{"id":8410,"date":"2014-04-02T22:33:56","date_gmt":"2014-04-02T20:33:56","guid":{"rendered":"http:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/?p=8410"},"modified":"2014-04-03T15:26:50","modified_gmt":"2014-04-03T13:26:50","slug":"3-in-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/?p=8410","title":{"rendered":"Dr. Larry L. Watts la Re\u0219i\u021ba"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201cRom\u00e2nii sunt un popor f\u0103r\u0103 istorie, destina\u021bi s\u0103 piar\u0103 \u00een furtuna revolu\u021biei mondiale. Ei sunt suporteri fanatici ai contrarevolu\u021biei \u0219i vor r\u0103m\u00e2ne astfel p\u00e2na la extirparea sau pierderea caracterului lor na\u021bional, la fel cum propia lor existen\u021b\u0103, \u00een general, reprezint\u0103 prin ea \u00eens\u0103\u0219i un protest contra unei m\u0103re\u021be revolu\u021bii istorice. Dispari\u021bia lor de pe fa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului va fi un pas \u00eenainte.\u201d (Karl Marx si Friedrich Engels, OPERE COMPLETE, vol. 8, pag. 229)<\/p>\n

Afirma\u021biile \u00eei apar\u021bin, de fapt, lui Fr. Engels (Neue Rheinische Zeitung, ian.1848)\u00a0si, dup\u0103 cum se vede, rom\u00e2nii n-au pierit ca na\u021bie, din contr\u0103, prezen\u021ba lor pe P\u0103m\u00e2nt a fost un pas \u00eenainte (The World without Romania<\/a>). Suntem aici \u0219i peste tot, nici mai r\u0103i ca alte na\u021bii, poate nici mai buni dar, cu certitudine, inventivi \u0219i creativi, plini de DOR.<\/p>\n

Mul\u021bi s-au \u00eentrebat: de ce un eveniment 3 \u00een 1? Pentru c\u0103 se poate. \u015ei pentru c\u0103 suntem obi\u015fnui\u021bi s\u0103 ne primim oaspe\u021bii a\u0219a cum se cuvine, (arat\u00e2ndu-le c\u0103 avem identitate), mai ales c\u00e2nd oaspe\u021bii vin de departe. \u00a0B\u0103n\u0103\u021benii de munte pot multe. O spunem- \u0219i am dovedit-o deja- cu fal\u0103 b\u0103n\u0103\u021bean\u0103, acea fal\u0103 care \u201cEste mit \u015fi trebuie s\u0103-l transform\u0103m \u00een realitate. Nu trebuie s\u0103 sc\u0103p\u0103m de acest mit pentru c\u0103 el poate deveni un motor al dezvolt\u0103rii. Fala b\u0103n\u0103\u0163ean\u0103 poate deveni un combustibil care s\u0103 produc\u0103 energie. B\u0103n\u0103\u0163eanul s\u0103 nu se scuze c\u0103 e f\u0103los, ci s\u0103 se foloseasc\u0103 de aceast\u0103 legend\u0103, ca s\u0103 o impun\u0103 \u015fi \u00een lume, s\u0103 extind\u0103 aceast\u0103 dorin\u0163\u0103 \u015fi m\u00e2ndrie de a fi cel mai bun, cel mai f\u0103los, de la nivelul comunit\u0103\u0163ii locale peste orizont.\u201d dr. Fil. Ada D. Cruceanu. Asta am \u00eencercat s\u0103 demonstr\u0103m prin evenimentul din seara zilei de 27 martie 2014 care \u00a0a cuprins trei sec\u021biuni: vernisajul expozi\u021biei inedite de fotografie veche\u00a0Resicza- Reschitza- Re\u0219i\u021ba<\/strong>\u00a0cu imagini selec\u021bionate de Lucian Duca \u0219i deschis\u0103 de maestrul Sabin P\u0103u\u0163a, pre\u0219edinte al Societ\u0103\u021bii pentru Cultur\u0103 METARSIS- principalul organizator; dubl\u0103 lansare de carte- autor dr. Larry L. Watts \u201cCei dint\u00e2i vor fi cei din urm\u0103. Rom\u00e2nia \u0219i sf\u00e2r\u0219itul r\u0103zboiului rece\u201d (ed.Rao, 2013) \u0219i \u201cAlia\u021bi incompatibili. Rom\u00e2nia, Finlanda, Ungaria \u0219i al Treilea Reich\u201d (ed. Rao, 2014) \u015fi, \u00een \u00eencheiere, concert de jazz \u201cPove\u0219ti- Tales\u201d sus\u021binut de Elena Morariu (voce), Sorin Romanescu (chitar\u0103) \u0219i Albert Tajti (pian).<\/p>\n

Au urcat pe scen\u0103 pentru lansarea volumelor: jurnalistul Mario Balint<\/strong> (nascut 1970 la Lugoj,<\/span>\u00a0absolvent al Facultatii de Jurnalism Univ. Tibiscus,\u00a0<\/span>vicepresedinte al Asociatiei Romane a Specialistilor in Securitate,\u00a0<\/span>presedinte al Grupului pentru Securitate si\u00a0 Democratie,\u00a0<\/span>jurnalist \u00a0de razboi,\u00a0<\/span>autor de 15 volume printre care TARGET , Afganistan 10 ani + si Primul razboi al mileniului<\/span>), dr. sociologie Carmen Albert<\/strong> (<\/span>nascuta la Targu \u2013 Mures,<\/span>\u00a0absolventa a Universitatii BB Cluj Napoca,<\/span>\u00a0s-a specializat pe Istoria Sociologiei, Sociologie Istorica si Istoria Moderna a Romaniei,\u00a0<\/span>autoare de studii privind istoria Banatului, istoria Cercetarii Monografice inBanat, de Istoria Mentalitatilor si imaginarului social,\u00a0<\/span>a editat 2 colectii de documente privind Contributia Banatului la Cercetaarea Sociologica Nationala, o sinteza despre Monografismul dinBanat- si\u00a0 un volum de Memorii al primului prefect roman al jud. Timis Aurel Cozma Junior,\u00a0<\/span>doctor in sociologie din anul 2001- titlu stiintific obtinut la Uniuv. BB<\/span>), prof. dr. Sabin P\u0103u\u0163a\u00a0<\/strong>(n<\/span>\u0103scut 8 februarie 1943 la C\u00e2lnic- Re\u0219i\u021ba, c<\/span>ompozitor, dirijor, profesor univesitar doctor, manager;\u00a0<\/span>50 de ani de carier\u0103 str\u0103lucit\u0103: 20 \u00een Rom\u00e2nia, 30 \u00eenAmerica;\u00a0<\/span>\u201cDoctor \u00een compozi\u021bie\u201d<\/em>\u00a0al Academiei \u201cGh. Dima\u201d dinCluj-Napoca,\u00a0<\/span>\u201c<\/span>Doctor<\/em>\u00a0<\/span>in Music\u201d<\/em>\u00a0decernat de\u00a0<\/span>London Institute for Applied Research;\u00a0<\/em>Director Artistic \u0219i Prim Dirijor al cele mai vechi orchestre simfonice din New Jersey,\u00a0<\/span>Plainfield<\/em>\u00a0<\/em>Symphony Orchestra,\u00a0<\/em>Cet\u0103\u021bean de Onoare al municipiului Re\u0219i\u021ba \u0219i al ora\u0219ului Plainfield\u0219i\u00a0<\/span>Conductor Emeritus<\/em>\u00a0pe via\u021b\u0103 al acelea\u0219i Filarmonici.\u00a0<\/span>Din 2007 ziua de 7 Mai\u00a0a fost proclamat\u0103 \u201c<\/span>Ziua Sabin Pautza in Plainfield\u201c.\u00a0<\/em>A dirijat \u00eenEuropa,America \u015fi Australia pe scene celebre: Carnegie Hall\/New York, Santa Cecilia\/ Roma, Fr. Chopin\/Var\u015fovia , Philharmonica Hall\/Sydney.\u00a0<\/span>Nominalizat \u00een\u00a0\u00a0<\/span>\u201cInternational Who\u2019s Who in Music\u201d<\/em>\u00a0publicat laCambridge -Anglia (edi\u021biile 1980-1984-1992-2000).\u00a0<\/span>Nominalizat \u00een\u00a0\u201c2000 de americani notabili\u201d ed. 1992.\u00a0<\/span>\u201eSwift Music Group\u201d din Statele Unite i-a editat seria \u201eOpera Omnia\u201d pe CD; p\u00e2n\u0103 la aceast\u0103 dat\u0103 au ap\u0103rut primele zece CD-uri.\u00a0<\/span>Detine numeroase premii si distinctii romanesti si internationale cum intre care\u00a0\u201cPremiul George Enescu\u201d\u00a0al Academiei Romane,\u00a0 Marele Premiu\u00a0\u201cDr. Martin Luther King, Jr.\u201d.<\/span>) , gen.(r) Ioan Talpe\u015f<\/strong> (-n\u0103scut\u00a01944 la\u00a0Toplet- Caras Severin, absolvent al Facultatii de Istorie din cadrul Universitatii Bucuresti si al \u0218coalii de ofi\u021beri activi „Nicolae B\u0103lcescu” din Sibiu; din 1980 doctor \u00een istorie cu teza „Diploma\u021bie \u0219i ap\u0103rare”, titlu stiintific aordat de Universitatea Bucuresti; cercetator stiintific si istoric militar, axat preponderent\u00a0 pe problematici ale istoriei militare romane \u0219i universale, de politic\u0103 extern\u0103 a Rom\u00e2niei, \u00een special \u00een perioada contemporan\u0103; a fost: director al Servicului de Informa\u021bii Externe (SIE), cu rang de ministru, ambasador al Rom\u00e2niei \u00een\u00a0Bulgara, Consilier Preziden\u021bial, \u0218ef al Departamentului Securit\u0103\u021bii Na\u021bionale, \u0218ef al Administra\u021biei Preziden\u021biale, ministru, senator de Caras-Severin; general de corp de armata-4 stele- in rezerva; autor de articole, studii \u0219i c\u0103r\u021bi publicate \u00een Rom\u00e2nia \u0219i \u00een str\u0103in\u0103tate) \u00a0a cedat locul sau editorului Ovidiu Enculescu<\/strong> printr-o alocu\u0163iune : \u201cM-a\u0163i \u015fi aplaudat, probabil m-a\u0163i \u015fi \u00eenjurat. E firesc, mai ales \u00een democra\u0163ie. Da\u0163i-mi voie s\u0103 vi-l \u00a0prezint pe domnul Ovidiu Enculescu care este directorul general al unei adev\u0103rate edituri (n.a. Rao) care contribuie ast\u0103zi la l\u0103murirea unor lucruri referitoare nu numai la istoria Rom\u00e2niei ci \u015fi la prezentul \u015fi \u00a0probabil chiar viitorul ei\u201d. Ultimul urcat pe scena a fost autorul celor doua volume, dr. Larry L. Watts<\/strong> (-nascut in 1956 in Atlantic City- SUA; profesor si istoric american preocupat de istoria Romaniei; consultant al Corpora\u0163iei RAND a c\u0103l\u0103torit deseori \u00een Europa de Est \u015fi \u00een URSS \u00eenainte de 1989; a fost consultant pentru reforma sectorului de securitate \u0219i ap\u0103rare pe l\u00e2ng\u0103 oficiali \u0219i institu\u021bii din domeniul securit\u0103\u021bii na\u021bionale din Rom\u00e2nia; scrie \u0219i pred\u0103 cusuri privind studiile de securitate \u0219i analiz\u0103\u00a0intelligence\u00a0la Universitatea Bucure\u0219ti; autor de \u00a0conferin\u021be la institu\u021bii academice \u0219i guvernamentale din Europa \u0219i SUA, inclusiv la Na\u021bional Intelligence University (din cadrul Agen\u021biei de Informa\u021bii pentru Ap\u0103rare a SUA), la Foreign Service Institute (de la Departamentul de Stat american) precum \u0219i \u00een Rom\u00e2nia la Universitatea Na\u021bionala de Ap\u0103rare, Academia Tehnica Militar\u0103, Banca Na\u021bionala a Rom\u00e2niei; contribuie cu studii \u0219i colec\u021bii de documente privind Rom\u00e2nia la Centrul Interna\u021bional Woodrow Wilson dinWashingtown DC al c\u0103rui bursier a fost \u00een noiembrie-decembrie 2013; \u00een 2013 a fost ales membru de onoare al Academiei Oamenilor de \u0218tiin\u021ba din Rom\u00e2nia).<\/span><\/p>\n

\"\"<\/a>\u201cDa\u0163i-mi voie s\u0103-i salut pe oaspe\u0163ii no\u015ftri dragi, pe Dumneavoastr\u0103, iubitori de cultur\u0103. \u00cemi face o deosebit\u0103 pl\u0103cere s\u0103 fiu prezent la un triplu eveniment cultural. Felicit totodat\u0103 autorul acestor dou\u0103 volume. \u00cel felicit pe dr. Larry Watts, cel care a sus\u0163inut Re\u015fi\u0163a \u00een nenum\u0103rate r\u00e2nduri, a sus\u0163inut Rom\u00e2nia pentru a se integra \u00een Uniunea European\u0103 \u015fi NATO. \u00cel felicit \u015fi-i mul\u0163umesc. V\u0103 a\u015ftept cu pl\u0103cere de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd ve\u0163i avea ocazia s\u0103 reveni\u0163i la Re\u015fi\u0163a pentru c\u0103 sus\u0163in cultura \u015fi oamenii energici\u201d- a fost cuv\u00e2ntul de \u00eent\u00e2mpinare al primarului municipiului Re\u015fi\u0163a, dr. ing. Mihai Stepanescu<\/strong>.<\/p>\n

\"\"<\/a>Cu umoru-i caracteristic (\u015fi dubla sa cet\u0103\u0163enie, rom\u00e2na \u015fi american\u0103), maestrul Sabin P\u0103u\u0163a<\/strong>: \u201cAm fost luat a\u015fa, pe nepus\u0103 mas\u0103. Eu a\u015f fi vrut s\u0103 c\u00e2nt la pian dar trebuie s\u0103 vorbesc\u2026 Mi-a pl\u0103cut ideea c\u0103 noi suntem recunoscu\u0163i \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een lume ca \u201cf\u0103lo\u015fi\u201d, eu cred c\u0103 avem dreptul s\u0103 facem asta. \u00cen primul r\u00e2nd pentru c\u0103 avem con\u015ftiin\u0163a valorii noastre; recunosc acest drept oric\u0103rui oltean sau grec sau argentinian care are con\u015ftiin\u0163a valorii sale. Nu este str\u0103ina ideea de fal\u0103 b\u0103n\u0103\u0163ean\u0103 de ideea de modestie- de\u015fi poate p\u0103rea lipsit\u0103 de modestie; pentru c\u0103 noi suntem f\u0103lo\u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103 fim \u00eeng\u00e2mfa\u0163i sau \u00eencrezu\u0163i\u2026 Ne \u00eentoarcem acas\u0103 \u00eentotdeuna\u2026Plec\u00e2nd murim pu\u0163in dar \u00eenv\u0103\u0163\u0103m s\u0103 ne \u00eentoarcem de unde am plecat- niciodata nu-i prea t\u00e2rziu s\u0103 facem asta. Ne-am c\u00e2\u015ftigat acest drept de a fi\u00a0f\u0103lo\u015fi la noi acas\u0103 \u015fi nu numai\u2026 Despre expozi\u0163ia de fotografie Re\u015fi\u0163a veche: unele le cunosc, doar am copil\u0103rit aici p\u00e2n\u0103 la 17 ani c\u00e2nd am plecat la facultate, altele sunt \u015fi pentru mine o surpriz\u0103. Au fost alese cu migal\u0103 de Lucian Duca, el este cel \u201cvinovat\u201d \u015fi v\u0103 invit s\u0103 v\u0103 bucura\u0163i de aceast\u0103 expozitie. Este o parte din istoria noastr\u0103, a re\u015fi\u0163enilor.\u201d<\/p>\n

\"\"<\/a>A doua sec\u0163iune a evenimentului- dubla lansare de carte a fost deschis\u0103 de jurnalistul Mario Balint<\/strong> care, recunosc\u00e2ndu-\u015fi emo\u0163iile, a afirmat, printre altele: \u201c\u2026 Nu \u015ftiu dac\u0103 noi am fi avut aceea\u015fi fal\u0103 dac\u0103, dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial, Banatul ar fi revenit Ungariei a\u015fa cum ne dezv\u0103luie \u00a0dr. Larry Watts \u00een cartea domniei sale <Alia\u0163i incompatibili> unde pomene\u015fte despre Banat de trei ori. Hitler promisese Banatul Ungariei\u2026 Cele dou\u0103 c\u0103r\u0163i sunt esen\u0163iale dac\u0103 vrem s\u0103 \u00een\u0163elegem ce ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum\u2026 Nu voi fi academic, le-am resim\u0163it \u00a0<ca doi pumni \u00een gur\u0103>, at\u00e2t de dure \u015fi de reale sunt \u00eenc\u00e2t ori te fac knok-out ori te trezesc la realitate\u2026 Multe din relat\u0103rile prof. Watts- \u00een special <Cei dint\u00e2i vor fi cei din urm\u0103>- le cuno\u015fteam din foclorul urban cu care am avut contact \u00een perioada celor 7 ani petrecu\u0163i \u00een teatrul de opera\u0163iuni din Irak \u015fi Afganistan \u00eens\u0103 s\u0103 le g\u0103se\u015fti \u00een note de subsol at\u00e2t de dense \u00eenseamn\u0103 o trezire brusc\u0103 la realitate. C\u00e2t am fost \u00een Irak am avut ocazia s\u0103 \u00eent\u00e2lnesc oameni deosebi\u0163i at\u00e2t din Statele Unite c\u00e2t \u015fi din Europa \u015fi Orientul Mijlociu \u015fi, \u00eent\u00e2mpl\u0103tor sau nu, am luat contact cu istoria recent\u0103 a poporului meu \u00een acea zon\u0103. Am avut \u015fansa s\u0103 ob\u0163in un interviu cu fostul Secretar al Ap\u0103r\u0103rii SUA Robert Gates care, atunci c\u00e2nd a auzit c\u0103 sunt din Rom\u00e2nia a spus <A, \u00eemi amintesc foarte bine, am fost prima dat\u0103 \u00een \u0163ara Dvs. \u00een 1978>\u2026 atunci mi s-a confirmat b\u0103nuiala c\u0103 statul rom\u00e2n din perioada comunist\u0103 a avut rela\u0163ii str\u00e2nse cu SUA at\u00e2t \u00een domeniul militar c\u00e2t \u015fi \u00een domeniul politicii externe\u2026 Mai \u015ftiam ceva despre negocierile Rom\u00e2niei \u00een vederea realiz\u0103rii p\u0103cii \u00een Orientul Mijlociu dar \u015fi contribu\u0163ia Rom\u00e2niei la pacea dintre Statele Unite \u015fi Vietnam dup\u0103 r\u0103zboi dar \u015fi la contribu\u0163ia extraordinar\u0103 pe care Rom\u00e2nia lui Ceau\u015fescu a avut-o practic \u00een Mexic sau \u00een rela\u0163ia cu China sau, de ce nu, din 1979- momentul invaziei Afganistanului de c\u0103tre trupele sovietice\u2026 Am avut prilejul s\u0103 stau destul timp \u00een Afganistan\u2026 \u015fi \u00a0multe astfel de adev\u0103ruri mi s-au relevat pe parcurs\u2026 <Cei dint\u00e2i voi fi cei din urm\u0103> \u00a0este o carte extraordinar de dur\u0103 \u00een care ve\u0163i g\u0103si adev\u0103ruri incontestabile despre politica extern\u0103 a Rom\u00e2niei comuniste, ve\u0163i g\u0103si o alta Rom\u00e2nie. Eu m\u0103 \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nez s\u0103 scriu \u00a0c\u0103 de 20 de ani Rom\u00e2nia se afl\u0103 \u00eentr-un permanent r\u0103zboi de psy-ops \u00eens\u0103 dr. Watts m\u0103 contrazice total \u015fi scrie \u00een carte c\u0103 Rom\u00e2nia se afl\u0103 \u00een acest tip de r\u0103zboi de vreo 100 de ani. Deci asupra noastr\u0103 se fac at\u00e2tea presiuni dintr-o parte \u015fi cealalt\u0103, \u00een special din partea estic\u0103 dar \u015fi din vestul apropiat al Rom\u00e2niei despre care chiar gen. Talpe\u015f spunea c\u0103 se f\u0103ceau presiuni puternice ca noi, \u00a0acum 10 ani, s\u0103 nu ader\u0103m la NATO\u2026 Toate aceste adev\u0103ruri cu note de subsol le g\u0103si\u0163i \u00een cele dou\u0103 c\u0103r\u0163i semnate dr. Larry Wats, dou\u0103 c\u0103r\u0163i extrem de dense, o cercetare senza\u0163ional\u0103 \u015fi o alt\u0103 Rom\u00e2nie pe care ne-o relev\u0103 un american- rom\u00e2n de data aceasta printr-o alta lup\u0103\u2026 v\u0103 invit s\u0103 le lectura\u0163i. V\u0103 mul\u0163umesc dr. Watts pentru prezen\u0163a Dvs. \u015fi pentru \u015fansa lectur\u0103rii acestor documente de maxim\u0103 densitate.\u201d<\/p>\n

\"\"<\/a>Dr. sociologie Carmen Albert<\/strong>– cercet\u0103tor principal \u00a0Muzeul Banatului Montan:\u00a0\u201c… <Cei dint\u00e2i vor fi cei din urm\u0103.\u00a0Rom\u00e2nia \u015fi sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului rece> \u00a0aparut\u0103 \u00een 2013 este o continuare a unui alt volum pe care autorul l-a publicat <Fere\u015fte-m\u0103 Doamne de prieteni>- o carte care a surprins o perioad\u0103 tulbure din istoria Rom\u00e2niei \u015fi nu numai, perioada de dup\u0103 \u00eencheierea p\u0103cii dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial \u0163i p\u00e2n\u0103 \u00een 1978. Cartea pe care o lans\u0103m acum la Re\u015fi\u0163a < Cei dint\u00e2i vor fi cei din urm\u0103> continu\u0103 firul evenimetelor de dup\u0103 1978 p\u00e2n\u0103 \u00een 1989.\u00a0O carte extrem de voluminoas\u0103 ap\u0103rut\u0103 la editura Rao \u00een 2013, o carte greu de citit- m\u0103 \u00eentreb cum a facut autorul de a scris-o\u2026 Din c\u00e2te am constatat eu autorul \u015fi-a propus s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een spatele u\u015filor birourilor de informa\u0163ii ale Serviciilor Secrete at\u00e2t din Rom\u00e2nia c\u00e2t \u015fi din alte state ale Europei \u015fi ale lumii care s-au implicat \u00een evenimentele din acest interval 1978-1989. O realitate destul de crud\u0103\u2026 o lupt\u0103 \u00eentre agen\u0163iile secrete, un limbaj diplomatic simbolic \u00eenc\u0103rcat de semnifica\u0163ii; totul este important la o \u00eent\u00e2lnire diplomatic\u0103, noi, observatorii de r\u00e2nd nu putem \u00een\u0163elege asta dar iat\u0103, cartea ne relev\u0103 acest lucru, fiecare gest este \u00eenc\u0103rcat de semnifica\u0163ie: cine vorbe\u015fte primul, cine al doilea, cine st\u0103 l\u00e2ng\u0103 cine; dup\u0103 cum am spus este un limbaj extrem de complicat care exprim\u0103 realit\u0103\u0163i complicate, o realitate complex\u0103 pe care trebuie s\u0103 o \u00een\u0163elegem nuan\u0163at. Autorul, prin aceast\u0103 carte, surprinde aceste rela\u0163ii, \u00eencordarea \u00een aceea perioad\u0103 privind rela\u0163iile rom\u00e2no-poloneze, conflictul \u00a0arabo-israelian, rela\u0163iile \u00a0rom\u00e2no-maghiare, \u00een general rela\u0163iile \u00eentre \u0163\u0103rile socialiste membre ale Pactului de la Var\u015fovia. Aparent cei care am tr\u0103it \u00een perioada aceea \u015ftiam c\u0103 toate aceste \u0163\u0103ri sunt \u00een rela\u0163ii foarte bune, de colaborare \u015fi ajutor reciproc- expresie stereotipic\u0103. Aparent pentru c\u0103, de fapt, nu era deloc a\u015fa, serviciile secrete sovietice exercitau constant \u015fi sistematic dezinform\u0103ri cu privire la rela\u0163iile dintre \u0163\u0103rile partenere. \u015ei cartea surprinde aceast\u0103 dubl\u0103 ipostaz\u0103: a rela\u0163iilor dintre \u0163\u0103ri ale Pactului de la Var\u015fovia \u015fi Rom\u00e2niei cu aceste \u0163\u0103ri membre. Cartea ne mai dezv\u0103luie \u00een raporturile de alteritate \u00eentre noi \u015fi ceilal\u0163i cum au stat cu adev\u0103rat lucrurile. Eu mai citesc lucr\u0103ri de imagologie istoric\u0103 \u015fi am sesizat imediat acest aspect al faptului c\u0103 ne dezv\u0103luie perspective neb\u0103nuite de \u00een\u0163elegere a cestor raporturi \u00eentre noi \u015fi ceilal\u0163i \u015fi, pe baza informa\u0163iilor relevate, putem s\u0103 ne construim o alt\u0103 configura\u0163ie- dac\u0103 pot spune a\u015fa- a ceea ce a \u00eensemnat Rom\u00e2nia \u00een acea perioad\u0103. M-am \u00eentrebat, de-asemenea, de ce n-a scris un rom\u00e2n o asemenea carte?\u00a0Pentru c\u0103 istorici avem destui\u2026 unii tineri, al\u0163ii foarte tineri, unii de genera\u0163ia mea.\u00a0Este limpede c\u0103 noi nu putem scrie o asemenea carte pentru c\u0103, a\u015fa cred eu, \u00eenc\u0103 suntem- cel pu\u0163in cei din genera\u0163ia mea, cei care am prins o perioad\u0103 neagr\u0103, cea a regimului trecut- percep\u0163ia este \u00eenc\u0103 \u00a0una negativ\u0103. Ori cercet\u0103torul trebuie s\u0103 se\u00a0manifeste neutru, s\u0103 priveasc\u0103 cu o anumit\u0103 deta\u015fare aceste evenimete pentru a extrage ni\u015fte concluzii pertinente \u015fi, c\u00e2t de c\u00e2t, obiective. Ori cred c\u0103 asta \u00eenc\u0103 nu putem face. Dar iat\u0103 c\u0103 a putut un american- este o satisfac\u0163ie pentru noi – \u015fi nu oricine \u015fi poate nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor acesta este dr.\u00a0Larry Watts care vine dintr-o \u0163ar\u0103 \u00een care democra\u0163ia are un exerci\u0163iu lung, ne\u00eentrerupt, \u015fi acolo problemele se pun de foarte mult\u0103 vreme altfel.\u00a0Dialogul este deschis, este flexibil, au loc dezbateri, polemici, probabil c\u0103 unii se mai sup\u0103r\u0103 dar nu conteaz\u0103.\u00a0Cred c\u0103 a\u015fa ar trebui s\u0103 fie \u015fi la noi; lucrurile au \u00eenceput s\u0103 se mi\u015fte \u015fi \u00een sensul acesta. De- asemenea cred c\u0103 un rom\u00e2n n-ar fi putut s\u0103 scrie aceast\u0103 carte pentru c\u0103 nu n-ar fi avut acces la sursele de informa\u0163ie. Arhivele secrete din \u0163\u0103rile Europei \u015fi nu numai, de peste Ocean, \u00eenc\u0103 sunt inaccesibile cercet\u0103torului rom\u00e2n chiar \u015fi \u00een ziua de ast\u0103zi. Nu pun problema obstuc\u0163ion\u0103rii accesului, pur \u015fi simplu costurile sunt foarte mari \u015fi doar burse sau granturi foarte valoroase \u00a0pot asigura posibilit\u0103\u0163i materiale de cercetare pentru cei care sunt \u00a0speciali\u015fti pe aceast\u0103 perioad\u0103 a istoriei. A\u015f adresa c\u00e2teva remarci \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aparatul critic \u2013 domnul Balint a spus adineaori c\u00e2te ceva- notele de la subsol sunt extraordinar de dense, de consistente, referin\u0163ele bibliografice sunt cople\u015fitoare\u2026 pe baza acestora oricine poate scoate o carte- at\u00e2t sunt de importante, at\u00e2t referin\u0163ele bibliografice dar \u015fi explica\u0163iile \u00een sine, iar sursele sunt, a\u015fa cum am spus, de-a dreptul inedite \u015fi informa\u0163ia c\u00e2t se poate de nou\u0103. Sigur s-ar putea vorbi la nesf\u00e2r\u015fit, dl. Larry Watts fiind autor al multor c\u0103r\u0163i \u015fi studii- publicate at\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia c\u00e2t \u015fi \u00een Statele Unite ale Americii- care privesc problemele acestea, printre care, sigur, ne situ\u0103m \u015fi noi, \u015fi a facut \u00een ultimul timp un studiu de caz \u2013 Rom\u00e2nia- \u00een volumele sale\u2026 pentru c\u0103 la data apari\u0163iei, \u00een 2013 a suscitat vii polemici, vii discu\u0163ii printre speciali\u015fti, istorici, sociologi, jurnali\u015fti, unde p\u0103rerile au fost unele pro, unele contra. Suntem \u00eentr-o societate democratic\u0103, fiecare ne putem exprima opininiile sigur, \u00eentr-un mod constructiv pentru c\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, aceasta este esen\u0163a democra\u0163iei, Cred c\u0103 aceast\u0103 carte este important\u0103 nu neap\u0103rat prin concluziile pe care le trage autorul- ele sunt interpretabile- dar pe baza informa\u0163iilor pe care el ni le prezint\u0103 noi putem s\u0103 configur\u0103m propria noastr\u0103 argumenta\u0163ie \u015fi s\u0103 ne tragem singuri concluziile care pot s\u0103 coincid\u0103 sau nu cu cele ale autorului. A\u015f trece pu\u0163in \u015fi peste cealalt\u0103 carte <Alia\u0163i incompatibili>, \u015fi aici \u00a0autorul face un studiu de caz, o privire comparativ\u0103, un studiu privind Rom\u00e2nia, Finlanda, Ungaria \u015fi rela\u0163iile cu Cel de-al Treilea Reich, este o carte care trateaz\u0103 problemele din cel de-al doilea r\u0103zboi mondial. Ne introduce \u00een problematica mai pu\u0163in cercetat\u0103 \u00een istoriografia rom\u00e2n\u0103 privitor la teoria alian\u0163elor, teorii foarte interesante: teorie neorealist\u0103 sau paradigma teoretic\u0103 dezvoltat\u0103- dac\u0103 nu m\u0103 \u00een\u015fel- prin care autorul \u00eencearc\u0103 s\u0103 analizeze perspectiva compatibilit\u0103\u0163ii statelor mici \u00een alian\u0163a cu cele mari sau raportul dintre un stat mic \u015fi un stat puternic \u015fi mare. \u015ei aici ia, foarte detaliat \u00een discu\u0163ie cazul Rom\u00e2niei cum am spus, Finlandei \u015fi Ungariei, toate cele trei \u00een aceea\u015fi alian\u0163\u0103 cu Germania cel pu\u0163in p\u00e2n\u0103 \u00een 1944 c\u00e2nd \u015ftim ce s-a \u00eent\u00e2mplat la 23 august- Rom\u00e2nia a trecut \u00een cel\u0103lalt bloc al alian\u0163elor \u2013 dar oricum, mare parte a r\u0103zboiului cele trei au stat \u00eempreun\u0103, \u0163\u0103ri total incompatibile \u00een ceea ce prive\u015fte scopul, obiectivele, interesele, preten\u0163iile teritoriale\u2026 \u015fi totu\u015fi, au stat \u00eempreun\u0103 pe tot parcursul r\u0103zboiului. Analiza este extraordinar de interesant\u0103, pot s\u0103 spun c\u0103 jumatate din carte este o filozofie \u00a0a problemei compatibilit\u0103\u0163ii \u00a0\u015fi a raporturilor de interese. Are \u015fi un capitol foarte interesant despre sf\u00e2r\u015fit cu mai multe subcapitole privitor la contribu\u0163ia militar\u0103 \u015fi financiar\u0103 a acestor state la desf\u0103\u015furarea r\u0103zboiului, o analiz\u0103 care nu s-a prea facut la noi sau \u00a0nu din perspectiva asta, pentru c\u0103 autorul spune c\u0103 indicatorul cel mai de pre\u0163 pentru a evalua \u00een ce m\u0103sur\u0103 aceste state mai mici \u015fi-au dus contribu\u0163ia la acest r\u0103zboi este privitor la compara\u0163ia \u2013dac\u0103 re\u0163in bine- \u00eentre statisticile privind trupele desf\u0103\u015furate \u015fi cele mobilizate sau invers, \u015fi aici sunt grafice relevante \u015fi interesante. A\u015f putea s\u0103 spun c\u0103 cele dou\u0103 c\u0103r\u0163i\u00a0 dar \u015fi celelalte pe care autorul le-a publicat \u015fi probabil c\u0103 va mai scrie nu pot s\u0103 lipseasc\u0103- eu a\u015fa spun- din biblioteca unui specialist de istorie contemporan\u0103, de istorie recent\u0103 sau de istoria r\u0103zboiului rece. Dac\u0103 se va scrie- \u015fi sper s\u0103 se scrie- o sintez\u0103 a poporului rom\u00e2n, \u00a0a istoriei lui, cel pu\u0163in de la \u00eenceputul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial \u2013 1939 sau chiar din 1945 incoace \u2013 nu se va putea face f\u0103r\u0103 c\u0103r\u0163ile lui Larry Watts. V\u0103 felicit domnule Lerry Watts \u015fi sper\u0103m s\u0103 mai scrie\u0163i despre noi.\u201d<\/span><\/p>\n

\u00a0\"\"<\/a>Directorul general Rao, Ovidiu Enculescu:\u00a0<\/strong>\u201cDoamnelor \u015fi domnilor trebuie s\u0103 \u00eencep cu o m\u0103rturisire: scaunul acesta nu este deloc comod. \u00cen primul r\u00e2nd pentru c\u0103 era planificat s\u0103 fie al domnului general Talpe\u0219 ori nu este cel mai cuminte lucru s\u0103 r\u00e2vne\u0219ti la scaunul lui. Dar sunt mandru c\u0103 \u00eensu\u0219i domnia sa m-a \u00eempins, cumva, \u00eencoace\u2026 O sa \u00eencerc s\u0103 clarific ni\u0219te lucruri; lucruri legate nu neaparat de buc\u0103t\u0103ria care st\u0103 \u00een spatele activit\u0103\u021bii pe care o am \u0219i pe care am prestat-o \u00een to\u021bi ace\u0219ti ani. O s\u0103 v\u0103 invit \u00eensa, pu\u021bin, \u00een sufragerie, dar nu \u00eenainte de a v\u0103 spune, nu cu fal\u0103 b\u0103n\u0103\u021bean\u0103 pentru c\u0103 din pac\u0103te nu am o rela\u021bie direct\u0103 cu fala reg\u0103\u021bean\u0103, c\u0103 accept un miel sau un vi\u021bel sau ce se d\u0103 pentru botezare- m\u0103 cheam\u0103 de fapt Enculescu nu Ianculescu. (n.a din motive obiective eticheta a fost tip\u0103rit\u0103 dup\u0103 \u00eenceperea evenimentului evident gre\u0219it- \u0219i ne cerem, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, scuze). Ca s\u0103 substitui cumva cele prezentate de amfitrion \u00een leg\u0103tur\u0103 cu fiecare dintre persoanele superonorante care se afl\u0103 de-a st\u00e2nga \u0219i de-a drapta mea \u0219i dat fiind faptul c\u0103 eu am venit a\u0219a, ca o surpriz\u0103, \u0219i nu au existat date s\u0103 fie prezentate despre mine n-o s\u0103 v\u0103 spun nimic despre mine pentru c\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103,\u00a0 eu nu sunt a\u0219a de important c\u00e2t o s\u0103 v\u0103 spun despre editur\u0103. Pentru c\u0103 editura este mai important\u0103 pentru mine dec\u00e2t propria persoan\u0103. S-a n\u0103scut \u00een 1993 acum 21 de ani la Bucure\u0219ti \u0219i este responsabil\u0103 cu publicarea a peste 5-6-7.000 de titluri \u00een multe milioane de exemplare. Pogramul nostru editorial, \u00eenc\u0103 de la bun \u00eenceput, a fost at\u00e2t de larg g\u00e2ndit, de diversificat\u2026 a aspirat cumva\u00a0 la a\u00a0 deveni programul unei edituri pentru client \u00eens\u0103, \u00een tot acest ansamblu de c\u0103r\u021bi: fic\u021biune, non fic\u021biune, pove\u0219ti, enciclopedii s.a.m.d., un loc aparte, o preocupare constant\u0103 a fost, natural, istoria \u0219i nu doar istoria Rom\u00e2niei ci \u0219i istoria universal\u0103. F\u0103r\u0103 fals\u0103 modestie o s\u0103 spun \u0219i o s\u0103 v\u0103 confirm faptul c\u0103, din c\u00e2te cunosc eu probabil am alc\u0103tuit , \u00een to\u021bi ace\u0219ti ani, un program coerent de istorie, istoriografie, pentru toate segmentele de v\u00e2rst\u0103 \u0219i pentru toate nivelurile educa\u021biei de la copii p\u00e2n\u0103 la adul\u021bi \u0219i speciali\u0219ti.\u00a0 \u0218i \u00een tot acest context, \u00een toat\u0103 aceast\u0103 poveste, m-am nimerit, cumva, l\u00e2ng\u0103 un prieten comun, \u00een toamna anului 2010. Am primit un exemplar din varianta \u00een limba englez\u0103 la vremea respectiv\u0103 a volumului \u201cFere\u0219te-m\u0103 Doamne de prieteni\u201d, titlul original \u201cWith friends like these\u2026\u201d (Cu a\u0219a ni\u0219te prieteni). Mi-a pl\u0103cut foarte mult \u0219i am decis dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni mai t\u00e2rziu c\u0103 trebuie s\u0103 fac orice- \u0219i posibilul \u0219i imposibilul- s\u0103 ajung la Larry Watts \u0219i s\u0103-l conving cumva s\u0103 accepta sigla casei noastre editoriale pe versiunea rom\u00e2n\u0103 a acestei c\u0103r\u021bi. Lucru pe care l-am f\u0103cut \u0219i \u00eenc\u0103 de atunci s-a construit, cred eu, o rela\u021bie poate mai mult dec\u00e2t una de afaceri sau o rela\u021bie \u00eentre autor \u0219i editor \u00een general. Vreau s\u0103 cred c\u0103 s-a constituit \u00eentr-o rela\u021bie de prietenie. Pentru c\u0103, dincolo de rela\u021bia personal\u0103, vreau s\u0103 v\u0103 mai spun \u00eenc\u0103 un lucru: prin tot ceea ce face, prin tot ceea ce scrie, prin toat\u0103 activitatea sa, Larry Watts este un bun prieten al Rom\u00e2niei.\u00a0Un prieten cum rar se g\u0103se\u0219te, rar am avut parte de a\u0219a ceva. Prea rar. De du\u0219mani- slav\u0103 Domului dar de prieteni mai pu\u021bin. Dac\u0103 la \u00eenceput eu, cel pu\u021bin, m\u0103 \u00eentrebam ce urm\u0103re\u0219te, ce agend\u0103 are, ce jocuri face, pe cine urm\u0103re\u0219te, ce \u0219i cum, c\u00e2\u021biva ani mai t\u00e2rziu eu m\u0103rturisesc c\u0103 este vorba despre o prietenie \u0219i o atrac\u021bie intim\u0103 pe care Larry Watts o are pentru \u021bara noastr\u0103, pentru Rom\u00e2nia. Pentru asta nu pot dec\u00e2t s\u0103-i mul\u021bumesc \u0219i s\u0103 v\u0103 invit s\u0103-i citi\u021bi c\u0103r\u021bile Domniei sale.\u201d<\/p>\n

\"\"<\/a>Dr. Larry L. Watts:\u00a0<\/strong>\u201c Bine a\u021bi venit. Sunt onorat s\u0103 fiu aici la Re\u0219i\u021ba \u00een aceast\u0103 societate \u0219i vreau s\u0103 l\u0103muresc c\u00e2teva lucruri. Eu scriu \u0219i fac cercetarea aceasta nu a\u0219a de mult din sentimentalism ci din apreciere. Eu cred, foarte bine fondat, c\u0103 Rom\u00e2nia conteaz\u0103 nu numai pentru voi ci \u0219i pentru Statele Unite, pe plan european \u0219i global. Asta este povestea din spatele c\u0103r\u021bilor \u0219i mai este faptul c\u0103 Rom\u00e2nia a fost \u00eentr-o situa\u021bie foarte dur\u0103, a fost exact \u00eentr-un loc \u00een care s-au \u00eent\u00e2lnit Imperii care \u00eenconjurau aceast\u0103 \u021bar\u0103 mic\u0103 \u0219i au v\u0103zut c\u00e2t este de important\u0103. Singura problem\u0103 pentru expansiunea lor a fost existen\u021ba Rom\u00e2niei. Rom\u00e2nia a fost \u00eentr-o situa\u021bie \u00een care oricine, \u00een special din Statele Unite, dar \u0219i din spa\u021biul universal,<\/p>\n