{"id":7793,"date":"2013-04-30T18:57:07","date_gmt":"2013-04-30T16:57:07","guid":{"rendered":"http:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/?p=7793"},"modified":"2013-04-30T18:57:07","modified_gmt":"2013-04-30T16:57:07","slug":"nina-ceranu-viorica-balteanu-maria-nitu-in-orasul-cu-poeti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/?p=7793","title":{"rendered":"Nina Ceranu, Viorica B\u0103lteanu, Maria Ni\u0163u \u00een Ora\u015ful cu poe\u0163i"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Recent, la Semn de Carte din Re\u015fi\u0163a\u00a0 a fost lansat volumul bilingv\u00a0 de poezie \u201cPulberea de sub piciorul t\u0103u\/ La polvere sotto il piede tuo\u201d semnat Nina Ceranu\u00a0 traducerea apar\u021bin\u00e2nd Vioric\u0103i B\u0103lteanu. \u00centr-o atmosfer\u0103 prietenoas\u0103 cele trei doamne sosite \u00een Banatul Montan din Timi\u015foara: Nina Ceranu, Viorica B\u0103lteanu \u015fi Maria Ni\u0163u au fost prezentate publicului de editorul \u015fi criticul re\u015fi\u0163ean Gheorghe Jurma.\u00a0
\n\u201cMaria Ni\u0163u- autoare a mai multor c\u0103r\u0163i de poezie \u015fi de critic\u0103 literar\u0103\u2026 public\u0103 \u00een revistele b\u0103n\u0103\u0163ene- recent primit\u0103 \u00een Uniunea Scriitorilor- este un autor \u00een care trebuie s\u0103 avem \u00eencredere\u2026\u201d a spus criticul Gheorghe Jurma, printre altele, \u00een prezentarea doamnei Maria Ni\u0163u. Despre Viorica B\u0103lteanu moderatorul evenimentului, acela\u015fi Gheorghe Jurma, a declarat: \u201c\u2026ast\u0103zi profesor universitar, la vremea c\u00e2nd \u00ee\u015fi \u00eencepea activitatea gazet\u0103reasc\u0103 nu credeam vreodat\u0103 s\u0103 urm\u0103m asemenea trasee, respectiv ea s\u0103 ajung\u0103 acum cadru didactic universitar, profesoar\u0103 la Universitatea Politehnic\u0103\u00a0 dup\u0103 ce, \u00een prealabil, \u00een 1991- dup\u0103 c\u00e2te \u015ftiu eu, a lucrat la Universitatea de Vest \u015fi a urcat treptele didactice \u00een spa\u0163iul limbii italiene; spa\u0163iu \u00een care a scris c\u00e2teva c\u0103r\u0163i, \u00een care a tradus din italian\u0103 \u00een rom\u00e2n\u0103 \u015fi din rom\u00e2n\u0103 \u00een italian\u0103. \u00cemi aduc aminte de anii \u201980, cred c\u0103\u00a0primul autor pe care l-a tradus, dac\u0103 nu m\u0103 \u00een\u015fel, a fost Ricardo Cerda, la editura Facla dac\u0103 \u00eemi aduc bine aminte, oricum primul autor rom\u00e2n tradus a fost Ion Marin Alm\u0103jan\u2026 La r\u00e2ndu-i este autoarea multor c\u0103r\u0163i \u015fi am descoperit, cu surprindere, c\u0103 una dintre ele \u00eemi este \u015fi necesar\u0103: <Eminescu \u015fi spa\u0163iul cultural italic>, volum \u00een posesia c\u0103ruia sper s\u0103 intru chiar dac\u0103 stocul a fost declarat epuizat\u201d- \u015fi-a exprimat dorin\u0163a eminescologul re\u015fi\u0163ean Gheorghe Jurma. \u201cDespre Nina Ceranu a\u015f fi vrut s\u0103 spun foarte multe dar n-am s-o fac ca s\u0103 l\u0103s\u0103m celor prezen\u0163i posibilitatea s\u0103 vorbeasc\u0103 mai mult dec\u00e2t mine pentru c\u0103, de regul\u0103, eu vorbesc mai mult dec\u00e2t ei\u2026 Nina Ceranu vine- spune Viorica B\u0103lteanu \u00een prefa\u0163a volumului- <din \u0163inutul Olteniei, comuna Jiana- jude\u0163ul Mehedin\u0163i. Jude\u0163ul Mehedin\u0163i nu face parte din Oltenia, face parte din Banat. Aici mai avem un poet din Mehedin\u0163i- pe Costel Stancu- \u015fi \u00eenc\u0103 un poet- pe Constantin Rupa- care e tot din Mehedin\u0163i adic\u0103 tot din Banatul nostru\u2026 Ca o b\u0103n\u0103\u0163eanc\u0103 get-beget Nina Ceranu se inspir\u0103, totu\u015fi, \u015fi din zonele respective \u00een proz\u0103, \u00een multele c\u0103r\u0163i pe care le-a publicat, romane \u00een mare parte\u2026 Ce este important \u00een cazul ei, dar \u015fi al celorlalte, este c\u0103 Nina Ceranu este implicat\u0103 \u00een dou\u0103 mari activit\u0103\u0163i: \u00een editura Eubeea- pe care o \u015fi coordoneaza -\u015fi \u00een revista <Orient latin> care \u00eencearc\u0103, de c\u00e2\u0163iva ani de zile, s\u0103 aduc\u0103 evenimentele la zi, s\u0103 le consemneze, s\u0103 ofere un calendar al activit\u0103\u0163ilor, al autorilor- s\u0103 \u015ftim \u015fi noi unde \u0219i c\u00e2nd s-au n\u0103scut, c\u00e2\u0163i ani au, ce premii au mai luat, ce c\u0103r\u0163i au mai ap\u0103rut\u2026 beneficiul nostru fiind, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, incalculabil\u2026 Nina Ceranu este premiat\u0103\u2026 a avut aceast\u0103 bucurie s\u0103 se numere printre cei care au primit premii ale Uniunii Scriitorilor\u2026 Prilejul pe care ni-l ofer\u0103 ziua de ast\u0103zi este lansarea acestei c\u0103r\u0163i: <Pulberea de sub piciorul t\u0103u>\u2026 c\u00e2teva vorbe doar\u2026 cartea are acest titlu frumos \u015fi cu multiple trimiteri -pulberea de sub piciorul t\u0103u pentru c\u0103 este, pe de o parte, pulberea aceea, o trimitere biblic\u0103 -a\u015f vrea eu s\u0103 fie- \u015fi <de sub piciorul t\u0103u> care str\u0103bate toate aceste p\u0103manturi \u015fi care, inevitabil, trimite la c\u0103l\u0103torie pentru c\u0103 aceast\u0103 carte de poezie vine dintr-o rela\u0163ie de c\u0103l\u0103torie, firesc, \u00een Italia\u2026 sunt trimiteri la locuri precise, trimiteri la chestiuni care \u0163in de istorie \u015fi tradi\u0163ie\u2026 spre obsesia m\u0103rii, a apei, a rela\u0163iei dintre ap\u0103 \u015fi cer, dintre st\u00e2nc\u0103,\u00a0 munte \u015fi, bineinteles, ap\u0103, izvor, mare, dou\u0103 elemente, aparent contrare, specifice \u00een acela\u015fi timp Italiei, tradi\u0163iei \u015fi, cu o oarecare obligativitate a noastr\u0103 de a ne ini\u0163ia \u00een aceste teme\u2026 cu ele sau prin ele ne deschidem spre o idee care \u0163ine de aceast\u0103 medita\u0163ie \u00een final, literar\u0103 \u015fi filozofic\u0103, a eterniz\u0103rii\u2026\u201d
\nMaria Ni\u0163u: \u201cCartea nu este doar o carte ci un volum <carte obiect> pentru c\u0103 este foarte frumos realizat\u0103 \u015fi \u00een interior \u015fi ca mod de g\u00e2ndire a copertei- o reproducere a lucr\u0103rii <Turbion> a lui Constantin R\u0103ducan- un pictor recunoscut din Lugoj, cred c\u0103-l \u015fti\u0163i\u2026 Aceast\u0103 carte nu e doar un jurnal de c\u0103l\u0103torie ci o c\u0103l\u0103torie v\u0103zut\u0103 dincolo de prima accep\u0163ie a ei, o c\u0103l\u0103torie ini\u021biatic\u0103\u00a0 \u00een sensul c\u0103 p\u0103trunde tainele locurilor \u015fi, de aceea pare \u015fi un fel de roman de mistere \u015fi ini\u0163iatic, tainic, dar \u015fi pentru cunoa\u015fterea de sine\u2026 E un fel de roman introspectiv, frumuse\u0163ea acelor locuri o ajut\u0103 pe autoare s\u0103 se descopere\u2026 Aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie este un semn sacru sugerat de primul poem\u2026 <Drume\u0163ul> sau, cum \u00eel traduce Viorica Balteanu, <il camminante>, are aceast\u0103 aur\u0103, apare aureolat, plus c\u0103 m\u00e2inile \u00eentinse ca un r\u0103stignit\u00a0 \u00een lucrarea <Turbion> de pe copert\u0103 sugereaz\u0103 cunoa\u015fterea de sine ca o mi\u015fcare turbionar\u0103, o circular\u0103 care te duce de la punctul de pornire din p\u0103m\u00e2nt \u00een sus, spre cer, spre acea eternitate pe care o caut\u0103 \u015fi o g\u0103se\u015fte \u00een acea \u00eengem\u0103nare dintre mare \u015fi cer, \u00eengem\u0103nare \u00een acea culoare albastr\u0103, \u00een traducere italiana azzuro\u2026 Nina Ceranu a scris dou\u0103 volume de versuri <Menuetul singur\u0103t\u0103\u0163ii> \u015fi <Imnele re\u00eentoarcerii> g\u00e2ndite cu g\u00e2ndirea construc\u0163iei de prozator. Nu sunt poezii, culegere florilegiu de poezii\u2026 toate curg unul din altul ca un poem\u2026 Primul un fel de \u201cTe Deum\u201d \u00eenchinat p\u0103rin\u0163ilor, spargerea triadei p\u0103rinte-copil\u2026 iar cel\u0103lalt , tot a\u015fa, desprinderea din coconul fluturelui, din coconul universului p\u0103rintesc\u2026Acest volum este un fel de chintesen\u0163a, o simbioz\u0103 a celor trei registre: proz\u0103, poezie \u015fi c\u0103l\u0103torie\u2026este singular \u00een literatura de c\u0103l\u0103torii pentru c\u0103 este un poem\u2026Nina Ceranu este un drume\u0163 \u00een urma grupului care simte ce-i \u00een jur cu toate sim\u0163urile- de aceea este o sinestezie… Traducerea \u00een italian\u0103 nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103toare\u2026 Se cerea tradus\u0103 ca \u015fi cum ar fi fost ecoul acestui text care cerea s\u0103 fie deplin. Altfel ar fi fost amputat.\u00a0Este ca \u015fi cum ai striga \u00een Capri, \u00een Anacapri sau marea Tireniana \u015fi ecoul \u0163i-ar r\u0103punde \u00een limba german\u0103. Ei, ecoul o s\u0103 vin\u0103 \u00een italian\u0103\u2026 Traduc\u0103toarea recunoa\u015fte \u00een prefa\u0163a c\u0103 traducerea i-a provcat \u015fi nelini\u015fte \u00een c\u0103utarea vocabulei potrivite\u2026Proza\u00a0 Ninei Ceranu prezint\u0103 via\u0163a rural\u0103 \u015fi are acest limbaj cu care e familiarizat\u0103; cu acest limbaj scrie \u015fi poezia \u015fi, atunci, cu atat mai greu este s\u0103 g\u0103se\u015fti coresponden\u0163e. Spune la un moment dat:\u00a0<s-au aricit \u015fi s-au pitit printre case> sau <v\u00e2rtelni\u0163a vremii> traducerea ar\u0103t\u00e2nd suculen\u0163a limbajului popular\u2026 Cartea este un poem \u00een secven\u0163e loca\u0163ia fiind dezv\u0103luit\u0103 la sf\u00e2r\u015fit\u2026 Finalul din ultimele versuri m-a readus la realitate\u2026 marea nu mai exist\u0103 dec\u00e2t \u00een filmul meu \u015fi \u00een pozele Angelei, ca \u00een basmul \u00een care, la sf\u00e2r\u015fit, <\u00eencaleci pe-o \u015fa, \u015fi v-am spus povestea a\u015fa>\u2026\u201d
\nMarcu Mihai Deleanu: \u201c\u00cen asemenea \u00eemprejur\u0103ri c\u00e2nd musafirii vin \u015fi cu cel care \u00eei prezint\u0103 e greu s\u0103 mai spui ceva deosebit\u2026 de aceea eu nu o s\u0103 insist asupra sensurilor c\u0103r\u0163ii pentru c\u0103, fiind o oper\u0103 deschis\u0103,\u00a0sensurile sunt acelea pe care le d\u0103m fiecare atunci c\u00e2nd citim\u2026 oric\u00e2t a\u015f \u00eencerca eu s\u0103 v\u0103 conving de ceea ce am sim\u0163it eu c\u00e2nd am citit aceast\u0103 carte probabil nu o s\u0103 reu\u015fesc pentru c\u0103 dumneavaostr\u0103, citind-o, ve\u0163i \u00een\u0163elege altceva dec\u00e2t am \u00een\u0163eles eu. Avem ast\u0103zi aici trei reprezentante de frunte ale literaturii \u015fi culturii universitare din Banat \u015fi ale vie\u0163ii literare din Timi\u015foara. M\u0103 bucur\u0103 re\u00eent\u00e2lnirea de aici, ne-am mai v\u0103zut la Timi\u015foara \u015fi, poate, modelul d\u00e2nselor ar trebui preluat \u015fi la noi. Avem \u015fi noi doamnele noastre \u00een Banatul Montan, \u00een Re\u015fi\u0163a, avem revista <Reflex> la care lucreaza Ada Cruceanu, avem aceast\u0103 libr\u0103rie Semn de Carte iar Camelia Duca este o doamn\u0103 a culturii pentru c\u0103 ne adun\u0103 din cand \u00een c\u00e2nd \u015fi m\u0103 bucur c\u0103, de data aceasta, pot fi \u015fi eu prezent. Nina Ceranu \u015fi-a asumat, prin ceea ce face la Timi\u015foara, curajul \u015fi servitu\u0163ile culturii \u015fi ale unei reviste. Revista este \u00een al XIX-lea an de apari\u0163ie \u015fi m\u0103rturisesc c\u0103, citind-o- am aici unul dintre ultimele numere:19- deci anul acesta este an jubiliar 20 -Mul\u0163i \u00eennainte!-m\u0103 simt mai informat dec\u00e2t citind revista <Orizont>, nu numai pentru literatura b\u0103n\u0103\u0163ean\u0103 ci \u015fi din punct de vedere al literaturii rom\u00e2ne\u015fti \u00een general. <Orient latin> nu face parte din ceea ce numesc unii <cultur\u0103 bugetar\u0103>. Mai are o revist\u0103 de care se ocup\u0103 <Anotimpuri literare> a Casei de Cultur\u0103 a municipiului Timi\u015foara, o revist\u0103 bine scris\u0103 unde Nina Ceranu este redactor-\u015fef\u2026 Cu Nina Ceranu am ucenicit am\u00e2ndoi la \u015fcoala doctoral\u0103 a domnului Gheorghe Toh\u0103neanu. Dac\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la debutul nostru literar am fost \u015fi colegi de generatie; \u00een anii 1983-1984 am debutat la <Facla> cu proz\u0103 scurt\u0103. Cartea de azi vine pe urma notelor de c\u0103l\u0103torie <Ceea ce lu\u0103m cu noi> din 2005 \u015fi, a\u015f spune eu, ca modalitate artistc\u0103, pe urma poemului \u201cNihil sine Deo\u201d… Dac\u0103 ar trebui s\u0103 parafraz\u0103m a\u015f spune c\u0103 este un <Bildungspoem> acest\u0103 carte \u00een care autoarea descoper\u0103 lumea cultural\u0103, artistic\u0103, religioas\u0103, istoria Italiei antice \u015fi moderne cu mintea \u015fi cu sufletul. Se \u00eencarc\u0103 mental \u015fi suflete\u015fte cu acest drum pe care \u00eel parcurge \u00een Italia. Aceste impresii se transmit \u00een forma de haiku: <\u00cen alambicul vremii\/ altfel se distilau\/ parfumurile>… \u00cen dialogul cu marea din partea a \u015fasea a poemului autoarea ar fi vrut s\u0103 r\u0103spund\u0103 acesteia cu un citat dintr-o\u00a0 Epistola a lui Pavel catre corinteni <<Ne ostenim\/ \u015fi lucr\u0103m cu m\u00e2inile noastre;>>- re\u0163inem aici motivul m\u00e2inii; <<c\u00e2nd s\u00eentem oc\u0103r\u00e2\u0163i,\/ ar trebui s\u0103 binecuv\u00e2nt\u0103m;\/\/ c\u00e2nd s\u00eentem prigoni\u0163i,\/ ar trebui s\u0103 r\u0103bd\u0103m;\/\/\u00a0c\u00e2nd s\u00eentem vorbi\u0163i de r\u0103u,\/\u00a0ar trebui s\u0103 ne rug\u0103m>> [Corinteni,4,5, v. 12-13] asta a\u015f fi vrut s\u0103-i spun. \/\/ – m\u0103rii, bine\u00een\u0163eles, \u00een dialogul pe care-l poart\u0103 \u00een ultimul capitol\u2026 Cum spuneam la \u00eenceput v\u0103 invit s\u0103 citi\u0163i, cu mare pl\u0103cere, aceast\u0103 carte \u015fi s\u0103 v\u0103 forma\u0163i fiecare imaginea care v\u0103 st\u0103 la \u00eendem\u00e2n\u0103 \u00een momentul lecturii pentru c\u0103 o carte ne vorbe\u015fte \u015fi \u00een func\u0163ie de momentul \u00een care o citim. Felicit autoarea \u015fi m\u0103 bucur c\u0103 nu m-a ocolit venind azi la Re\u015fi\u0163a. Despre Viorica B\u0103lteanu a amintit Gheorghe Jurma c\u0103 a fost ziarist\u0103 la Re\u015fi\u0163a. Eu a\u015f vrea s\u0103 vorbesc despre filologul Viorica B\u0103lteanu c\u00e2t a fost la Re\u015fi\u0163a. \u00cen toamna lui 1970 a vorbit la o sesiune a filologilor despre <Sunet \u015fi culoare \u00een opera lui Calistrat Hoga\u015f>. La aceea\u015fi \u00eent\u00e2lnire a vorbit domnul Tohaneanu despre <Ritm \u015fi armonie \u00een proza lui Mihail Sadoveanu>. Am mai avut noi \u015fi un alt dasc\u0103l comun- nu numai pe Tohaneanu, pe doamna Maria Belizare pe care o evoc\u0103 Viorica B\u0103lteanu \u00een <Filologica banatica> vol. 2 din 2008- \u00cen Magister Honorem Maria Belizare. Scriu despre ea Viorica B\u0103lteanu, Rodica B\u0103rbat, Vasile Bogdan \u015fi Cornel Ungureanu. \u00cemi aduc aminte c\u0103 la primul seminar de limb\u0103 italian\u0103 doamna Belizare- \u015fi trebuie s\u0103 o spun- sper s\u0103 nu fiu corectat-\u00a0a afirmat <La lingua italiana e una lingua bellissima>. Viorica B\u0103ltanu a urmat la Facultatea de Filologie din Timi\u015foara dup\u0103 doamna Belizare- o mare familist\u0103 care nu avea copii- {\u015fi care se sup\u0103ra \u00eengrozitor c\u00e2nd i se spunea <Belizarie>- dup\u0103 acel odios general- intervine Viorica B\u0103lteanu} care, atunci c\u00e2nd prindea studen\u0163i apropia\u0163i de sala de lectur\u0103 \u015fi de italian\u0103 \u00eei chinuia groaznic\u2026 Noi am avut fericirea s\u0103 o avem decan de an. Pe urmele ei Viorica B\u0103lteanu a pus bazele specializ\u0103rii Italian\u0103 la Universitatea din Timi\u015foara. S-a vorbit aici despre cartea sa \u201cEminescu \u015fi spa\u0163iul italic\u201d, mai este o carte despre cultura italian\u0103, mai are\u00a0 dic\u0163ionare care fac trimitere la rela\u0163iile noastre cu Italia din ultimii ani \u2013 un dic\u0163ionar rom\u00e2n-italian \u015fi italian-rom\u00e2n cu termeni din domeniul instala\u0163ii pentru construc\u0163ii scris pentru rom\u00e2nii care lucreaz\u0103 \u00een Italia \u0219i italienii care au afaceri \u00een Rom\u00e2nia, un dic\u0163ionar- introducere \u00een lexicul juridic\u2026 a\u015f mai men\u0163iona implicarea pe linia aceasta a italienisticii \u00een Banat, \u015fi implicarea \u00een societatea civil\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 ap\u0103rarea Mitropolitului Nicolae a fost implicat\u0103 \u00een vizitele Regelui Mihai la Timi\u015foara \u015fi conduce acuma societatea <Dante Aligheri>\u2026 colega noastra a contribuit la reintroducerea preocuparilor de italienistic\u0103 la Timi\u015foara. A fost, interbelic, un Consulat Italian la Timi\u015foara, George C\u0103linescu, \u00een primul an c\u00e2nd a venit de la Roma a predat italiana la Liceul C. D. Loga, Petru Sfetca, \u00een 1948, a publicat un volum de traduceri \u015fi, s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 una dintre primele cronici ale Banatului a fost scris\u0103, \u00een 1780, de Francesco Griselini. Sec\u0163ia de Italienistic\u0103 de acuma de la Univesitate, care a fost acreditat\u0103 \u015fi are \u015fi masterat, este rodul activit\u0103\u0163ii\u00a0 colegei noastre, ziarist\u0103 odinioar\u0103 la\u00a0Re\u015fi\u0163a, Viorica B\u0103lteanu\u2026 Traducerea de fa\u0163\u0103 nu este, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de obicei, o tr\u0103dare a originalului\u2026 este o transpunere fidel\u0103 a textului Ninei Ceranu, ceea ce nu e prea u\u015for s\u0103 po\u0163i citi \u00een paralel \u015fi s\u0103 g\u0103se\u015fti sensul cuv\u00e2ntului \u00een italian\u0103. Le felicit pe cele dou\u0103 autoare \u015fi pe prezentatoarea lor de la Timi\u015foara \u015fi le urez \u015federe placut\u0103 la Re\u015fi\u0163a\u201d. Gheorghe Jurma aminte\u015fte c\u0103 \u201cprimele traduceri din Viorica B\u0103lteanu au ap\u0103rut, totu\u015fi, la Re\u015fi\u0163a- era\u00a0 Albero Moravia ap\u0103rut \u00een libr\u0103rii \u015fi a ap\u0103rut tradus \u00een revista <Semenicul>\u2026 nu mai conteaz\u0103 c\u00e2nd \u015fi cum a ap\u0103rut, nu numai c\u0103 a \u00eenceput ci \u015fi a continuat \u015fi, uite, cu ce realiz\u0103ri vine acum\u2026 \u00cen 1984 echipa revistei <Luceafarul> a venit la Re\u015fi\u0163a \u015fi\u00a0 un reportaj- mai \u00een glum\u0103, mai \u00een serios- chiar a\u015fa s-a intitulat: <Re\u015fi\u0163a-ora\u015ful cu poe\u0163i>. Aceast\u0103 <porecl\u0103> s-a transformat \u00een renume \u015fi am realizat \u015fi o colec\u0163ie de poezie <Ora\u015ful cu poe\u0163i> , vreo dou\u0103 antologii \u015fi continu\u0103m cum se poate\u2026 \u00cen ora\u015ful cu poe\u0163i am mai adus ni\u015fte poe\u0163i. \u00cel provoc pe Costel Stancu, din zona Mehedin\u0163iului, a Banatului de Sud, a Banatului de Severin\u2026\u201d
\nCostel Stancu: \u201c Dac\u0103 tot m-a provocat domnul Jurma vreau s\u0103 v\u0103 spun c\u0103 prin aparatul de fotografiat\u00a0 se vede altcumva dec\u00e2t cu ochiul liber. Fotografiindu-l pe domnul Jurma \u00een timp ce vorbea-\u00een picioare-\u00a0l\u00e2ng\u0103 dumnealui sta scris <Nout\u0103\u0163i>\u2026 Vreau s\u0103 o felicit pe autoare. Dupa ce au vorbit doamnele Maria Ni\u0163u \u015fi traduc\u0103toarea Viorica B\u0103lteanu ar fi nefiresc s\u0103 vorbesc despre o carte pe care nu am citit-o\u2026\u201d
\nConstantin Rupa: \u201cCercet\u00e2nd bagajul cultural expus de poeta \u00een carte, observam o interesant\u0103 dihotomie. De o parte Lenin \u015fi Maxim Gorki, aminti\u0163i \u00eentr-un\u00a0 un poem, pe de alta <Epistola c\u0103tre Efeseni> a Sf\u00e2tului Paul. \u00centre\u00a0 materialitatea unei lumi a senza\u0163iilor \u015fi spiritualitatea unei lumi \u00eendep\u0103rtate dar mereu prezente ca o nostalgie, se desf\u0103\u015foar\u0103 toat\u0103 poetica acestei c\u0103r\u0163i\u201d.
\nNicolae S\u00e2rbu:\u201d\u2026 \u00een momentul \u00een care criticii scriu despre orice numai despre creatorii din zon\u0103 nu se prea scrie, Nina Ceranu este o fericit\u0103 excep\u0163ie care face reale servicii culturii b\u0103n\u0103\u0163ene inclusiv \u00een revista <Banat> din Lugoj, inclusiv \u00een revista \u201cPro Seculum\u201d de la Foc\u015fani unde este \u015fi \u00een colectivul de redac\u0163ie. M\u0103 bucur\u0103 prezen\u0163a celor trei doamne aici.\u201d
\nGheorghe Zincescu: \u201c Foarte pu\u0163ine cuvinte\u2026R\u0103m\u00e2n asupra titlului <Pulberea de sub piciorul tau> este at\u00e2t de dens\u0103 exprimarea, at\u00e2t de polisemic\u0103 \u015fi at\u00e2t de cuprinzatoare \u00eenc\u00e2t\u00a0 numai o real\u0103 reverie \u00een marginea enun\u0163ului poate s\u0103 duc\u0103 la adevarul \u00eentregii poezii. Pulberea aceea po\u0163i fi tu sub piciorul Domnului sau poate s\u0103 fie pulberea existen\u0163ei cotidiene sub piciorul trec\u0103torului- ceea ce face ca \u00eentregul poem s\u0103 fie supus unui semn extrem de generos\u2026 \u00cen poem putem vedea un efort de \u00eentoarcere spre sine\u2026 spre propria existen\u0163\u0103..\u201d
\nNina Ceranu:\u201d Seara aceasta dar, de fapt ziua, a fost special\u0103. \u015ei \u00een \u00eent\u00e2lnirea de la Radio Re\u015fi\u0163a \u015fi \u00een\u00a0\u00eent\u00e2lnirea de la Televiziuna Banat TV m-am sim\u0163it ca un VIP literar, cum rar se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi nu-mi e \u00een fire s\u0103 ies \u00een fa\u0163\u0103; de aceea m\u0103 simt pu\u0163in jenat\u0103 \u015fi v\u0103 rog s\u0103-mi ierta\u0163i jena de acuma. Cartea aceasta \u00eemi e foarte drag\u0103 pentru c\u0103 e cea mai proaspat\u0103 \u015fi pentru c\u0103 am g\u00e2ndit-o de la prima copert\u0103 la ultima, de la tehnoredactare la caracter de liter\u0103. Am avut oameni deosebi\u0163i \u00een jurul meu, \u00eencep\u00e2nd cu traduc\u0103toarea Viorica B\u0103lteanu pe care am \u00eent\u00e2lnit-o pe holul Universit\u0103\u0163ii de at\u00e2tea ori dar niciodat\u0103 nu am avut \u00eendr\u0103zneala m\u0103car s\u0103 o \u00eentreb pentru c\u0103 nu mi se p\u0103rea c\u0103 am ceva special de tradus \u00eentr-o alt\u0103 limb\u0103. Acum am avut prilejul pentru c\u0103 era \u015fi momentul \u015fi textul propice pentru o traducere.Mi s-a repro\u015fat de multe ori c\u0103 sunt modest\u0103. Poate c\u0103 sunt sau poate c\u0103 a\u015fa trebuie s\u0103 fie omul. At\u00e2ta sunt \u015fi dac\u0103 lumea m\u0103 percepe altfel eu m\u0103 bucur dar, stau a\u015fa, \u00een singur\u0103tatea mea, \u015fi-mi pun problema dac\u0103 vorbele nu sunt de circumstan\u0163\u0103 c\u00e2teodat\u0103. Nu de la oameni apropia\u0163i \u015fi dragi care \u00eentradev\u0103r m\u0103 pre\u0163uiesc ci de la ceilal\u0163i, din afar\u0103. Cartea aceasta am scris-o \u00eentr-o pan\u0103 de roman. Sti\u0163i \u015fi dumneavoastr\u0103 c\u0103 un roman de scrie cu foarte mult\u0103 documenta\u0163ie, cu informa\u0163ie.\u00a0 E\u015fti m\u0103rturisitorul care trebuie s\u0103 vin\u0103 cu lucruri verificabile p\u00e2n\u0103 la urm\u0103. Prezin\u0163i o epoc\u0103, ni\u015fte oameni, lucruri care s-au \u00eent\u00e2mplat. Are \u015fi social \u00een el, \u015fi politic \u015fi trebuie s\u0103 evoci, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, epoca c\u00e2t de c\u00e2t fidel. \u00cen perioada de investiga\u0163ie, s-o numesc a\u015fa, sociologic\u0103 \u015fi nu numai at\u00e2t, m\u0103 \u00eentorsesem prin anii \u201960-\u201970 c\u00e2nd se f\u0103cea industrializarea ora\u015felor mari \u015fi c\u00e2nd am avut \u015fansa sau ne\u015fansa de a ma dezr\u0103dacina, de a m\u0103 desprinde de locurile mele ban\u0103\u0163ene cu perfectul simplu. Am venit \u015fi eu pe un t\u0103r\u00e2m al f\u0103g\u0103duin\u0163ei care mi-a fost prielnic-neprielnic. Prielnic pentru c\u0103 am realizat ceva: ni\u015fte c\u0103r\u0163i, o familie dar \u015fi ne\u015fansa de a r\u0103m\u00e2ne cumva izolat\u0103: nu mai sunt nici de acolo c\u00e2nd m\u0103 duc pentru c\u0103 totul e restr\u00e2ns, totul e schimbat, nu m\u0103 mai reg\u0103sesc \u00een nimic, pomii s-au t\u0103iat, casele vechi pe care le \u015ftiam s-au d\u0103rmat, s-au construit altele mai trainice \u015fi mai frumoase. Spuneam eu c\u0103 sunt <americanul>, eroul din romanul meu <Americanul> care se \u00eentoarce dupa 20 de ani \u015fi nu mai recunoa\u015fte nimic. F\u00e2nt\u00e2nile sunt secate, fata mo\u015fului n-a mai trecut pe acolo s\u0103 cure\u0163e \u015fi s\u0103 desp\u0103r\u0103gineasc\u0103. Aici \u00een Banat, \u00een Timi\u015foara m\u0103 simt pu\u0163in izolat\u0103 pentru c\u0103 eu m\u0103 \u00eentorc tot la toposul meu mehedin\u0163ean. Acolo e Dunarea, acolo am deschis pentru prima dat\u0103 ochii, de aici poate \u015fi nostalgia m\u0103rii pe care o evoc. Fiind \u00een aceast\u0103 pas\u0103 de scriere sau nescriere a romanului, f\u0103c\u00e2nd o excursie cu corul feminin <Carmina Dacica> din Timi\u015foara\u2026 fiind <cronicarul> echipei, r\u0103m\u00e2neam \u00een urma grupului s\u0103 culeg impresii\u2026M\u0103 sim\u0163eam datoare s\u0103 povestesc despre acele locuri\u2026s\u0103 vorbesc despre ele\u2026s\u0103 pun pe h\u00e2rtie impresii\u2026Pe fiecare dintre noi ne emo\u0163ioneaz\u0103, poate la fel, acela\u015fi lucru doar c\u0103 noi avem acea putere de a pune segven\u0163\u0103 dup\u0103 segven\u0163\u0103 \u00een alc\u0103tuirea unei lumi care, dac\u0103 e viabil\u0103, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 avem valoare. Mul\u0163umesc \u00eenc\u0103 o dat\u0103 c\u0103 ne-a\u0163i primit \u00een mijlocul dumneavoastr\u0103, c\u0103 ne-a\u0163i g\u0103zduit \u00een acest univers extraordinar.\u201d
\nViorica B\u0103lteanu: \u201cTrebuie s\u0103 aduc un tribut de gratitudine Ninei Ceranu pentru c\u0103, am mai spus, mi s-a \u00eent\u00e2mplat \u00eent\u00e2ia oar\u0103 \u015fi, cu certitudine, \u015fi ultima, s\u0103 mi se fac\u0103 asemenea surpriz\u0103 cu totul \u015fi cu totul neobi\u015fnuit\u0103. M-am str\u0103duit s\u0103 o deranjez c\u00e2t mai rar posibil pun\u00e2ndu-i\u00a0 \u00eentreb\u0103ri suplimentare, am \u00eencercat s\u0103 intru \u00een text c\u00e2t m-am priceput de bine \u015fi s\u0103-l deslu\u015fesc a\u015fa \u00eenc\u00e2t ultima parte a trebuit s-o facem cot la cot, a trebuit s\u0103 facem ni\u015fte cola\u0163ion\u0103ri. Eram la curent cu pagina de titlu\u2026 surpriza mi-a f\u0103cut-o, imagina\u0163i-v\u0103, cu pu\u0163ine minute \u00eenainte de orele 12 vineri, 25 ianuarie 2013, c\u00e2nd cartea a ie\u015fit \u00een lume la Cenaclul <Orizont>, la Uniunea Scriitorilor din Timi\u015foara. S\u0103 pui traduc\u0103torul pe copert\u0103 este ceva ce numai Nina Ceranu a putut s\u0103 fac\u0103. Se spune, \u015fi e adev\u0103rat, c\u0103 traduc\u0103torul, mai ales dac\u0103 e unul vrednic, este chiar autorul respectivei versiuni \u00een respectiva limb\u0103. Aici \u00eens\u0103, iat\u0103, dincolo de faptul c\u0103 exist\u0103 ni\u015fte note de subsol \u015fi o mic\u0103 prefat\u0103, Nina Ceranu a \u0163inut, nu \u015ftiu de ce\u2026 s\u0103 se \u00eentample a\u015fa. Am fost tulburat\u0103 atunci \u015fi r\u0103m\u00e2n \u00een continuare. Cartea a pornit spre lume nu numai la Timi\u015foara \u015fi Re\u015fi\u0163a ci, \u00een intervalul dintre aceste ie\u015firi, a fost \u00een Italia. A fost chiar \u00een regiunea Campagnia dar nu la Marea Tireniana unde a fost Nina dar am fost \u015fi eu \u00eenaintea ei, ci \u00een partea de munte care e \u0163inutul samni\u0163ilor- furcile caudine- \u015fi unde nu exist\u0103 camorra. Nu exist\u0103 Mafia dec\u00e2t acolo, \u00een campie\u2026samni\u0163ii fiind cu totul speciali, pe mine m-au cucerit definitiv. Cartea a pl\u0103cut enorm pentru c\u0103 am dus c\u00e2teva exemplare \u015fi \u015fi-a f\u0103cut, fiecare exemplar,c\u00e2te un periplu pentru c\u0103 <adrisantul>- ca s\u0103 fim \u00een ton cu marii clasici- a \u0163inut s\u0103 o dea \u015fi celor din familie \u015fi prietenilor a\u015fa \u00eenc\u00e2t mi s-au \u00eentors ecouri, \u015fi scrise, extrem de favorabile. Ei au citit \u00een italian\u0103 poezia \u015fi le-a pl\u0103cut enorm, pentru c\u0103 Nina Ceranu este un poet n\u0103scut iar nu f\u0103cut < Nato e non fatto>. S-a spus aici c\u0103 este o prozatoare care scrie \u015fi poezie. Vai ce gre\u015fal\u0103! Este o excelent\u0103 prozatoare, este un poet adev\u0103rat. C\u0103 mai e \u015fi publicist\u0103, c\u0103 mai e \u015fi editor de reviste, c\u0103 e p\u0103rinte \u015fi tripl\u0103 bunic\u0103- la fel ca mine- e \u015fi nevast\u0103, \u2026le face pe toate cu o vrednicie extraordinar\u0103 pentru c\u0103, eu c\u00e2nd spun\u00a0 <e rom\u00e2ncu\u0163\u0103> chiar c\u0103 acel\u00a0 cuv\u00e2nt este meritat\u2026 Cartea va ie\u015fi mult \u00een lume pentru c\u0103 un alt drum \u00eel vom face\u00a0 \u00een <capitala> Mehedin\u0163iului- un ora\u015f cu totul special- Turnu Severin\u2026 va fi prezentat\u0103 la Bucure\u015fti la Institutul Italian de Cultur\u0103 \u015fi, bine\u00een\u0163eles \u00een Italia. La Floren\u0163a va organiza evenimetul cel mai bun traduc\u0103tor din lirica lui Eminescu: Elio Satti- un toscan- \u015fi asta se va \u00eent\u00e2mpla \u00een toamn\u0103. Va merge \u015fi \u00een <capitala lumii> la Roma. La Vene\u0163ia \u015fi la Trieste, \u00een mai multe locuri, pentru c\u0103 Nina Ceranu merit\u0103, pentru c\u0103 poezia ei merit\u0103 s\u0103 ias\u0103 foarte mult \u015fi departe \u00een lume, pentru c\u0103 ne este un foarte bun ambasador. Este un mare poet al m\u0103rii Nina Ceranu…\u201d
\nMomentul muzical al serii a fost sus\u0163inut de elevi ai Liceului de Art\u0103 \u201cSabin P\u0103u\u0163a\u201d din Re\u015fi\u0163a: Tania Laudoniu- vioar\u0103, R\u0103zvan Meda-oboi \u015fi Natanael Drago\u015f \u2013flaut care, sub coordonarea prof. Diana Suiogan au \u00eenc\u00e2ntat asisten\u0163a cu piese extrem de bine alese semnate Arcangelo Corelli, Giovani Batista Vitali \u015fi Georg Friederich Haendel.
\nEveniment organizat de Societatea pentru Cultur\u0103 Metarsis.<\/p>\n

\"\"<\/a>\"\"<\/a>\"\"<\/a>\"\"<\/a>\"\"<\/a><\/p>\n

\n
\"\"<\/a><\/div>\n

\"\"<\/a>\"\"<\/a>\"\"<\/a>\"\"<\/a><\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Recent, la Semn de Carte din Re\u015fi\u0163a a fost lansat volumul bilingv de poezie \u201cPulberea de sub piciorul t\u0103u\/ La polvere sotto il piede tuo\u201d semnat Nina Ceranu traducerea apar\u021bin\u00e2nd Vioric\u0103i B\u0103lteanu. \u00centr-o atmosfer\u0103 prietenoas\u0103 cele trei doamne sosite \u00een Banatul Montan din Timi\u015foara: Nina Ceranu, Viorica B\u0103lteanu \u015fi Maria Ni\u0163u au fost prezentate publicului de editorul \u015fi criticul re\u015fi\u0163ean Gheorghe Jurma. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[69],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7793"}],"collection":[{"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7793"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7793\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7793"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7793"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7793"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}