mobilier urban \u00eenseamn\u0103 altceva. La noi nu exist\u0103, pentru c\u0103, neav\u00eendu-le pe celelalte, a trebuit mai \u00eent\u00eei s\u0103 ne facem restan\u0163ele. \u00cen toat\u0103 lumea, dar mai ales \u00een Europa, exist\u0103 statui ecvestre. Cum s\u0103 intr\u0103m \u00een r\u00eend cu oamenii f\u0103r\u0103 \u201eecvestre\u201c? Adic\u0103 noi s\u00eentem mai prejos dec\u00eet al\u0163ii? Ia s\u0103 se fac\u0103 \u015fi la noi ecvestre, a comandat Ceau\u015fescu. Deci s-au f\u0103cut ecvestre. Cum s\u00eent f\u0103cute? Pe gustul lui scornicist, a\u015fa cum e \u015fi Casa Poporului \u2013 mare \u015fi ur\u00eet\u0103. Mobilierul urban este ceva care nu comemoreaz\u0103 nimic. Ceva de genul \u201eClemei de rufe\u201c a lui Oldenburg, din Philadelphia, unde, sincer s\u0103 fim, nici nu mergea altceva. Nici m\u0103car o \u201emas\u0103 a t\u0103cerii\u201c (R\u00eede).<\/p>\n

\u00cen Timi\u015foara se preconizeaz\u0103 realizarea unor statui ecvestre: Eugeniu de Savoya, Iancu de Hunedoara…<\/strong><\/p>\n

P\u0103i, da, despre asta vorbeam… Cine o s\u0103 le fac\u0103? Or s\u0103 le fac\u0103 tot \u0103ia, care f\u0103ceau \u015fi \u00eena – inte de \u201989 monumente. Trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegi c\u0103 producerea unui monument este o \u201eafacere\u201c. O afacere de stat, a\u015fa cum au fost investi\u0163iile strategice, privatiz\u0103rile de industrii rentabile, concesiunile de exploatare a diverselor resurse naturale etc. Cu alte cuvinte, ceva care aduce bani. Bani mul\u0163i. Bani cu care vor fi umplute multe, multe buzunare. Orice trep\u0103du\u015f care are de pus o \u015ftampilu\u0163\u0103, fie ea c\u00eet de mic\u0103, pe documentele monumentului, va primi o buc\u0103\u0163ic\u0103 din cozonac. Unii mai mare, al\u0163ii mai mic\u0103, dup\u0103 cum e \u015ftampilu\u0163a pe care o de\u0163in.<\/p>\n

A\u0163i primit, \u00een ultimii ani, comenzi din Rom\u00e2nia?<\/strong><\/p>\n

Nici un fel de comand\u0103. Niciodat\u0103 n-am primit nimic \u015fi nici nu a\u015ftept nimic de la cineva.<\/p>\n

A\u0163i \u00eenceput s\u0103 scrie\u0163i de prin 1990. S\u00eente\u0163i autorul mai multor c\u0103r\u0163i. De ce a\u0163i f\u0103cut aceast\u0103 trecere de la arta plastic\u0103 la scris?<\/strong><\/p>\n

Pentru c\u0103 \u00een form\u0103 nu se poate protesta. Forma este rezultatul unei emana\u0163ii energetice, o manifestare a bucuriei. Forma nu poate fi negatoare, ea este afirmativ\u0103 prin excelen\u0163\u0103. Un sculptor care construie\u015fte este un me\u015fter faur, nu un distrug\u0103tor. Spiritul contemporan este unul al disper\u0103ri, al neg\u0103rii, distrugerii.\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Un gol oribil, care ne \u00eenghite \u00eencetul cu \u00eencetul<\/em><\/strong><\/p>\n

Crede\u0163i atunci c\u0103 reu\u015fi\u0163i s\u0103 spune\u0163i \u00een c\u0103r\u0163i ceea ce nu pute\u0163i s\u0103 spune\u0163i dincolo?<\/strong><\/p>\n

Evident. Noi am \u00eenv\u0103\u0163at de la Br\u00e2ncu\u0219i s\u0103 fim fauri, constructori, pentru asta ne-am preg\u0103tit. Iubind lumea modern\u0103, noi am fi vrut s\u0103 contribuim la construirea ei, a\u015fa cum au visat-o to\u0163i progresi\u015ftii \u015fi toate utopiile din Occident, de la \u00eenceputul secolului al XX-lea, pe care le-am preluat \u015fi noi \u2013 ce altceva era acel \u201eviitor luminos\u201c? Credeam c\u0103 vom construi o lume nou\u0103, o lume \u00een care tehnologia \u00eei va salva pe oameni, de fapt \u0103sta este sensul de la care au plecat \u015fi futuri\u015ftii, nu-i a\u015fa? A construi o lume prin tehnologie, o lume care s\u0103-l scoat\u0103 pe om din umilitoarea servitute a muncilor grele, ajut\u00eendu-l s\u0103 se poat\u0103 d\u0103rui mai mult muncilor creative \u015fi culturii. Asta a fost una dintre utopiile secolului al XX-lea. Ce altceva voia s\u0103 spun\u0103 Marinetti \u00een 1915, c\u00eend afirma c\u0103 o ma\u015fin\u0103 de curs\u0103 e mai frumoas\u0103 dec\u00eet Venus din Milo? Nu a fost s\u0103 fie a\u015fa. A izbucnit Primul R\u0103zboi Mondial, cu toate aparatele lui de distrugere \u00een mas\u0103: tancuri, arme chimice etc. Apoi a venit cel de-Al Doilea, cu Holocaustul \u015fi bomba atomic\u0103, mai apoi R\u0103zboiul Rece \u015f.a.m.d.. Toate astea au nimicit pur \u015fi simplu acea frumoas\u0103 utopie uman\u0103, cea a unei lumi mai bune \u00een care, c\u00eendva, omenirea ar putea ajunge. Lucrurile astea s-au evaporat toate, instal\u00eendu-se un gol oribil, care ne \u00eenghite \u00eencetul cu \u00eencetul. \u00cen acest gol nu-\u015fi mai are loc spiritul de faur, ci numai unul distructiv, meschin globalizat, \u00een care fiecare este invitat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 individual, numai pentru sine. Eu m-am pomenit \u00eentr-un Occident unde voiam \u015fi unde speram s\u0103 pot contribui cu ceva la construirea unei noi estetici, mai democratic\u0103, astfel \u00eenc\u00eet \u015fi vocea Europei de Est s\u0103 fie luat\u0103 \u00een considerare. Cu speran\u0163ele cu care plecasem de aici m-am pomenit c\u0103 nu mai am ce face. \u00centr-un loc \u00een care me\u015fterii fauri \u00ee\u015fi adun\u0103 corturile, ca la spartul t\u00eergului, \u00eent\u00eerziatul istoriei se simte inutil. Te ui\u0163i la ei, vezi c\u0103 s-au apucat s\u0103 demoleze: \u201eConstruitul e de domeniul trecutului, acum spargem, rupem tot, nu se \u015ftie ce va veni, dar noi le lichid\u0103m pe astea de p\u00een\u0103 acum. Dac\u0103 vrei, pune m\u00eena \u015fi mai d\u0103r\u00eem\u0103 \u015fi tu c\u00eete ceva\u201c. R\u0103m\u00eei cu gura c\u0103scat\u0103 \u015fi te \u00eentrebi: unde dracu\u2019 ai ajuns? De fapt, asta este postmodernitatea: demolarea a ceea ce a f\u0103cut modernitatea. Nu mai exist\u0103 reguli, nu mai exist\u0103 stil, nu mai exist\u0103 axiologie, nu mai exist\u0103 nimic.<\/p>\n

\u015ei dumneavoastr\u0103 ce a\u0163i f\u0103cut? A\u0163i construit \u00een continuare?<\/strong><\/p>\n

\u00cenchiz\u00eendu-m\u0103 \u00een atelier, am continuat s\u0103-mi construiesc lumea mea, paralel cu ceea ce cerea pia\u0163a. Dar am \u00eenceput s\u0103-i critic vehement. Nu am urmat sfaturile celorlal\u0163i rom\u00e2ni, prieteni sculptori, care au ajuns \u00eenaintea mea \u00een Occident, care \u00eemi spuneau: \u201eB\u0103tr\u00eene, uit\u0103 tot ce-ai \u00eenv\u0103\u0163at acolo \u015fi ia-o de la zero\u201c. Mi-am zis: Dumnezeule, s\u0103 arunc totul la gunoi, trecutul, via\u0163a, biografia mea, totul, totul aruncat la gunoi \u015fi \u00eenceput de la zero? A\u015fa ceva nu se poate, e ceva gre\u015fit \u00een socoteala asta, oare cine \u00eemi garanteaz\u0103 c\u0103 \u015fi acel \u201enou\u201c nu va ajunge, \u015fi el, \u00een scurt\u0103 vreme, la groapa de gunoi? Nebunie curat\u0103. Am decis s\u0103 merg contra curentului, dar revolta nu mi-o puteam exprima prin sculptur\u0103, pentru c\u0103, de fapt, ce \u00eenseamn\u0103 aceast\u0103 postmodernitate revoltat\u0103 (probabil, pe drept)? Nu \u00eenseamn\u0103 altceva dec\u00eet s\u0103 strigi, s\u0103-\u0163i faci nevoile pe steagul na\u0163ional al nu \u015ftiu c\u0103rei \u0163\u0103ri, ca s\u0103 te bage cineva \u00een seam\u0103, pentru c\u0103 numai a\u015fa po\u0163i deveni celebru. Protestul politic, la un moment dat, ajunsese ultima form\u0103 de r\u0103zvr\u0103tire, toate celelalte fiind deja omologate. S\u0103-\u0163i ar\u0103\u0163i fundul \u00een public, s\u0103 te ungi cu s\u00eenge, s\u0103 te m\u00eenje\u015fti cu rahat \u015fi alte performance- uri de genul acesta ajunseser\u0103 moda zilei: \u201egloria postmodern\u0103\u201c… la ora actual\u0103, \u015fi astea s\u00eent dep\u0103\u015fite. Mi-am dat seama c\u0103 a\u015fa ceva nu este pentru mine \u015fi am \u00eenceput s\u0103 scriu, s\u0103 zic a\u015fa, prin legitimul impuls al protestului. Paralel, f\u0103ceam formele care \u00eemi pl\u0103ceau \u015fi, din c\u00eend \u00een c\u00eend, le expuneam. \u015ei tot din c\u00eend \u00een c\u00eend, mai aveam \u015fi c\u00eete un succes. Evident, \u00een ni\u015fa \u00een care m\u0103 plasasem.<\/p>\n

Nu-\u0163i mai r\u0103m\u00eene dec\u00eet s\u0103 te distrezi pe seama pro\u015ftilor<\/em><\/strong><\/p>\n

Cum vede\u0163i sculptura secolului al XXI-lea?<\/strong><\/p>\n

Nu \u015ftiu, cea de acum este kitschul. Acum el e la mod\u0103, kitschul planetar al culturii de mas\u0103 globalizate. Ce poate s\u0103 fie altceva dec\u00eet zarzavat dulceag \u015fi penibil un produs al lui Jeff Koons? Cine e Jeff Koons? Un om f\u0103r\u0103 studii, un broker de pe Wall Street, cu care Leo Castelli s-a g\u00eendit s\u0103 fac\u0103 un\u00a0deal, adic\u0103 s\u0103 fac\u0103 din el un\u00a0mare artist. \u00cei propune afacerea, la care \u0103sta \u00eei zice, cu un oarecare bun-sim\u0163, c\u0103 n-a desenat \u015fi nici n-a pictat \u00een via\u0163a lui. \u201eLas\u0103, c\u0103 te \u00eenv\u0103\u0163\u0103m cum se face treaba \u00een ziua de azi: picteaz\u0103 al\u0163ii \u00een locul t\u0103u, iar tu numai semnezi\u201c. Au \u00eenscenat un mare love story cu Cicciolina, stea porno \u015fi parlamentar italian. A\u015fa s-a n\u0103scut vedeta Jeff Koons, toate ziarele, toate televiziunile nu vorbeau dec\u00eet de – spre marele\u00a0coup de foudredintre Cicciolina \u015fi el. Ca printr-o minune, pe c\u00eend se c\u00eenta \u015fi se dansa \u00een Vene\u0163ia la \u201enunta secolului\u201c, \u015fi totul st\u0103tea sub semnul Bienalei care trebuia s\u0103 se deschid\u0103, cine crezi c\u0103 reprezenta Pavilionul american? Nimeni altul dec\u00eet Jeff Koons. P\u00een\u0103 atunci, un necunoscut total, dar pentru c\u0103 toate ziarele, revistele \u015fi televiziunile vorbeau despre\u00a0tr\u0103sn\u0103ile\u00a0Cicciolinei din Parlamentul italian, au ajuns s\u0103 vorbeasc\u0103 \u015fi despre so\u0163ul ei… Ce reprezentau picturile mari de 3x4m? Scene sexi, chiar porno, a\u015f zice, \u00een care Cicciolina st\u0103tea c\u00eend deasupra, c\u00eend sub Jeff… Cicciolina \u00een pielea golu\u0163\u0103, doar cu cior\u0103pei din dantel\u0103 \u015fi cu coroni\u0163a de mireas\u0103 pe cap; se uitau am\u00eendoi \u00eenspre obiectivul\u00a0fotografic\u00a0al tabloului. Asta a fost marea inven\u0163ie a lui Leo Castelli (ultima) \u015fi de aici a pornit kitschul planetar, evident, ca o afacere de specul\u0103 global\u0103. Asta e! Dar ceea ce m\u0103 \u00eentristeaz\u0103 cel mai mult este faptul c\u0103, dup\u0103 ni\u015fte ani buni de perpetuare a cacealmalei, criticii de art\u0103, uneori oameni serio\u015fi, scriu recenzii, monografii, tratate \u015fi doctorate despre Jeff Koons. P\u0103i, ce-\u0163i mai r\u0103m\u00eene dec\u00eet s\u0103 pl\u00eengi de triste\u0163e sau s\u0103 faci pe tine de r\u00ees? Eu am ales cea de-a doua variant\u0103. Tr\u0103im \u00eentr-o lume de amurg, cu o degringolad\u0103 spiritual\u0103 maxim\u0103. Cum s\u0103 mai crezi \u00een ceea ce \u00ee\u0163i spun formatorii de opinie? Nu-\u0163i mai r\u0103m\u00eene dec\u00eet s\u0103 stai \u00een p\u0103tr\u0103\u0163ica ta \u015fi s\u0103 te distrezi pe seama pro\u015ftilor. Evident, nu te mai duci la marile gale, unde se pap\u0103 caviar \u015fi se bea \u015fampanie, pentru c\u0103 acolo aceast\u0103 recent\u0103 societate hully-gully nu face altceva dec\u00eet asta: st\u0103 dintr-o petrecere \u00eentr-alta, exact ca \u00een Berlin \u015fi ca \u00een alte metropole de dinaintea crahului din 1929, c\u00eend s-a dus dracului totul \u015fi a venit pr\u0103p\u0103dul. Cine \u015ftie ce tragedie ne mai a\u015fteapt\u0103 \u00een aceast\u0103 lume nebun\u0103. Este o lume ultradinamic\u0103, dar c\u0103reia, \u00een cur\u00eend, i se va termina combustia. Sigur, eu vorbesc acum pu\u0163in patetic, dar este de la sine \u00een\u0163eles c\u0103 a\u015fa se va sf\u00eer\u015fi povestea. Ce spuneam eu deja, de-acum 10-15 ani, se adevere\u015fte acum. (Observator cultural nr 532, Irina Sturm, fotografie: Dieter Penteliuc-Coto\u015fman)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Originar din Timi\u015foara, Bata Marianov (n\u0103scut \u00een 1943) a studiat Sculptura la Institutul de Arte Plastice \u201eNicolae Grigorescu\u201c din Bucure\u015fti. \u00cen anii \u201980, a emigrat \u00een Germania. A tr\u0103it \u00een Germania \u015fi Fran\u0163a, iar dup\u0103 Revolu\u0163ia din Decembrie 1989, s-a mutat \u00een localitatea c\u0103r\u0103\u015fean\u0103 G\u0103r\u00e2na, unde st\u0103 \u00een timpul verii; aici are, \u00een ordine cronologic\u0103, al 13-lea atelier. \u00cen Banatul montan a organizat \u015fi a coordonat mai multe simpozioane de sculptur\u0103 \u00een lemn.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[4],"tags":[523],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9273"}],"collection":[{"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9273"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9273\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9273"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9273"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9273"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}