{"id":8335,"date":"2014-02-24T22:52:34","date_gmt":"2014-02-24T20:52:34","guid":{"rendered":"http:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/?p=8335"},"modified":"2014-02-24T22:52:34","modified_gmt":"2014-02-24T20:52:34","slug":"walachische-marchen-basme-valahe","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/?p=8335","title":{"rendered":"Walachische M\u00e4rchen – Basme valahe"},"content":{"rendered":"

Arthur \u0219i Albert Schott 1845 – p<\/span>rima culegere de basme rom\u00e2ne\u0219ti<\/span><\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>Joi, 27 februarie 2014 orele 16:00, la libr\u0103ria Semn de Carte din Re\u015fi\u0163a, str. Liber\u0103\u0163ii 13 vor fi celebra\u0163i 200 de ani de la na\u015fterea culeg\u0103torului de pove\u015fti, agronomului, topografului, cartografului, botanistului \u015fi geologului\u00a0Arthur Carl Victor Schott<\/strong>\u00a0(n\u0103scut: 27 februarie 1814 Stuttgart- Germania, decedat 26 iunie 1875 Georgetown \u2013SUA) prin dezbaterea public\u0103, \u00een limba rom\u00e2na: \u201cArthur Schott<\/strong>, via\u0163a \u015fi opera sa, importan\u0163a ei pentru Banatul Montan \u015fi Rom\u00e2nia de ast\u0103zi\u201d.<\/p>\n

Timp de cinci ani (1836 – 1841) Arthur Carl Victor Schott a tr\u0103it \u00een Banatul Montan (la Iam \u015fi la Oravi\u0163a). Re\u00eentors \u00een Germania, a editat, \u00eempreun\u0103 cu fratele s\u0103u- Albert Schott, prima culegere de pove\u015fti rom\u00e2ne\u015fti, cuprinse \u00een volumul \u201eWalachische M\u00e4rchen.\u00a0Mit einer Einleitung \u00fcber das Volk der Walachen und einem Anhang zur Erkl\u00e4rung der M\u00e4rchen\u201d(1845 – J.G. Cotta`scher Verlag, Stuttgart, T\u00fcbingen).<\/p>\n

Cu prilejul anivers\u0103rii celor 200 de ani de la na\u015fterea sa, Asocia\u0163ia German\u0103 de Cultur\u0103 \u015fi Educa\u0163ie a Adul\u0163ilor Re\u015fi\u0163a a realizat un plic filatelic ocazional, cu \u015ftampila aferent\u0103, care va fi lansat \u00een data de 27 februarie 2014. Astfel, toate trimiterile po\u015ftale de la oficiul po\u015ftal Re\u015fi\u0163a 1 vor fi \u015ftampilate cu \u015ftampila realizat\u0103 de asocia\u0163ia re\u015fi\u0163ean\u0103 \u015fi aprobat\u0103 de Federa\u0163ia Filatelic\u0103 Rom\u00e2n\u0103 \u015fi de c\u0103tre Po\u015fta Rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/a>\u201c\u00cen calitate de lucr\u0103tori, de\u0219i li s-ar putea aduce numeroase repro\u0219uri, valahii nu apar\u021bin cet\u0103\u021benilor lipsi\u021bi de destoinicie. \u0218i mai pu\u021bin dec\u00e2t b\u0103rba\u021bilor ar fi de imputat ceva femeilor, despre care se poate mai degrab\u0103 spune c\u0103 sunt motorul vie\u021bii casnice. Femeia valah\u0103 toarce, coase, \u021bese, spal\u0103, coace, g\u0103te\u0219te, cre\u0219te \u0219i hr\u0103ne\u0219te copiii, toate astea al\u0103turi de munca la c\u00e2mp sau de activit\u0103\u021bile lucrative propriu-zise pe care le \u00eemparte cu b\u0103rbatul. Acesta \u00ee\u0219i umple timpul, pe care ea \u00eel folose\u0219te \u00een gospod\u0103rie, cu treburi cet\u0103\u021bene\u0219ti. Aici intr\u0103, fire\u0219te, \u0219i lungile dezbateri publice, desf\u0103\u0219urate \u00een pia\u021ba din fa\u021ba bisericii sau a postului de poli\u021bie, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu soarta comunit\u0103\u021bii, prilej cu care destul de des \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te locul \u0219i popasul la c\u00e2rcium\u0103. Dac\u0103 valahul are o mare aplecare c\u0103tre\u00a0dolce farniente\u00a0\u0219i c\u0103tre o via\u021b\u0103 tihnit\u0103 de domn, iar la munc\u0103 nu se arat\u0103 nici pe departe at\u00e2t de voinic \u0219i de viguros ca maghiarul, totu\u0219i nu i se poate t\u0103g\u0103dui eficien\u021ba. C\u0103ci nici un popor nu cultiv\u0103 at\u00e2t de frumos porumbul, acest fruct al c\u0103rui nume \u00een dialectul germanei de sud,\u00a0welschkorn (gr\u00e2u romanic), \u00eel desemneaz\u0103 ca fiind o mo\u0219tenire special\u0103 a popoarelor romanice; de asemenea, valahul nu cultiv\u0103 defel cea mai ne\u00eensemnat\u0103 parte din gr\u00e2ul b\u0103n\u0103\u021bean, binecunoscut \u00een comer\u021b. \u00cen ce prive\u0219te \u00eens\u0103 pomicultura, \u00een special prunii, n-am v\u0103zut pe nic\u0103ieri livezi mai frumoase ca la valahii din zona de munte […]\u201d – \u00a0\u00a0\u201cWalachische M\u00e4rchen\u201d de Arthur \u015fi Albert Schott, 1845, \u00a0Editura J.G. Cotta din Stuttgart \u015fi T\u00fcbingen; traducere-\u00a0<\/span>Viorica Ni\u0219cov<\/strong>, Ia\u0219i, 2003, – \u201cBasme valahe\u201d.<\/span><\/p>\n

Fiind considerat\u0103 de speciali\u015fti \u015fi confirmat\u0103 de\u00a0Cornelia \u015etefanescu<\/strong>, redutabil istoric \u015fi critic literar, \u201dWalachische M\u00e4rchen\u201d de Arthur \u015fi Albert \"\"<\/a>Schott este \u201cprima culegere de folclor rom\u00e2nesc publicat\u0103, sau prima culegere de pove\u015fti; prima lucrare prin care epica popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u00een proz\u0103 treze\u015fte interesul str\u0103in\u0103t\u0103\u0163ii.\u00a0M\u0103rturie stau cit\u0103rile \u00eenso\u0163ite de aprecieri \u015fi comentarii, ap\u0103rute \u00een <Allgemeine Zeitung>, <\u00d6sterreichische Bl\u00e4tter f\u00fcr Literatur und Kunst>, <Morgenblatt f\u00fcr gebildete Leser>, c\u00e2t \u015fi \u00een publica\u0163iile de limb\u0103 german\u0103 din Transilvania.\u00a0Primul corpus prin care str\u0103in\u0103tatea vine \u00een contact cu aceast\u0103 cultur\u0103 popular\u0103 \u015fi realizeaz\u0103 valoarea ei, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu unica posibilitate de informare, \u00eentruc\u00e2t este editat\u0103 \u00eentr-o limb\u0103 de larg\u0103 circula\u0163ie, cum este germana. Mai este considerat\u0103 prima colec\u0163ie de folclor rom\u00e2nesc, prezentat la un nivel de exigen\u0163\u0103 corespunz\u0103tor epocii.\u201d<\/p>\n

\u201cCulegerea fra\u021bilor Schott \u00eenglobeaz\u0103 at\u00e2t specii ale folclorului literar, c\u00e2t \u0219i un studiu antropologic <\u00een miniatur\u0103> conform cercet\u0103rilor \u00eentrepinse \u00een teren, rela\u021biilor dintre culeg\u0103tor \u0219i informatorii s\u0103i \u0219i modului \u00een care materialul cules este transpus \u00een text. Trasarea unei identit\u0103\u021bi rom\u00e2ne\u0219ti, valahe, dup\u0103 cum erau numi\u021bi rom\u00e2nii la acea vreme, a contribuit \u00een epoc\u0103 prin faptul c\u0103 acest element se dovede\u0219te aproape absent din celelalte culegeri de basme ale timpului: Petre Ispirescu, Elena Niculi\u021b\u0103-Voronca, Ion C. M\u0103ld\u0103rescu, G. Dem Teodorescu, D. St\u0103ncescu etc. Distinc\u021bia dintre cei doi autori germani \u0219i culeg\u0103torii autohtoni const\u0103 tocmai \"\"<\/a>din detaliul c\u0103 ace\u0219tia din urm\u0103 nu au cunoscut efectul rela\u021biei cu cel\u0103lalt. Prin urmare, pentru autorii rom\u00e2ni care s-au ocupat de folcloristica na\u021bional\u0103, contextul din care \u015fi-au preluat materialul nu a l\u0103sat niciun efect \u0219i astfel ei s-au blocat \u00een v\u00e2rtejul romantic ce a st\u00e2rnit crearea unei mitologii na\u021bionale. \u00cen pofida faptului c\u0103 prima culegere care poate trasa un contur identitar rom\u00e2nesc a r\u0103mas aproape ignorat\u0103 de mitologia na\u021bional\u0103, faptul c\u0103 ea a ie\u0219it la lumin\u0103 mult mai t\u00e2rziu ofer\u0103 cercet\u0103rii actuale posibilitatea de a pune \u00een eviden\u0163\u0103 rolul alterit\u0103\u021bii \u00een formularea discursului despre identitatea rom\u00e2neasc\u0103\u201d. (Eliana-Alina Pope\u0163i<\/strong>: \u201cPrima culegere de basme populare rom\u00e2ne\u0219ti: identitate \u0219i alteritate\u201d)<\/p>\n

Ionel Bota<\/strong>, binecunoscutt scriitor \u015fi istoric b\u0103n\u0103\u0163ean, Director al\u00a0Centrului Cultural Teatrul Vechi Mihai Eminescu din Oravi\u0163a, despre \u201cWalachische Maerchen\u201d de Arthur \u015fi Albert Schott:\u00a0\u201cBasme c\u0103r\u0103\u015fene la fundamentele <Luceaf\u0103rului> eminescian.<\/p>\n

Un capitol important de istorie cultural\u0103 b\u0103n\u0103\u0163ean\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103 \u00eel scrie destinul artistic al poetului Mihai Eminescu \u00een leg\u0103tur\u0103 cu poemul Luceaf\u0103rul \u015fi izvoarele fundamentului s\u0103u inspirator care nu sunt altceva dec\u00e2t basme \u015fi pove\u015fti culese din Oravi\u0163a \u015fi din satele c\u0103r\u0103\u015fene de celebrii fra\u0163i Arthur \u015fi Albert Schott. Mult\u0103 vreme, opiniile \u00een leg\u0103tur\u0103 cu geneza stadiului primar al poemului au fost orientate \u015fi influen\u0163ate \u015fi de \u00eensemnarea lui Eminescu de pe fila 56 a manuscrisului 2275 bis , datat\u0103 1881, cit\u00e2ndu-l pe diplomatul german Richard Kunisch care, \u00een cartea sa, un jurnal de c\u0103l\u0103torie tip\u0103rit la Berlin \u00een 1861 cu titlul Bukarest und Stambul, skizzen aus Ungarn, Rum\u00e4nien und der Turkey (poetul a utilizat edi\u0163ia din 1869, scoas\u0103 tot la Berlin, Eine Fahrt nach dem Orient. Reisebilder aus Ungarn, Rum\u00e4nien und der Turkey) a inserat \u00een anex\u0103 o poveste. La finele veacului al XIX-lea, Moses Gaster \u015fi Marcu Beza au comentat rela\u0163ia dintre basmul Fata din gr\u0103dina de aur \u015fi poemul eminescian. \u00cen interbelic, D. Caracostea a publicat \u00een \u201eAdev\u0103rul Literar \u015fi Artistic\u201d (16 iulie 1924) traducerea basmului din anexa c\u0103r\u0163ii lui Richard Kunisch f\u0103r\u0103 a \u015fti, cum recunoa\u015fte mai t\u00e2rziu M. Bucur, c\u0103 nu Kunisch este culeg\u0103torul \u015fi nici autorul textelor. Iorga \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fea \u015fi el, \u00eentr-o comunicare sus\u0163inut\u0103 la Academia Rom\u00e2n\u0103 \u00een \u015fedin\u0163a din 1 mai 1925, ideea c\u0103 basmul fie a fost cules direct de la surs\u0103 de c\u0103tre german, fie acesta l-a prelucrat \u015fi l-a inclus la finele jurnalului s\u0103u. Iar George C\u0103linescu constata \u015fi el c\u0103 seria basmului corespunde tipului Bajardo, la mod\u0103 \u00een prima jum\u0103tate a secolului XIX.<\/p>\n

Numai c\u0103 poetul \u015fi partizanii opiniei c\u0103 basmul din cartea lui Kunisch a alimentat combustia artistic\u0103 \u015fi factologia poemului au omis contextul epocii \u00een care regula imita\u0163iei, p\u00e2n\u0103 la stadiul de plagiat, func\u0163iona adeseori perfect. A\u015fadar, Richard Kunisch, f\u0103r\u0103 a cita sursa real\u0103, a reprodus (copiat) \u00een anexa c\u0103r\u0163ii sale o pies\u0103 important\u0103 dintr-o culegere de basme, pove\u015fti, povestiri \u015fi legende rom\u00e2ne\u015fti din spa\u0163iul or\u0103vi\u0163ean (c\u0103r\u0103\u015fan), \u0163inut important al Banatului Montan, volum semnat de Arthur \u015fi Albert Schott. Cu un motto din Uhland, volumul Walachische Maerchen (Cotta Verlag, Stuttgart-T\u00fcbingen, 1845) a generat comentarii elogioase \u00een nr. 296 pe anul 1845 al <Allgemeine Zeitung>, apoi \u00een <\u00d6sterreichische Blatter f\u00fcr Literatur und Kunst> \u015fi <Morgenblatt f\u00fcr gebildete Leser>, recenzat\u0103 elogios de J. K. Schuller \u00een <Archiv des Vereins fur Siebenb\u00fcrgische Landeskunde>, \u00een acela\u015fi an 1845 \u015fi \u00een nr. 16 pe anul 1855 din <Telegraful Rom\u00e2n>, noi b\u0103nuind \u00een acest caz c\u0103 autorul comentariului ar fi Protopopul Ortodox Ignatie Vuia de Oravi\u0163a. C\u0103 Richard Kunisch a fost un <\u00eemprumut\u0103tor> din fra\u0163ii Arthur \u015fi Albert Schott nu mai reprezint\u0103 de mult o opinie insolit\u0103, de aceea vom insista \u00een finalul cercet\u0103rii noastre asupra acestei realit\u0103\u0163i , \u00een leg\u0103tur\u0103 cu care \u015fi zestrea argumentelor noastre din studiile anterioare s-a mai \u00eembog\u0103\u0163it cu alte informa\u0163ii utile. Cei doi fra\u0163i s-au aflat \u00eentr-un contact permanent cu Banatul c\u0103r\u0103\u015fan. Arthur Schott, era absolvent al Academiei Agricole din Hohenheim cu o burs\u0103 asigurat\u0103 de magnatul Alexander von W\u00fcrtemberg, care-l va angaja apoi ca administrator \u015fef pe mo\u015fia sa din Esslingen. Aici, Arthur Schott \u00eel cunoa\u015fte pe Ferdinand von Bissingen, t\u00e2n\u0103r vl\u0103star al unei bogate familii av\u00e2ndu-\u015fi domeniile \u00een localitatea c\u0103r\u0103\u015fan\u0103 Iam, l\u00e2ng\u0103 Oravi\u0163a. Prietenia dintre ei va da roade \u00een momentul \u00een care Ferdinand ajunge mo\u015ftenitorul averii \u015fi afacerilor tat\u0103lui s\u0103u.<\/p>\n

Acesta, \u00eenainte de a se stinge din via\u0163\u0103 \u00eel recheam\u0103 acas\u0103, \u00een Banat. Astfel, Arthur Schott a lucrat ca agronom-administrator pe mo\u015fia baronului Ferdinand von Bissingen din Iam, \u00eentre 1836-1841, perioad\u0103 \u00een care se arat\u0103 atras de geologie \u015fi minerit. \u00cen acest timp, el locuia la Oravi\u0163a unde cultiv\u0103 multe \u015fi importante prietenii: cu farmacistul Karl Knoblauch, cu avocatul I. Dr\u0103goescu, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul Gh. Dr\u0103goes cu, inginerii Fridolin Niuni, L. Maderspach, preotul ortodox Mihail Popovici \u015fi Damian Vulpe din Iam.<\/p>\n

Arthur va fi na\u015f de botez al lui Maximilian Knoblauch, fiul lui Carol (Karl) Knoblauch, care a p\u0103strat \u00een arhiva familiei unica fotografie a lui Arthur din perioada aproximat\u0103 \u00eentre 1857-1859. \u00cen 1841 este rechemat la W\u00fcrtemberg fii ndc\u0103 fostul s\u0103u protector, grav bolnav, \u00eei dona \u00eentreaga bibliotec\u0103. Iar \u00eentre 1844-1859 a fost adus de I. Constantini la Oravi\u0163a, la Direc\u0163ia Oficiului Montanist ic \u00een calitatea \u015fi competen\u0163ele de control de patrimoniu.<\/p>\n

Preocup\u0103ri le sale cultural-literare au \u00een vedere exploatarea filonului poporal din Europa Central\u0103 \u015fi de R\u0103s\u0103rit , colabor\u00e2nd cu basme, pove\u015fti, snoave la publica\u0163iile <Hausblatter> din Stuttgart, <Siebenb\u00fcrgen Bote> din Sibiu, este prezent \u00een culegerea <Zeittschrift f\u00fcr deutsche Mythologie und Sittenkunde> \u015fi public\u0103 volumul Gedichte la Editura Hallberger din Stuttgart. Albert Schott a f\u0103cut studii teologice la T\u00fcbingen \u015fi Berlin iar diploma ob\u0163inut\u0103 la aceste institu\u0163ii \u00eei permite s\u0103 profeseze, \u00eentre 1834-1839, a \u015ecoala Cantonal\u0103 din Z\u00fcrich. Din 1842, dup\u0103 sus\u0163inerea examenului de stat, va fi profesor de istorie \u015fi filosofie la \u00cenaltul Colegiu (Gimnaziul Cr\u0103iesc) din Stuttgart.<\/p>\n

Al\u0103turi de nume celebre ale cercet\u0103rii filologiei clasice \u015fi a istoriei vechi \u015fi antropologiei , precum Justus Moser, Mosheim, \u00eentemeiaz\u0103 < Societatea de Arheologie> al c\u0103rei sediu, dup\u0103 un interimat de c\u00e2\u0163iva ani la Stuttgart , se va stabili definitiv la W\u00fcrtemberg. Preocup\u0103rle sale de istorie, etnografie \u015fi antropologie, de istorie a mentalit\u0103\u0163ilor \u00een comunit\u0103\u0163ile germanofone din \u00eentreag\u0103 Europa, \u00ee\u015fi afl\u0103 rodul \u00een dou\u0103 importante lucr\u0103ri , Die Deutschen am Monter-Rosa mitihen Stammgenossen, ap\u0103rut\u0103 la Z\u00fcrich \u00een 1840 \u015fi Die Deutschen Colonien ihr Land ihre Mundart und Herkunft, ap\u0103rut\u0103 la o editur\u0103 din Stuttgart dar finan\u0163at\u0103 de Universitatea din T\u00fcbingen, \u00een 1842. Dintre cei care i-au ajutat pe fra\u0163ii Arthur \u015fi Albert Schott s\u0103 culeag\u0103 pove\u015ftile sunt aminti\u0163i Avram Pup, George Vulpe \u015fi Ferdinand von Bissingen din Iam, G. Stoian, Tr\u0103il\u0103 Saritraru, Mihai Laz\u0103r, Meil\u0103 Pup, <un frizer> \u015fi <o b\u0103tr\u00e2n\u0103> din Oravi\u0163a. \u00cen volum sunt inserate 43 de texte culese din satele zonei \u015fi chiar din Oravi\u0163a, cum este cazul cu cele 23 de pove\u015fti oferite de avocatul Dr\u0103goescu lui Arthur Schott . \u00cen Introducere, Albert scrie Partea I, Valahii ca popor, subliniind originea latin\u0103 \u015fi continuitatea noastr\u0103 ca popor \u015fi compar\u0103 textele din volum cu cele din culegerea fra\u0163ilor Grimm. \u00cen Anex\u0103, cu acele 43 de texte \u015fi abord\u0103rile despre originea basmelor, clasi ficarea \u015fi interpretarea basmelor comunicate Arthur semneaz\u0103 Partea a II-a, Valahii din Banat, unde sunt descrise dialectul , portul, psihologia moral\u0103, modul de via\u0163\u0103, arhitectura caselor b\u0103n\u0103\u0163ene\u015fti , jocul pe\u0163itului, negocierea zestrei, nunta \u015fi Partea a III-a.<\/p>\n

Un exemplar manuscris \u00een limba german\u0103 s-a aflat la Muzeul Bruckenthal, \u00een perioada interbelic\u0103, disp\u0103r\u00e2nd dup\u0103 r\u00e2zboi, con\u0163inutul acestuia fiindu-i semnalat de ultimul descendent al dinastiei farmaci\u015ftilor Knoblauch marelui lor prieten, azi stabilit \u00een Timi\u015foara, cercet\u0103torul doctor \u00een istoria medicinei Iuliu Galffy. Baronul Richard Kunisch a transcris Fata din Gr\u0103dina de Aur, m\u0103rturisind, f\u0103r\u0103 a preciza sursele, c\u0103 <Das M\u00e4dchen im goldenen Garten> a fost textul cules \u00een Rom\u00e2nia \u00een cursul c\u0103l\u0103toriei din anul 1861.<\/p>\n

Cum se vede, \u00eens\u0103, rela\u0163ia direct\u0103 este \u00eentre folclorul c\u0103r\u0103\u015fan din preajma Oravi\u0163ei \u015fi poemul eminescian, al c\u0103rui inspirator a fost geniul poporal din fascinantul nostru Banat de Munte.\u201d<\/p>\n

Evenimet organizat de: Forumul Democratic al Germanilor din jude\u0163ul Cara\u015f-Severin, Asocia\u0163ia German\u0103 de Cultur\u0103 \u015fi Educa\u0163ie a Adul\u0163ilor Re\u015fi\u0163a \u00eempreun\u0103 cu Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 \u201ePaul Iorgovici\u201d\u00a0Re\u015fi\u0163a, cu Liceul \u201eDiaconovici – Tietz\u201d \u015fi Societatea pentru Cultur\u0103 \u201cMetarsis\u201d \u00a0prin \u00a0libr\u0103ria \u201eSemn de Carte\u201d.<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Joi, 27 februarie 2014 orele 16:00, la libr\u0103ria Semn de Carte din Re\u015fi\u0163a, str. Liber\u0103\u0163ii 13 vor fi celebra\u0163i 200 de ani de la na\u015fterea culeg\u0103torului de pove\u015fti, agronomului, topografului, cartografului, botanistului \u015fi geologului Arthur Carl Victor Schott (n\u0103scut: 27 februarie 1814 Stuttgart- Germania, decedat 26 iunie 1875 Georgetown \u2013SUA) prin dezbaterea public\u0103, \u00een limba rom\u00e2na: \u201cArthur Schott, via\u0163a \u015fi opera sa, importan\u0163a ei pentru Banatul Montan \u015fi Rom\u00e2nia de ast\u0103zi\u201d.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[3],"tags":[374],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8335"}],"collection":[{"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8335"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8335\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8335"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8335"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8335"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}