{"id":7680,"date":"2013-03-21T23:52:20","date_gmt":"2013-03-21T21:52:20","guid":{"rendered":"http:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/?p=7680"},"modified":"2013-03-23T11:44:28","modified_gmt":"2013-03-23T09:44:28","slug":"lumina-lina-gracious-light","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/?p=7680","title":{"rendered":"Zilele \u201cLumina Lin\u0103\/ Gracious Light\u201d"},"content":{"rendered":"

Lumina Lin\u0103 \/ Gracious Ligh\u00a0m\u00e2ng\u00e2ie,\u00a0\u00a0une\u0219te \u0219i coalizeaz\u0103<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>\u00cen zilele de 15 \u0219i 16 martie 2013 la Re\u0219i\u021ba s-au desf\u0103\u0219urat \u201cZilele Lumin\u0103 Lin\u0103 \/ Gracious Light\u2019s Days\u201c. A fost a XVIII-a edi\u021bie de c\u00e2nd, anual, revista de spiritualitate \u0219i cultur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 Lumin\u0103 Lin\u0103 \/ Gracious Light care apare la New York, prin pre\u0219edinte pr. prof. dr. Theodor Damian \u0219i echipa de redac\u021bie, coalizeaz\u0103 jurnali\u0219ti, scriitori, oameni de cultur\u0103 de dincolo de ocean \u0219i din Rom\u00e2nia, aduc\u00e2nd lumina lin\u0103 a culturii mai aproape de cititori, p\u0103str\u00e2nd viu spiritul rom\u00e2nesc, alin\u00e2nd dorul de cas\u0103, scurt\u00e2nd distan\u021be \u00eentre oameni, \u00eencheg\u00e2nd prietenii, duc\u00e2nd cuv\u00e2ntul scris acolo unde-i este locul: \u00een sufletul cititorilor. Manifestarea, organizat\u0103 de Uniunea Ziari\u0219tilor Profesioni\u0219ti din Rom\u00e2nia cu sprijinul Consiliului Jude\u021bean Cara\u0219-Severin \u0219i \u00een colaborare cu Societatea pentru Cultur\u0103 Metarsis \u0219i Asocia\u021bia Radio Semenic a debutat vineri, 15 martie 2013 orele 17:00, \u00een Sala de Conferin\u021be a Administra\u021biei Jude\u021bene, \u00een prezen\u021ba unui public select. Dup\u0103 cuv\u00e2ntul de bun venit adresat oaspe\u021bilor de Doru Dinu Gl\u0103van, pre\u0219edinte al Uniunii Ziari\u0219tilor Profesioni\u0219ti din Rom\u00e2nia, Ionisie Gheorghioni a salutat, \u00een numele pre\u0219edintelui Consiliului Jude\u021bean Cara\u0219-Severin dr. ing. Sorin Frunz\u0103verde \u0219i al s\u0103u personal\u00a0\u00a0\u201celevata \u0219i distinsa\u00a0\u00a0adunare\u201d, punct\u00e2nd sensibilitatea titlului generic \u201cLumin\u0103 Lin\u0103\u201d \u0219i ur\u00e2nd bun\u0103 desf\u0103\u0219urare evenimentului.<\/p>\n

\u00a0\"\"<\/a>Preot prof. dr. Theodor Damian<\/strong>\u00a0(profesor de filosofie \u015fi etic\u0103 la Facultatea de \u015etiin\u0163e sociale-Metropolitan College of New York; profesor de filosofie \u015fi literatur\u0103 la Facultatea de Jurnalism \u015fi Comunicare a Universit\u0103\u0163ii Spiru Haret- Bucure\u015fti; pre\u015fedinte al Institutului Rom\u00e2n de Teologie \u015fi Spiritualitate Ortodox\u0103,\u00a0pre\u015fedinte\u00a0al Cenaclului literar \u201cMihai Eminescu\u201d din New York, preot paroh al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne \u201cSf. Ap. Petru \u015fi Pavel\u201d- New York; director al revistei de spiritualitate\u00a0\u015fi cultur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 Lumin\u00e3 Lin\u0103 \/ Gracious Light- New York, director al revistelor Symposium \u015fi Romanian Medievalia- New York; pre\u015fedinte al filialei americane a Academiei Oamenilor de \u015etiin\u0163\u0103 din Rom\u00e2nia; scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia; ziarist, membru al Uniunii Ziari\u015ftilor Profesioni\u015fti din Rom\u00e2nia; membru \u00een peste 20 de colegii de redac\u0163ie de reviste literare \u015fi academice din Rom\u00e2nia \u015fi SUA, precum \u015fi \u00een numeroase asocia\u0163ii na\u0163ionale din \u0163ar\u0103 \u015fi strain\u0103tate, autor a peste 20 de volume \u00een varii domenii: teologie, etic\u0103, critic\u0103 literar\u0103, poezie)\u00a0s-a declarat cople\u015fit de dragostea \u015fi generozitatea organizatorilor \u015fi a celor prezen\u0163i la eveniment, declar\u00e2nd c\u0103, fiind pentru prima dat\u0103 la Re\u015fi\u0163a, a sim\u0163it, la acest \u201cmare eveniment al diasporei romano- americane\u201d, c\u0103 popose\u015fte \u00een sufletul oamenilor. Remarc\u00e2nd prezen\u0163a confra\u0163ilor protopopi \u0219i preacucernici p\u0103rinti, a poe\u0163ilor \u0219i scriitorilor, a jurnalistilor \u0219i oamenilor de cultur\u0103, Theodor Damian \u0219i-a exprimat convingerea c\u0103 \u201c Zilele Lumin\u0103 Lin\u0103\/\u00a0Gracious Light Days\u201d\u00a0\u00a0au fost, sunt \u0219i vor fi \u201eocazie de \u00eenfr\u0103\u0163ire cultural\u0103, prietenie \u015fi \u00eenrudire spiritual\u0103\u201d. Mul\u021bumind public pre\u0219edintelui Consiliului Jude\u021bean Cara\u0219-Severin Sorin Frunz\u0103verde \u0219i vicepre\u0219edintelui Ionisie Gheorghioni pentru cuvintele de \u00eent\u00e2mpinare, pre\u0219edintelui UZP Rom\u00e2nia Doru Dinu Gl\u0103van \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd Mariei Mugura\u0219 Petrescu pentru organizare, Theodor Damian a subliniat : \u201cACAS\u0102 este locul de unde, atunci c\u00e2nd e\u015fti t\u00e2nar vrei s\u0103 pleci iar c\u00e2nd e\u015fti b\u0103tr\u00e2n vrei s\u0103 te \u00eentorci. Glasul p\u0103m\u00e2ntului e eficient, DORUL de acas\u0103\u00a0\u00a0polarizeaz\u0103 societatea rom\u00e2na \u00een jurul Bisericilor- centre \u00een jurul c\u0103rora graviteaz\u0103 diaspora rom\u00e2n\u0103 din New York- prin evenimentele pe care le organizam. Alte CENTRE DE UNITATE sunt restaurantele cu specific rom\u00e2nesc \u0219i Cenaclul literar Mihai Eminescu.\u00a0Comunitatea Rom\u00e2nilor din New York num\u0103r\u0103 \u00een jur de 300.000 persoane iar biserici rom\u00e2ne\u0219ti sunt 10. Cei care vin \u00een America sunt primi\u021bi, nu sunt singuri. Suntem departe dar ne-am creat mica noastr\u0103 Rom\u00e2nie ceea ce demonstreaz\u0103 c\u0103 mitul dezbin\u0103rii din diaspora nu functioneaz\u0103. Sunt recunosc\u0103tor fra\u021bilor mei c\u0103 ne-au primit astfel, c\u0103 suntem \u00eempreun\u0103. C\u00e2t este de bine \u0219i c\u00e2t este de frumos ca fra\u021bii s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00eempreun\u0103; iat\u0103, oceanul devine r\u00e2u iar revistele Lumin\u0103 Lin\u0103\/ Gracious Light sunt bra\u021bele noastre deschise \u00eenspre Dumneavoastr\u0103, fra\u021bilor\u201d<\/p>\n

\"\"<\/a>Mugura\u0219 Maria Petrescu<\/strong>\u00a0(absolvent\u0103 a Universit\u0103\u0163ii ,,Al. I. Cuza” \u2013 Ia\u015fi, Facultatea de Filologie, sec\u0163ia englez\u0103-francez\u0103; membr\u0103 UZPR, traduc\u0103tor din \u015fi \u00een limbile englez\u0103 \u015fi francez\u0103; car\u0163i traduse: Eugen Evu- Amintiri care vor veni \/ Memories to Come, Mariana P\u00e2ndaru-Aproape lini\u015fte \/ Almost Silence, Theodor Damian- Semnul Isar \/ The Isar Sign, Ioan N. Ro\u015fca- Amfore de lumin\u0103 \/ Enlightened Amphoras, Munir Mezyed- Chapter from the Poetry Bible \/ Chapitre de la Bible de la po\u00e9sie \/ Capitol din Biblia poeziei, George Stanca- Angel Radios \/ Beaming Angel, George Stanca- Angel Radios \/ Ange Radieux, Petre T\u0103n\u0103soaica-Tagore’s Garden, Cezar Ivanescu- Rod \/ Seed Time and Harvest; autoare de cronici literare \u015fi eseuri; redactor la revistele literare: Ardealul literar, Vox Libri, Lumin\u0103 Lin\u0103\/ Gracious Light \u2013 New York, Rosetta Literatura \u2013 Istanbul) a preluat de la Doru Dinu Glavan oficiile de gazd\u0103, prezent\u00e2nd palmaresul participan\u021bilor, prima fiind:<\/p>\n

\"\"<\/a>Prof. univ. dr. Mihaela Albu<\/strong>\u00a0(absolvent\u0103 a Facult\u0103\u021bii de Filologie din Universitatea Bucure\u0219ti;\u00a0scriitor \u0219i jurnalist, membr\u0103 a Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, a Academiei Rom\u00e2no-Americane \u015fi a Uniunii Ziari\u0219tilor Profesionisti din Rom\u00e2nia; redactor-\u0219ef al revistelor Lumin\u0103 Lin\u0103 \/ Gracious Light- SUA \u015fi Carmina Balcanica \u2013Rom\u00e2nia; autoare a 20 de volume de: critic\u0103, istorie literar\u0103, poezie, proz\u0103; semnatar\u0103 a peste 200 de articole \u015ftiin\u0163ifice publicate \u00een \u0163ara \u015fi: SUA, Anglia, Germania, Italia, Malta, Serbia, Republica Moldova; poezii traduse \u00een albanez\u0103, arab\u0103, arom\u00e2n\u0103, englez\u0103, spaniol\u0103, ebraic\u0103),\u00a0vorbind despre revista de spititualitate si cultur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103\u00a0Lumin\u0103 Lin\u0103 \/ Gracious Light de la New York declar\u0103 c\u0103 \u201ceste o revist\u0103 cu istorie, cunoscut\u0103 din America p\u00e2na \u00een Australia, din Canada p\u00e2na \u00een Europa g\u0103zduind scriitori pe care timpul \u00eei va alege, aduc\u00e2nd alinare \u015fi bucurie rom\u00e2nilor din diaspor\u0103 care nu sunt dezbina\u0163i. Limba rom\u00e2na este una iar \u00eendemnul lui Dorin Tudoran din \u201cAgora -revist\u0103 alternativ\u0103 de cultur\u0103\u201d , Philadelphia, 1987\u20131992, revista al carei pre\u015fedinte a fost Eugen Ionesco, este mai actual ca oric\u00e2nd\u00a0\u00a0<Scrie\u021bi rom\u00e2ne\u0219te! Scrie\u021bi \u0219i \u00een alte limbi dar scrie\u021bi rom\u00e2ne\u0219te pentru ca limba rom\u00e2n\u0103 s\u0103 nu piar\u0103 !>. Cenaclul literar Mihai Eminescu de la New York este, \u00een termen larg,\u00a0\u00a0o familie de rom\u00e2ni. Aici sunt primi\u021bi musafirii scriitori din Rom\u00e2nia, aici sunt g\u0103zduite lans\u0103ri de carte. \u00cen Lumin\u0103 Lin\u0103 \/ Gracious Light se \u00eent\u00e2lnesc 25 % biserica iar restul de 75% reportaje ale cenaclului, lans\u0103ri \u0219i foto album. Spiritualitatea, literatura \u0219i cultura sunt un semn al trecerii noastre pe p\u0103m\u00e2nt\u201d.<\/p>\n

\"\"<\/a>Dan Anghelescu<\/strong>\u00a0(poet, eseist, istoric literar;\u00a0absolvent al Conservatorului de Muzic\u0103 \u201cGeorge Enescu\u201d din Ia\u015fi, sec\u0163ia Muzicologie \u015fi Compozi\u0163ie; membru al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, al Uniunii Ziari\u015ftilor Profesioni\u015fti din Rom\u00e2nia; redactor sef \u015fi fondator -\u00eempreun\u0103 cu scriitorii Nicolae Ioana \u015fi Nelu Oancea- al Revistei AXA, director Nicolae Ioana -1998; director -fondator al revistei interna\u0163ionale de cultur\u0103 \u015fi spiritualitate sud-est european\u0103 Carmina Balcanica; vicepre\u015fedinte al Asocia\u0163iei culturale interna\u0163ionale Carmina Balcanica; membru fondator \u015fi vicepre\u015fedinte al Patronatului Na\u021bional Rom\u00e2n; membru \u00een Comisia de Inv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt- Cultur\u0103- Cercetare din cadrul Consiliului Economic \u015fi Social al Rom\u00e2niei, componenta patronal\u0103 din 1998; expert \u00een probleme de dialog social \u015fi rela\u0163ii industriale -atestat de Consiliului Economic \u015fi Social al Rom\u00e2niei prin Program PHARE cu stagii \u00een Germania, Anglia, Fran\u0163a; editor al revistei literare Lumin\u0103 lin\u0103 \/ Gracious Light din New York; editor al revistei Bucure\u015ftiul literar \u015fi artistic) a remarcat, printre altele, faptul ca \u201c\u2026dup\u0103 1989 cultura s-a pr\u0103bu\u0219it datorit\u0103 unei g\u00e2ndiri reziduale. \u00centr-o \u021bar\u0103 \u00een care exist\u0103 o fractur\u0103 \u00eentre \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u0219i cultur\u0103 din p\u0103cate cultura continu\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 departe de public\u2026 Rom\u00e2nii au deschidere spre cultur\u0103 iar romanii din exil s-au \u00eendreptat spre ea cre\u00e2nd reviste \u00een care se public\u0103 literatur\u0103 valoroas\u0103. Rom\u00e2nii din America sus\u021bin cultura iar Lumin\u0103 Lin\u0103 \/ Gracious Light ajunge p\u00e2n\u0103 la Chi\u0219in\u0103u\u2026 Cultura noastr\u0103 \u021bine de spiritualitatea cre\u0219tin\u0103 iar poetul este cel ce sust\u021bine spiritualitatea\u2026 Si noi, din Rom\u00e2nia, \u00eencerc\u0103m s\u0103 facem ceva pentru cultura rom\u00e2neasc\u0103, pentru S-V Europei care a fost livrat gratuit comunismului\u2026 Istoria ne-a scos din circuitul cultural\u2026 am stat \u00een genunchi iar Europa Unit\u0103 ne trateaz\u0103 cu condescenden\u021b\u0103. Noi, prin revista de spiritualitate \u0219i cultur\u0103 sud-est european\u0103 <Carmina Balcanica> punem accent pe tr\u0103s\u0103turile culturale specifice unei anumite \u0163\u0103ri balcanice, pe interferen\u0163ele culturale ale na\u0163iunilor din acest spatiu, pe contribu\u0163ia culturilor extrem de complexe, a rom\u00e2nilor \u0219i a\u00a0arom\u00e2nilor\u00a0\u00a0la \u00eembog\u0103\u0163irea tezaurului cultural al \u00eentregii Europe.\u201c<\/p>\n

\"\"<\/a>–<\/span><\/p>\n

Dup\u0103 cuvantul lui Dan Anghelescu Doru Dinu Glavan a invitat \u00een sal\u0103 micu\u021bii c\u00e2nt\u0103re\u021bi ai Coralei \u201cMenestrelul\u201d<\/strong> dirija\u021bi de prof. Adriana Ponoran care au emo\u021bionat publicul cu piesele \u201cE nevoie de iubire\u201d \u0219i \u201cFlori pentru voi\u201d, fiind aplauda\u021bi la scen\u0103 deschis\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/a>Florentin Popescu<\/strong>\u00a0(poet, prozator, critic \u015fi istoric literar, editor, licen\u0163iat al Facult\u0103\u0163ii de Limba \u015fi Literatura Rom\u00e2n\u0103- Universitatea Bucure\u015fti; autor a peste 60 de volume de: poezie, proz\u0103, critic\u0103 \u015fi istorie literar\u0103, publicistic\u0103, dic\u0163ionare, antologii; a colaborat cu redac\u0163iile mai multor publica\u0163ii \u015fi edituri; colaborator la aproape toate revistele culturale din \u0163ar\u0103; fondatorul \u015fi redactorul \u015fef al revistei \u201cBucure\u015ftiul literar \u015fi artistic\u201d; senior editor la \u201cLiteratorul\u201d- Bucure\u015fti, \u201cPro Saeculum\u201d \u015fi \u201cOglinda literar\u0103\u201d- Foc\u015fani, \u201cSalonul literar\u201d- Odobe\u015fti, \u201cLitere\u201d-\u00a0T\u00e2rgovi\u015fte; membru al Uniunii Scriitorilor din Romania) concis fiind \u00een discursul s\u0103u a felicitat organizatorii \u0219i editorii exprim\u00e2ndu-si, deasemenea, regretul de a nu fi adus mai multe publica\u021bii proprii, prom\u021b\u00e2nd s\u0103 revin\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/a>Cornel Ungureanu (<\/strong>scriitor, critic \u0219i istoric literar, profesor universitar \u0219i conducator de doctorat,\u00a0a absolvit Facultatea de Filosofie, sec\u021bia Rom\u00e2na- German\u0103 a Universit\u0103\u021bii din Timi\u0219oara; profesor la Universitatea de Vest din Tim\u0219oara \u0219i redactor la revista \u201eOrizont\u201d; a publicat peste 2000 de articole \u0219i studii \u00een presa cultural\u0103 din Rom\u00e2nia, Iugoslavia, Germania. Cercet\u0103rile sale consacrate literaturilor Europei Centrale sunt reunumite; public\u0103 edi\u021bii, studii introductive, prefe\u021be sau postfe\u021be la numeroase volume de versuri si proz\u0103 ale scriitorilor rom\u00e2ni \u0219i str\u0103ini; este pre\u0219edinte al Consiliului de Conducere al Funda\u021biei \u201cA treia Europ\u0103\u201d; studiile sale au fost traduse \u00een Germania, Ungaria, Serbia etc.) a reiterat leg\u0103tura \u00eentre spiritualitate \u0219i cultur\u0103 men\u021bion\u00e2nd, ca un omagiu,\u00a0personaliatea culturii rom\u00e2ne, cercetatorul, criticul \u0219i istoricul literar, eseistul filozof al culturii \u0219i pedagogul Zoe Dumitrescu Bu\u0219ulenga, cea care a ales s\u0103 se retrag\u0103 dup\u0103 1989 \u00eentr-o chilie a m\u00e2n\u0103stirii V\u0103ratec c\u0103lug\u0103rindu-se spre sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii sub numele Maica Benedicta \u0219i dormind somnul de veci la m\u00e2n\u0103stirea Putna, men\u021bion\u00e2nd \u0219i o alt\u0103 zon\u0103 de eleva\u021bie spiritual\u0103, de data aceasta din Banat, a\u0219ezam\u00e2nt monahal secular, ridicat \u00een tainicul mun\u021bilor Marilei, sub \u00een\u0103l\u021bimile v\u00e2rfului Rol – m\u00e2n\u0103stirea C\u0103lugara- aflat\u0103 \u00een apropierea Oravitei l\u00e2ng\u0103 Ciclova Montan\u0103, zon\u0103 care a dat Rom\u00e2niei mari oameni de cultur\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/a>Aurel Pop\u00a0<\/strong>(licen\u021biat \u00een istorie \u015fi jurnalism al Universit\u0103\u021bii de Vest „Vasile Goldi\u015f”- Arad, Facultatea de \u015etiin\u0163e Umaniste, Politice \u015fi Administrative; doctorand al\u00a0Institutul de Istorie „George Bari\u0163iu” al Academiei Rom\u00e2ne – filiala Cluj-Napoca; redactor-\u015fef al revistei literare Citadela; director al editurii \u201cCitadela\u201d; poet \u0219i prozator cu 12 titluri la activ; autor de articole \u00een revistele literare: Tribuna, Familia, Vatra, Pan, Convorbiri literare, Ateneu, Pleiade, Poesis, Pagini bucovinene, Solsti\u0163iu, Pagini s\u0103tm\u0103rene, Bucovina literar\u0103, Reflex, Oglinda literar\u0103, Plumb, Archeus, Cetatea cultural\u0103, Citadela, Marma\u0163ia literar\u0103, Banat, Sud, Dun\u0103rea de Jos, Nord Literar, Axioma, Acas\u0103, Actualitatea literar\u0103, etc; colaborator al revistelor din strainatate: „Atheneum” din Vancouver -Canada, „Conexiuni” din New York- S.U.A., „Lumin\u0103 lin\u0103”- SUA, „Observatorul”- Canada, „Pagini rom\u00e2ne\u015fti”- Noua Zeeland\u0103, „Tribuna noastr\u0103”- Canada; membru al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia)\u00a0prin cuv\u00e2ntul de la Re\u0219i\u021ba a propus ca revistele publicate s\u0103 apar\u0103 sub egida UZP din Rom\u00e2nia apreciind c\u0103 aceste publica\u0163ii fac cultura \u00een comunit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne\u015fti din diaspora, apreciind cuv\u00e2ntul scris ca testament genera\u0163iilor viitoare.<\/p>\n

\"\"<\/a>Mariana P\u00e2ndaru<\/strong>\u00a0(scriitor, poet, editor; face parte din gruparea SLAST; membr\u0103 a UZPR; membr\u0103 a Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia; \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ul- Valeriu B\u00e2rg\u0103u, \u00eenfiin\u021beaz\u0103 la Deva, \u00een 1990, grupul de publica\u0163ii\u00a0\u00a0C\u0102L\u0102UZA, format din\u00a0cotidianul C\u0103l\u0103uza noastr\u0103, editura C\u0103l\u0103uza \u015fi revista Ardealul literar, unde este redactor-sef. Autoare a 15 volume de interviuri, versuri, proz\u0103; colaboreaz\u0103 cu reviste literare din \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate) proasp\u0103t sosit\u0103 de la Bruxelles,\u00a0a vorbit despre Ardealul literar- tribun\u0103 pentru scriitori din toat\u0103 \u0163ara nu numai din Hunedoara, m\u0103rturisind c\u0103, \u00een urm\u0103 cu 10 ani, la Neptun, la o \u00eent\u00e2lnire a scriitorilor rom\u00e2ni din toat\u0103 lumea, s-a \u00eent\u00e2lnit cu Theodor Damian, l\u0103rgind colaborarea cu scriitori din America, Suedia, Canada, Spania. \u201c\u0162inem la colaborarea cu acei scriitori care, sigur, vor face parte din istoria literaturii rom\u00e2ne \u015fi dau notorietate revistei. Sunt legat\u0103 de Cara\u015f-Severin \u015fi de lumea literar\u0103 de aici. M-am format \u00een cenaclul \u201cSemenicul\u201d din Re\u015fi\u0163a iar prietenia a r\u0103mas \u015fi peste ani. Ardealul literar nu a uitat re\u015fi\u0163enii din aceast\u0103 zon\u0103, \u00eei urm\u0103resc \u015fi le oferim spa\u0163ii largi de exprimare.\u201d Vorbind de greut\u0103\u0163ile financiare\u00a0\u015fi criza actual\u0103 din societatea rom\u00e2neasc\u0103 Mariana P\u00e2ndaru a subliniat: \u201dAm f\u0103cut tot posibilul ca aceast\u0103 revist\u0103 s\u0103 mearg\u0103 \u00eenainte. Am trudit prea mult ca, dintr-un impediment financiar, ea s\u0103 dispar\u0103. V\u0103 asigur c\u0103 vom face tot posibilul s\u0103 exist\u0103m\u201d.<\/p>\n

\"\"<\/a>Gheorghe Jurma<\/strong>\u00a0(prozator, poet, critic, istoric literar, editor; absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Filologie a Universit\u0103\u0163ii din Timi\u015foara; autor si coautor a peste 15 volume; colaborator al\u00a0\u00a0publica\u0163iilor: \u201eFlamura\u201d, \u201eGenera\u0163ii\u201d, \u201eDrapelul Ro\u015fu\u201d, \u201eOrizont\u201d, \u201eLuceaf\u0103rul\u201d, \u201eSteaua\u201d, \u201eSemenicul\u201d, \u201eTribuna\u201d, \u201eTransilvania\u201d etc; redactor-\u015fef adjunct al revistei \u201eForum Studen\u0163esc\u201d; redactor-\u015fef al cotidianului \u201eTimpul\u201d; redactor la ziarul \u201eFlamura\u201d -Re\u015fi\u0163a, redactor la Editura Semenicul; director al Editurii Timpul (Tim) din Re\u015fi\u0163a; c\u0103rturar pasionat de Sadoveanu; renumit eminescolog; conduc\u0103tor al cenaclului literar Semenicul- Re\u015fi\u0163a):\u00a0\u201cBine a\u0163i venit \u00een <Ora\u015ful cu poe\u0163i>! Ora\u015ful-uzin\u0103 care, \u00een mod paradoxal, pe m\u0103sur\u0103 ce a crescut, uzina a \u00eenceput s\u0103 dispar\u0103\u2026 Re\u015fi\u0163a r\u0103m\u00e2ne ora\u015ful construit \u00een jurul f\u00e2nt\u00e2nii lui Lucaci\u2026 Trebuie, cateodat\u0103, s\u0103 ne l\u0103ud\u0103m ca ceilal\u0163i s\u0103 \u015ftie cine suntem\u2026 M\u0103 bucur\u0103 aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire a revistelor literare\u2026 Despre singura revist\u0103 existent\u0103 la ora actuala \u00een Re\u015fi\u0163a- \u201cReflex\u201d\u00a0ar trebui s\u0103 vorbeasc\u0103 Ada D. Cruceanu. Eu pot vorbi doar de cea care nu se mai editeaz\u0103 \u201cSemenicul\u201d dar este \u00een proiect o nou\u0103 revist\u0103 sub\u00a0\u00a0acela\u015fi titlu, o revist\u0103 care este, \u00een acela\u015fi timp \u015fi o carte. Am preluat sintagma \u201cOra\u015ful cu poe\u0163i\u201d folosit\u0103 pentru prima dat\u0103 de Artur Silvestri \u00eentr-un reportaj ap\u0103rut \u00een \u201cLuceafarul\u201d -1984 \u015fi iat\u0103, Re\u015fi\u0163a, are poe\u0163i valoro\u015fi, parte dintre ei prezen\u0163i \u00een sal\u0103: Costel Stancu, Liubi\u0163a Raichici, Cristian Bistriceanu, Nicolae S\u00e2rbu, Gheorghe Zincescu, Constantin Rupa. Re\u015fi\u0163a are amintirea poe\u0163ilor pe care moartea nu i-a eliminat din istorie\u2026 \u00cen aceast\u0103 \u0163ar\u0103 cultura are fa\u0163ete deosebite\u2026 \u015etiu c\u0103 poezia nu poate salva un ora\u015f\u2026 Noi vom continua s\u0103 v\u0103 spunem mai multe despre acest loc \u015fi sunt convins c\u0103 ne vom mai \u00eent\u00e2lni\u201d. Acestea au fost doar o parte din g\u00e2ndurile exprimate de c\u0103rturarul re\u015fi\u0163ean, conduc\u0103tor al cenaclului Semenicul – Gheoghe Jurma.<\/p>\n

Doru Dinu Glavan, pre\u015fedinte al UZP i-a invitat pe scriitorii re\u015fi\u0163eni s\u0103 trimit\u0103 materiale spre publicare revistelor literare \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate tocmai \u00een ideea multiculturalismului Banatului Montan… Theodor Damian, f\u0103c\u00e2nd referire la greut\u0103\u0163ile financiare specifice perioadei pe care o tr\u0103im, cu fin umor,\u00a0a men\u0163ionat\u00a0c\u0103 pe frontispiciul primului ziar rom\u00e2nesc- \u201cAurora\u201d-\u00a0\u00a0\u00a0ap\u0103rut \u00een America era scris: \u201cApare c\u00e2nd am bani, c\u00e2nd am timp \u015fi c\u00e2nd am chef\u201d.<\/p>\n

\"\"<\/a>Paulina Popa <\/strong>(poet, membru al USR, editor \u015fi pre\u015fedinte al Festivalului Interna\u0163ional de Poezie- EMIA; autoare a peste 25 de c\u0103r\u0163i de poezie \u015fi peste 30 de c\u0103r\u0163i pentru copii; din anul 1996 conduce Casa de Editare Emia, format\u0103 din dou\u0103 edituri: EMIA\u00a0 si PAULA; redactor \u015fef al revistei de cultur\u0103 SEMNE- EMIA, fondat\u0103 la Deva, \u00een 1998; colaboreaz\u0103 la numeroase reviste de specialitate: Convorbiri Literare, Poezia, Poesis, Luceaf\u0103rul, Dacia Literar\u0103, etc; de\u0163in\u0103toare a numeroase premii literare): \u201dE sear\u0103. E vecernie! Simt <Lumina Lina>\u00a0 a Sfintei Treimi \u015fi v\u0103 mul\u0163umesc din suflet. Prezen\u0163a mea aici mi-a st\u00e2rnit emo\u0163ie \u015fi bucuria \u00eent\u00e2lnirii poe\u0163ilor cunoscu\u0163i- participan\u0163i la Colocviile <Reflex>. Revista SEMNE apare de 12 ani, este o revist\u0103 privat\u0103 care apare cu finan\u0163area editurii EMIA. Eu sunt de p\u0103rere c\u0103, dac\u0103 vrei cu adev\u0103rat, po\u0163i s\u0103 duci o revist\u0103 \u015fi s\u0103-\u0163i gestionezi bine partea financiar\u0103. Nu suntem to\u0163i la fel, fiecare avem de la Dumnezeu un talent. E p\u0103cat s\u0103 nu-l folosim\u2026 Ast\u0103zi, la Re\u015fi\u0163a,\u00a0s-a dovedit \u00a0c\u0103 <centrul> poate fi \u00een provincie\u201d a spus, printre altele, Paulina Popa.<\/p>\n

\"\"<\/a>Ada D. Cruceanu<\/strong> (doctor \u00een filologie; scriitor, critic literar \u015fi de art\u0103, traduc\u0103tor;\u00a0licen\u0163iat\u0103 a Facult\u0103\u0163ii de Filologie a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti; referent literar al Directiei pentru Conservarea Tradi\u0163iei Populare, director- p\u00e2n\u0103 la pensionare-\u00a0 al\u00a0Direc\u0163iei pentru Cultur\u0103, Culte \u015fi Patrimoniu National Cara\u015f-Severin; colaboratoare la revistele \u201eOrizont”, \u201eContemporanul”, \u201eLuceaf\u0103rul”, \u201eRom\u00e2nia literar\u0103”, \u201eFamilia”, \u201eTribuna”, \u201eSteaua”, \u201eConvorbiri literare”, \u201eCronica”, \u201eVia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103” etc; redactor la revista \u201c Reflex\u201d; distins\u0103 cu Premiul Filialei Timi\u015foara a Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia -1992): \u201dInvita\u0163ia Paulinei Popa la o vecernie de poezie este mai important\u0103 dec\u00e2t\u00a0 ceea ce a\u015f putea spune eu despre revista REFLEX. Aceasta\u00a0 apare cu sprijinul Consiliului Jude\u0163ean Cara\u015f Severin \u015fi al Centrului Jude\u0163ean pentru Promovarea Culturii Tradi\u0163ionale, nu a suferit financiar \u015fi nu se poate pl\u00e2nge dec\u00e2t de TIMP. Colocviile \u201cReflex\u201d vor avea loc \u00een perioada 16-19 mai 2013. Dac\u0103 ar fi s\u0103 vorbesc despre reviste a\u015f aminti <Rum\u00e4nische Reviews> de revista <F\u0103uritorul> care apare \u00een Uzinele \u015fi Domenile Re\u015fi\u0163a \u015fi despre revista <Re\u015fi\u0163a> care, \u00een perioada \u201930-\u201935-\u201939 puneau pe harta lumii ora\u015ful de la poalele Semenicului- Re\u015fi\u0163a\u2026 Ceea ce Nicolae Stoica de Ha\u0163eg [n.a.: renumit teolog, protopop, istoric \u015fi cronicar b\u0103n\u0103\u0163ean, n\u0103scut \u00een 1751 la Mehadia \u00een Cara\u015f-Severin \u015fi decedat \u00een 1833 tot acolo] ne \u00eendemna \u201c\u0162ine-te de Banat\u201d \u00eensemna, de fapt, \u201c\u0162ine-te de Europa Mic\u0103\u201d, Banatul fiind recunoscut, peste c\u00e2\u0163iva ani, ca o Europ\u0103 Unit\u0103 mai mic\u0103 [n.a. Banatul multietnic \u015fi multicultural]\u2026 Adev\u0103rul este c\u0103 nu exist\u0103 cultur\u0103 f\u0103r\u0103 civiliza\u0163ie sau civiliza\u0163ie f\u0103r\u0103 cultur\u0103. Crede\u0163i, Domniile voastre, c\u0103 f\u0103r\u0103 partea aceea grea<\/span>\u00a0de la Re\u015fi\u0163a, C\u0103lan \u015fi Hunedoara ar mai fi existat o cultur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 aliniat\u0103 celei europene? Din p\u0103cate, dup\u0103 1918 elitele culturale au avut \u015fi au tendin\u0163a de a ignora cultura material\u0103 \u015fi, ca atare, de a tr\u0103i pe picioare de lut. \u00cen Banat ca \u015fi \u00een Ardeal nu exist\u0103 elite cu picioare de lut!\u201d<\/p>\n

\"\"<\/a>Ioan Petra\u015f-Arbore (<\/strong> preot, poet \u015fi prozator; membru al Uniunii Epigrami\u015ftilor din Rom\u00e2nia; membru fondator al Asocia\u0163iei Scriitorilor \u00een Grai B\u0103n\u0103\u0163ean; redactor-\u015fef adj. la revista de umor „Apostrof” \u015fi\u00a0revistele de cultur\u0103 \u201eInterferen\u0163e\u201d, „Jurnal”, „Cenaclul artelor” , „Orient latin” autor a peste 20 de volume de poezie \u015fi proz\u0103 scurt\u0103; a realizat \u015fi sus\u0163inut, rubrica „Spitalul cuvintelor”, la „Radio 11 Plus”, emisiunea „Univers cultural”; public\u0103 poezie \u015fi proz\u0103 scurt\u0103 \u00een revistele „Flac\u0103ra”, „Luceaf\u0103rul”, „Tribuna”, „Ramuri”, „Orizont”, „S.L.A.S.T”, \u201eCetatea cultural\u0103\u201d, \u201eAdev\u0103rul de Cluj\u201d, „Semenicul”, „Confluen\u0163e”, \u201eInterferen\u0163e\u201d, „Vrerea”, „Eminescu”, „Orient Latin”, „Timpul”): \u201cIni\u0163ial nu m-am preg\u0103tit s\u0103 vorbesc, iubi\u0163ii mei. Voi vorbi, \u00eens\u0103, scurt \u015fi confuz. Am o bucurie ne\u0163\u0103rmurit\u0103 s\u0103-i \u00eent\u00e2lnesc pe p\u0103rintele Theodor Damian\u2026 Un c\u0103lugar de la <Sih\u0103stria> a fost \u00eentrebat: <C\u00e2nd va fi sf\u00e2r\u015fitul lumii?\u201d. B\u0103tr\u00e2nul a raspuns: \u201d<Va fi c\u00e2nd va cre\u015fte iarba pe c\u0103rarea de la un vecin la cel\u0103lat!\u201d. Emo\u0163iile mele \u015fi prezen\u0163a Dumneavoastr\u0103 aici\u00a0fac s\u0103 se smulg\u0103 buruienile\u2026\u201d Este partea scurt\u0103 \u015fi deloc confuz\u0103 a discursului preotului Ioan Petra\u015f-Arbore dupa ce a relatat, la fel de succint, o alt\u0103 \u00eent\u00e2mplare-t\u00e2lc: <Un calug\u0103r, \u00eentrebat fiind <Ce face\u0163i voi \u00een m\u00e2n\u0103stire?> a r\u0103spuns:< C\u0103dem \u015fi ne ridic\u0103m, c\u0103dem \u015fi ne ridic\u0103m!>\u201d.<\/p>\n

Este momentul \u00een care Florentin Popescu intervine semnal\u00e2nd cartea preotului<\/span>\u00a0Theodor Damian \u201cApofaze\u201d \u2013 titlu care, recunoa\u015fte, l-a derutat,\u00a0subliniind c\u0103, dup\u0103 c\u0103utari ample, a deslu\u015fit semnifica\u0163ia cuv\u00e2ntului apofaz\u0103 ca fiind teorie poetic\u0103 despre prezen\u0163a lui Dumnezeu prin negare.<\/p>\n

\"\"<\/a>Anca Sarghie <\/strong>(prof. univ. dr. – Universitatea \u201eAlma Mater\u201d din Sibiu, Facultatea de Drept, \u015etiin\u0163e Sociale; cercet\u0103tor \u00een domeniul istoriei literare, al biblioteconimiei, al pedagogiei, teatrului \u015fi al culturii; autor a 24 volume de carte \u015fi peste 400 articole \u015fi studii publicate \u00een presa de specialitate \u015fi \u00een cea cultural\u0103 din Rom\u00e2nia \u015fi din str\u0103in\u0103tate; atestare ca expert \u00een carte veche rom\u00e2neasc\u0103; membru \u00een Asocia\u0163ia de Istorie a \u00a0Presei Rom\u00e2ne\u015fti;\u00a0membru ASTRA- Sibiu; redactor la \u201cLumina slovei scrise\u201d editat\u0103 de Alma Mater- Sibiu; colaborator la numeroase publica\u0163ii din \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate): \u201cSunt pentru a doua oar\u0103 la Re\u015fi\u0163a \u00eentr-o manifestare cultural\u0103. Pentru prima oar\u0103 c\u00e2nd am fost aici\u00a0trebuie s\u0103-i mul\u0163umesc directorului de atunci al Bibliotecii Jude\u0163ene, scriitorului Nicolae S\u00e2rbu. Noi, la Sibiu\u00a0prin <Lumina slovei scrise> \u00eencerc\u0103m s\u0103-i atragem pe studen\u0163i spre frumuse\u0163ea cuv\u00e2ntului \u015fi s\u0103-i motiv\u0103m s\u0103 fie prezen\u0163i \u00een publica\u0163ii cu idei personale. Este un experiment don-quijotesc dar \u00eei \u00eendemn\u0103m pe studen\u0163i s\u0103\u00a0 fie originali \u015fi pornim cu ei a\u015fa ca s\u0103 nu se ajung\u0103 la plagiat\u2026 Din 2001 trec dintr-o parte \u00een alta a oceanului dar ram\u00e2n aici <cap de pod> pentru c\u0103 este nevoie de orice c\u0103rturar rom\u00e2n care s\u0103 spun\u0103 celorlal\u0163i tot ceea ce le hr\u0103ne\u015fte spiritul si sufletul\u2026 Este nevoie s\u0103 mergem spre rom\u00e2nii din diaspora. Punerea \u00een dialog a rom\u00e2nilor de aici \u015fi de acolo prin Lumin\u0103 Lin\u0103 \/ Gracious Light este absolut fertil\u0103 \u015fi regenerant\u0103, \u015fi sus\u0163in necesitatea acestui dialog\u201d.<\/p>\n

\"\"<\/a>Gheorghe Puiu Raducanu<\/strong> (inginer; poet, scriitor; membru al Forumului Cultural al R\u00e2mnicului, al Asocia\u0163iei Generale a Inginerilor din Rom\u00e2nia, filiala R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, al Asocia\u0163iei Scriitorilor Danubieni, al Asocia\u0163iei Culturale Anton Pann, al Academiei Olimpice Rom\u00e2ne, filiala V\u00e2lcea, membru al Asocia\u0163iei Cultural Artistice Tibiscus din Uzdin \u2013 Voivodina \u2013 Serbia, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova; autor a 23 c\u0103r\u0163i dintre care 16 volume de poezie; 59 de poeme traduse \u00een limba s\u00e2rb\u0103, francez\u0103 \u015fi englez\u0103, 61 de poeme traduse \u00een limba leton\u0103): Am organizat anul trecut Zilele Lumin\u0103 Lin\u0103 \/ Gracious Light la R\u00e2mnicu V\u00e2lcea. De unde v\u0103 aduc, pe lang\u0103 lumina lin\u0103 a prieteniei, \u015fi salutul pre\u015fedintelui Consiliului Jude\u0163ean V\u00e2lcea dr. ing. Ioan C\u00eelcea, pe cel al Primarului municipiului R\u00e2mnicu V\u00e2lcea \u00a0dr. ing. Emilian Fr\u00e2ncu, pe cel al prof. dr. Nicolae Dinescu-pre\u015fedinte al Societ\u0103\u0163ii Culturale <Anton Pann> \u015fi pe cel al Academiei Olimpice din R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, cei care vor s\u0103 duc\u0103 din nou \u00een V\u00e2lcea aceast\u0103 manifestare de elit\u0103.\u00a0Dac\u0103 suntem ceea ce suntem, suntem datorit\u0103 bisericii \u015fi culturii!\u201d<\/p>\n

Dan Anghelescu opineaz\u0103 c\u0103 UZP \u201cinaugureaz\u0103 un mod de \u00eent\u00e2lnire, asemenea reuniuni trebuie s\u0103 se repete pentru c\u0103 momentul deschide noi orizonturi\u201d chiar dac\u0103 unii sunt reticen\u0163i pentru c\u0103 \u201cSoarele c\u00e2nd r\u0103sare diminea\u0163a nu se \u00eentreab\u0103 dac\u0103 se uita cineva la el!\u201d, interven\u0163ia d\u00e2ndu-i prilejul lui Doru Dinu Gl\u0103van s\u0103 readuc\u0103 \u00een prim plan \u00eentrebarea- dezbatere veche: \u201eEste jurnalismul crea\u0163ie?\u201d.<\/p>\n

\"\"<\/a>Ioan D. Ro\u015fca<\/strong> (profesor, absolvent al\u00a0Facult\u0103\u0163ii de Filosofie- Universitatea Bucure\u015fti unde, p\u00e2n\u0103 \u00een 2001, a fost profesor la Catedra de Istoria filosofiei \u015fi filosofia culturii; prof. asociat la Facultatea de Jurnalism \u015fi \u015etiin\u0163ele Comunic\u0103rii a Universit\u0103\u0163iii Spiru Haret unde pred\u0103: Antropologia comunic\u0103rii, Comunicarea cu presa \u015fi valorile sociale; semnatar a peste 175 publica\u021bii: c\u0103rti, cursuri, materiale tutoriale, documentare, studii, monografii, articole, comunic\u0103ri- \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate; autor a 16 c\u0103rti:13 de filosofie \u015fi 3 de poezie; realizator tv; redactor la mai multe reviste din \u0163ar\u0103 \u015fi la Lumin\u0103 lin\u0103 \/ Gracious Light \/ New York): \u201eV\u0103 aduc <Amfore de lumin\u0103>! [n.a. volum de versuri bilingv roman- englez semnat I. D. Ro\u015fca sub traducerea semnat\u0103 Mugura\u015f Maria Petrescu]. Suntem aici reprezentan\u0163i ai revistelor de cultur\u0103 \u015fi literatur\u0103. Ce am putea face ca valorile pe care jurnalismul le propag\u0103 s\u0103 fie recunoscute?… Am \u00een m\u00e2na\u00a0volumul \u201eApofaze\u201d \u00een care Theodor Damian se apropie de Divinitate prin \u00eencercuirea, de la distan\u0163\u0103, a lui Dumnezeu. Antiteza \u00eenvins-\u00eenving\u0103tor este rezolvat\u0103 prin aceast\u0103 apropiere de Dumnezeu iar Theodor Damian este un c\u00e2\u015ftig\u0103tor. Orice c\u0103dere \u00eenseamn\u0103 o \u00een\u0103l\u0163are!\u201d.<\/p>\n

\"\"<\/a>Vasile Petrica<\/strong> (eseist, moralist \u015fi teolog, fost protopop ortodox al Re\u015fi\u0163ei, prof. univ. dr.; scriitor; cercetator literar; autor, printre altele, al volumelor: \u201eDr. CORNELIU DIACONOVICI [1859-1923] – enciclopedist \u015fi ambasador al culturii rom\u00e2ne” \u015fi „Savantul Traian Lalescu [1882 \u2013 1929] \u015fi cultura Banatului”): Daca s-a vorbit despre ziari\u015fti \u00een via\u0163\u0103 nu pot sa nu \u00eel amintesc aici \u00a0pe Corneliu Diaconovici (Diaconovich<\/em>) [n.a. 1859-1923, fost publicist rom\u00e2n din Banat, redactor \u015fi director al mai multor ziare \u015fi reviste; prim secretar al Asocia\u0163iunii transilvane pentru literatura rom\u00e2n\u0103 \u015fi cultura poporului rom\u00e2n (Astra); redactor principal al Enciclopediei rom\u00e2ne, prima enciclopedie rom\u00e2neasc\u0103] \u015fi contribu\u0163ia sa la cultura rom\u00e2neasc\u0103 prin cele trei \u201eEnciclopedii\u201d coordonate: vol. I-1898, vol. II- 1900, vol. III- 1904. Toate enciclopediile ulterioare au ap\u0103rut pe osatura acelei enciclopedii. Sus\u0163in, ca recunoa\u015ftere, ca o strad\u0103 din municipiul Re\u015fi\u0163a s\u0103 ii poarte numele. Am mai scris\u00a0despre renumitul matematician\u00a0Traian Lalescu \u015fi despre\u00a0Traia Vuia- fiu de preot- ceea ce nu s-a prea spus, personalit\u0103\u0163i de talie mondial\u0103. A\u015fa \u00eenteleg s\u0103 \u00eemi fac datoria fa\u0163\u0103 de cultura Banatului\u201d.<\/p>\n

Doru Dinu Glavan a reamintit c\u0103 preaonoratul Vasile Petrica a reactivat \u201eFoaia diecezan\u0103\u201d.<\/p>\n

Petru Bungarzan\u00a0 (<\/strong>profesor filozofie- Re\u015fi\u0163a): \u201d<\/strong>Lumina din lumin\u0103 vine de la Iisus. La fel iubirea \u015fi \u00een\u0163elepciunea. Adev\u0103ratele valori umane sunt, \u00eentradevar, frumosul, lumina, adev\u0103rul. V\u0103 mul\u0163umesc tuturor\u201d.<\/p>\n

\"\"<\/a>Liubi\u0163a Raichici<\/strong> (dr. \u00een\u00a0 filologie; poet, scriitor, traduc\u0103tor; licen\u0163\u0103 Universitatea de Vest Timi\u015foara, Facultatea de Filologie, Sec\u0163ia Limba \u015fi literatura rus\u0103, Limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103; Studii postuniversitare -Universitatea de Vest Timi\u015foara, Facultatea de Litere, Istorie \u015fi Teologie, specializare Antropologie \u015fi lingvistic\u0103, domeniul slavo-rom\u00e2n; Studii doctorale cu tema ,,Vasko Popa \u00een literatura rom\u00e2n\u0103\u201d\u00a0[prof. univ. dr. Cornel Ungureanu] la Universitatea de Vest din Timi\u015foara, Facultatea de Istorie, Teologie \u015fi Litere; director \u00een func\u0163ie al Direc\u0163iei penru Cultur\u0103 \u015fi Patrimoniu Na\u0163ional Cara\u015f-Severin; autor a 17 volume de poezie \u015fi proz\u0103 \u00een limbile rom\u00e2n\u0103 \u015fi s\u00e2rb\u0103; apari\u0163ii \u00een peste 20 de antologii; membru al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, al Uniunii Scriitorilor din Republica Serbia, al Uniunii Scriitorilor din Republica Srpska, Matica srpska\u201ddin Novi Sad, Serbia, al Uniunii S\u00e2rbilor din Rom\u00e2nia, al Societ\u0103\u0163ii Ziari\u015ftilor din Rom\u00e2nia, al Asocia\u0163iei Bibliotecarilor din Rom\u00e2nia,\u00a0membru fondator al ONG-ului Pentru fiecare copil o familie, membru al: UNESCO, Filiala Cara\u015f-Severin, al Asocia\u0163iei Antifasci\u015ftilor din Rom\u00e2nia, al Consiliului Diasporei S\u00e2rbe pentru Europa, al Societ\u0103\u0163ii Cultural Artistice Toza Markovi\u0107, Kikinda, Serbia, al Grupului de lucru pentru Euroregiunea Dun\u0103re-Cri\u015f-Mure\u015f-Tisa, la sec\u0163iunea Cultur\u0103 \u015fi Art\u0103, al Comisiei jude\u0163ene Cara\u015f-Severin \u00een domeniul Egalit\u0103\u0163ii de \u015eanse \u00eentre Femei \u015fi B\u0103rba\u0163i, al Cercului Lumina Honoris Causa, Novi Sad, Serbia, al Funda\u0163iei Activity pentru Resurse Umane \u015fi Dezvoltare Durabil\u0103, Re\u015fi\u0163a; de\u0163in\u0103toare a numeroase premii, ordine \u015fi distinc\u0163ii): \u201ePot s\u0103 fiu de acord cu stima\u0163ii mei colegi antevorbitori cu diagnosticul aplicat actului cultural \u015fi artistic contemporan. Dar nu \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc sub nicio form\u0103 pesimismul lor. Sunt sigur\u0103 c\u0103 povestea drobului de sare ar trebui scoas\u0103 din uz, \u015ftears\u0103 din memoria colectiv\u0103 fiindc\u0103 noi, \u00een spa\u0163iul acesta balcanic, suntem ferici\u0163ii beneficiari ai singurei resurse inepuizabile: Dumnezeu. Este evident c\u0103 de-a lungul istoriei am fost orfani de tot ce se poate: de cele materiale, de libertate, de destin privilegiat, de stim\u0103\u2026 de toate am fost orfani, numai de Dumnezeu, slava Lui, n-am fost \u015fi nu vom fi. Acesta este motivul pentru care, eu personal, nu invidiez pe nimeni, fiindc\u0103, ori\u015fice ar ,,poseda\u201d, noi deja avem mai mult\u2026 dar, mai ales, nu m\u0103 impresioneaz\u0103 niciun fel de clasamente\u2026 S\u0103 ne vedem serios de umilele noastre treburi, cu acribie, cu dragoste, cu d\u0103ruire, restul nu e treaba noastr\u0103\u2026 Suntem boga\u0163i \u00een Dumnezeu. \u015ei ca un cadou, cu dragoste, am s\u0103 v\u0103 recit una dintre poeziile mele din volumul \u201eOrfan de Dumnezeu\u201d: ***\u00a0Mamei\/ \/ La al \u015faselea \u015fi ultimul cui b\u0103tut \u00een sicriul mamei\/ accidental a s\u0103rit piedica de siguran\u0163\u0103 a vie\u0163ii mele\/ exact a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la pu\u015fc\u0103\u2026\/ totul de acum era posibil\/ nici odihna nu era odihn\u0103, nici oboseala \u2013 oboseal\u0103\/\u00a0peste urletul meu de prunc at\u00e2rnat de poarta cimitirului\/ se distingea clar urletul Fecioarei care \u015fi-a pus inima \u00een fa\u0163a primului piron\/ peste care urletul oaselor sparte de-al treilea piron\/ peste care urletul Lui intim\/ de singur, de singular, de \u00eensingurat, de singur\u0103tate\/\u00a0 peste care urletul Tat\u0103lui de-au cr\u0103pat cerurile\/\u00a0\u015fi s-a f\u0103cut noapte \u015fi s-a f\u0103cut zi\/ \u015fi-am p\u0103c\u0103tuit, \u015fi-am p\u0103c\u0103tuit\/ \u015fi-am p\u0103c\u0103tuit foarte\/\u00a0via\u0163a mea a devenit moarte\/\u00a0\u015fi-am pl\u00e2ns de foame, de a\u015fa-zisele iubiri, \u00een durerile facerii, de\/ bombardamente, de Kosovo, de pruncucidere, de nedreptate, de micime.\/ \u015ei-am pl\u00e2ns de ru\u015fine.\/ \u015ei-am pl\u00e2ns. \u015ei pl\u00e2ng.\/ De meserie m-am f\u0103cut Cea care pl\u00e2nge.\/ Cu toat\u0103 iubirea pl\u00e2ng.\/\u00a0 Pl\u00e2ng.\/ Nimic altceva nu mai fac. Doar pl\u00e2ng.\/\u00a0Pl\u00e2ng mereu.\/\/\u00a0Pl\u00e2ng de dorul Lui Dumnezeu.\/\/\u201d V\u0103 mul\u0163umesc.<\/p>\n

\"\"<\/a>George Precup\u00a0<\/strong>(poet; licen\u0163\u0103 \u015fi master \u00een istorie \u2013 antropologie \u2013 Universitatea \u201eLucian Blaga\u201d din Sibiu; membru al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia; autor a 8 volume de poezie; de\u0163inator de premii \u015fi ditinc\u0163ii la concursurile de poezie): \u201dPentru c\u0103 Liubi\u0163a Raichici ne-a dedicat o poezie \u015fi pentru c\u0103 tot am vorbit despre EA \u00eeng\u0103dui\u0163i-mi\u00a0s\u0103 v\u0103 ofer \u015fi eu una din poeziile mele intitulat\u0103 Autoportrtet p\u00een\u0103 la os:\u00a0C\u00e2nd o s\u0103’i cad\u0103 din\u0163ii tic\u0103lo\u015fiei mele voi fi izb\u0103vit, \/graffitti vor prinde sudoare, vor umezi frica de El.\/\/ Am sc\u0103pat din m\u00een\u0103 c\u00e2rma visului,\/ sangvin\u0103, dragostea pentru fiica ce p\u00eendind nev\u0103zutul, coace triste\u0163e.\/ Stau \u00eentr’o catedral\u0103 de carne, n’a\u015f mai sta, \u00een ce’ a fost ea odat\u0103.\/ Plin de cicatrici mi’e scrisul ce \u015fi’a uitat \u0163epi pe trupul femeii\/ prind realitatea din zbor t\u0103m\u0103duind cordul inimii.\/\/ Sunt prea la\u015f s\u0103’ mi tai venele, s\u0103 le umplu cu ap\u0103 de mare.\/\/ Nu mai \u015ftiu aproape nimic de c\u00e2nd eram copil, \/ de colivia cu ap\u0103 din cer plimbat\u0103 \u00een amurg cu m\u00e2ndre\u0163e.\/\/ Nu mi se cuvine nimic: nu \u00eenvins, nici \u00eenving\u0103tor. \/\/ \u00cen m\u00eeini nu \u00eencape \u00eenc\u0103 \u00eentunericul \/\u00a0 recl\u0103desc cu ele p\u00een\u0103 se dilat\u0103 pupilele fricii, \/ respir cum mu\u015fchiul dup\u0103 ploaie, sunt animalul de prad\u0103 al p\u0103catelor.\/\u00a0 N’am plantat nici un pom, dar am fost \u00een Triunghiul Bermudelor\/ \/ e-mailul meu poart\u0103 inutile tandre\u0163i din alte lumi\/\u00a0 Sunt tot mai rar bun, nici sf\u00e2r\u015fitul lumii nu m\u0103 mai \u00eensp\u0103im\u00eent\u0103\/\u00a0 fiica a prins puf trist, pu\u0163in amar, dar mai mult dulce.\/\/ Viena o soarbe, \u00eei m\u0103n\u00eenc\u0103 din palme.\/Are manuscrise mai sub\u0163iri ca lamele firii.\/\/ \u00centors pe dos m’am n\u0103scut , \u00eenso\u0163it de’o fat\u0103 morgan\u0103.\/ Timpul \u00eemi rarefiaz\u0103 pielea \u015fi ce aer l\u0103ptos avea la \u00eenceput.\/\/
\nC\u00eend scriu, m\u00e2inile nu mai \u00eemb\u0103tr\u00eenesc, poate a\u015fa a creat Domnul lumea.\/\u00a0 Sunt mai singur dec\u00e2t crusta singur\u0103t\u0103\u0163ii\/ carnea de om e mai grea ca orice carne, aud,\/\/ dezleag\u0103’ te de carne, nu de os.\/\/ \u00cenv\u0103\u0163 \u00eenc\u0103 s\u0103 merg,\/ s\u0103 respir cum a\u015f respira \u00eentr’o scorbur\u0103 sau \u00eentr’un felinar.\/\/ Transpir\u00eend c\u0103, odat\u0103, \u00eemi va ie\u015fi sufletul,\/\/ \u015fi nu o s\u0103 \u00eel pot c\u00e2nt\u0103ri..\/\/ V\u0103 mul\u0163umesc.<\/p>\n

Mugura\u015f Maria Petrescu<\/strong>, vorbind cu emo\u0163ie nedisimulat\u0103, spune\u00a0alesului public c\u0103 se afl\u0103 pentru a doua oar\u0103 la Re\u015fi\u0163a. \u201c\u00cen 25 ianuarie 2013\u00a0am lansat la libr\u0103ria Semn de Carte din Re\u015fi\u0163a patru volume: \u201cAproape lini\u015fte\/ Almost silence\u201d \u015fi \u201cLeoaica albastr\u0103\u201d semnate Mariana P\u00e2ndaru \u00een traducerea\u00a0mea \u015fi \u201cMedicina ca misiune\u201d volum inedit semnat Mariana P\u00e2ndaru \u015fi Dan Cioata\u00a0\u015fi volumul de versuri\u00a0 \u201cTaina iubirii\u201d al chirurgului cardiovascular Dan Cioat\u0103. Am g\u0103sit aici o libr\u0103rie- pe care sper sa o vede\u0163i \u015fi dumneavoastr\u0103- \u015fi un public numeros \u015fi minunat, de care m-am \u00eendr\u0103gostit \u015fi de atunci mi-am facut noi prieteni adev\u0103ra\u0163i.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/strong><\/p>\n

Este o bucurie s\u0103 m\u0103 aflu din nou la Re\u015fi\u0163a, aici, \u00een compania Dumneavoastr\u0103\u2026 Cu numarul 1\/2013 revista de spiritualitate \u015fi cultur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 Lumin\u0103 Lin\u0103\/ Gracious Light\u00a0\u00eempline\u015fte 18 ani de apari\u0163ie. Se \u00eemplinesc, totodat\u0103, 16 ani de c\u00e2nd Theodor Damian organizeaz\u0103 Zilele Lumin\u0103 Lin\u0103\u2026 Am fost la New York \u015fi vreau s\u0103 v\u0103 spun c\u0103 \u00een parohia \u201cSfin\u0163ii Apostoli Petru \u015fi Pavel\u201d\u00a0unde sluje\u015fte Theodor Damian, la Cenaclul literar \u201cMihai Eminescu\u201d \u015fi \u00een mijlocul comunit\u0103\u0163ii de rom\u00e2ni de acolo m-am sim\u0163it ca acas\u0103\u2026 Cei de aici \u00ee\u015fi doresc recunoa\u015ftere \u00een str\u0103in\u0103tate. Asta face Theodor Damian, este o punte de leg\u0103tur\u0103 \u00eentre oamenii de cultur\u0103 de aici \u015fi de acolo. \u0162in s\u0103 mul\u0163umesc Uniunii Ziari\u015ftilor Profesioni\u015fti din Rom\u00e2nia, domnului pre\u015fedinte Doru Dinu Gl\u0103van c\u0103 ne-a adunat. Am tr\u0103it o senza\u0163ie de bine. V\u0103 mul\u0163umesc c\u0163 sunte\u0163i aici.\u201d
\n\"\"<\/a>Ilie Cristescu<\/strong>\u00a0(prof. univ. dr.; scriitor \u015fi dramaturg;\u00a0 licen\u0163iat al A.S.E. Bucure\u015fti,- Facultatea de Comer\u0163; doctor \u00een economie; specializare \u00een turism- Finlanda; Cursuri postuniversitare de management- Ministerul Turismului- specializare \u00een management \u015fi marketing \u00een turism la Michigan State University; participare ca expert \u00een turism \u00een: Statele Unite, Anglia, Elve\u0163ia, Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda, Austria, Germania, Grecia, Israel, Brazilia, Argentina, Chile etc.; membu al Uniunii Scriitorilor din Romania; autor al mai multor volume de proz\u0103 \u015fi de specialitate; autor a \u015fase piese de teatru; Colabor\u0103ri periodice \u00een: \u201eHercules\u201d, \u201eFoaia B\u0103ilor\u201d, \u201eNoul Val\u201d, \u201eNeamul Rom\u00e2nesc\u201d, \u201eHercules Tourist\u201d etc.): \u201cAm auzit la libr\u0103ria Semn de Carte c\u0103 ve\u0163i veni la Re\u015fi\u0163a. Fiind n\u0103scut la Doma\u015fnea, cons\u0103teanca mea- artista Lia Lungu stabilit\u0103 \u00een America- mi-a povestit de rom\u00e2nii de la New York \u015fi despre Theodor Damian \u015fi am sim\u0163it dorul de \u0163ar\u0103. \u00cen 1981 am fost la New York \u015fi am m\u00e2ncat \u201cpit\u0103\u201d alb\u0103 ca \u201cp\u0103mucu\u2019\u201d (n.a.- vat\u0103). \u00centr-o zi l-am v\u0103zut pe unu\u2019 la un gr\u0103tar\u00a0m\u00e2nc\u00e2nd pit\u0103 cu mici. Al\u0103turi erau doi negri care-l p\u0103zeau. Omul era din Gala\u0163i. Am m\u00e2ncat \u015fi eu cu ei. Atunci am \u00een\u0163eles ce \u00eenseamn\u0103 dorul de \u0163ar\u0103\u2026 Re\u015fi\u0163a nu e risipit\u0103 printre poe\u0163i. Suntem \u00eentr-o ipostaz\u0103 \u00een care avem nevoie de cultur\u0103. Numai poezia \u015fi poe\u0163ii mai pot sus\u0163ine sufletul\u2026 Mi-a\u0163i produs o mare bucurie. V\u0103 invit\u0103m, domnule Theodor Damian, de 1 decembrie la Alba Iulia, de Ziua na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei. Acolo ne \u00eent\u00e2lnim rom\u00e2ni din 35 de \u0163\u0103ri. V\u0103 fac invita\u0163ia \u00een numele Ligii Interna\u0163ionale a Romanilor. V\u0103 invit s\u0103 sim\u0163im tr\u0103irile rom\u00e2ne\u015fti de care to\u0163i avem nevoie\u201d.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/strong>Petru Berbentia<\/strong>\u00a0(protopop al Re\u015fi\u0163ei, ctitorul bisericii parohiale cu hramul \u201eSfin\u0163ii Apostoli Petru \u015fi Pavel\u201c din Re\u015fi\u0163a): \u201cMa bucur c\u0103 Doru Dinu Gl\u0103van m-a invitat \u00een calitatea mea de paroh al\u00a0 bisericii cu hramul \u201eSfin\u0163ii Apostoli Petru \u015fi Pavel\u201c s\u0103-l cunosc pe Theodor Damian, paroh al bisericii cu acela\u015fi hram din New York. Fostul p\u0103rinte protopop Casian mi-a fost prieten\u2026 Timp de 14 ani am facut emisiuni la Radio Re\u015fi\u0163a. Ast\u0103zi mai fac, \u00een fiecare sear\u0103 dup\u0103 \u015ftiri, la Televiziunea TV Vest – \u201cPilda zilei\u201d\u2026 Punem accent mare\u00a0pe rom\u00e2nii din Basarabia \u015fi mai pu\u0163in accent pe rom\u00e2nii din vest, pe cei din Serbia. Noi, cei de aici, sciem la revistele rom\u00e2ne\u015fti din Serbia. \u00cen ultimii ani am facut trei biblioteci rom\u00e2ne\u015fti acolo \u015fi suntem pe cale s-o facem \u015fi pe-a patra la Mesici\u2026 Facem ecumenism \u00een Banat\u2026 Dup\u0103 cum sti\u0163i preotul ortodox Bojan Alexandrovici a ridicat, din fonduri proprii, la Malaini\u0163a pe valea Timocului, prima biseric\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 unde sluje\u015fte rom\u00e2ne\u015fte \u015fi era s\u0103 fac\u0103 pu\u015fc\u0103rie. \u00cemi doresc s\u0103 nu ne oprim la vorbe. S\u0103 facem ceva concret pentru p\u0103strarea limbii \u015fi identit\u0103\u0163ii rom\u00e2nilor din Serbia \u015fi din Ungaria unde mul\u0163i se declar\u0103 ortodocsi rom\u00e2ni… Noi facem misionariat \u00een Serbia. Cred cu sinceritate c\u0103 multi oameni politici trebuie s\u0103 se \u00eentrebe dac\u0103 folose\u015fte comunit\u0103\u0163ii faptul c\u0103 stau pe un anumit scaun. \u00cempreun\u0103 cu Doru Dinu Gl\u0103van \u015fi UZPR cred c\u0103 vom reu\u015fi s\u0103 mai facem acte de cultur\u0103 ca cei din Serbia \u015fi Ungaria s\u0103 nu uite s\u0103 vorbeasc\u0103 rom\u00e2ne\u015fte\u201d a spus, printre altele, Prea Onoratul Petru Berbentia, noul protopop al Re\u015fi\u0163ei.<\/p>\n

\"\"<\/a>Doru Dinu Glavan<\/strong>\u00a0a \u0163inut, \u00een \u00eencheierea \u00eent\u00e2lnirii de vineri, 15 martie 2013, s\u0103 sublinieze valoarea PRIETENIEI, \u201ccel mai scump \u015fi drag cuv\u00e2nt\u201d, pe care-l pot \u00een\u0163elege \u201c\u2026numai aceeia\/ Ce-i ce-n via\u0163\u0103 \u015ftiu a fi\/ Omeno\u015fi cu oamenii\u201d, \u00eendemn\u00e2nd la\u00a0uniune \u015fi coalizare \u00eentru binele culturii rom\u00e2ne.<\/p>\n

S\u00e2mb\u0103t\u0103, 16 martie 2013,\u00a0<\/strong>oaspe\u0163ii Zileor Lumin\u0103 Lin\u0103\/ Gracious Light au v\u0103zut o parte din frumuse\u0163ea Banatului de Munte apreciind traseul de la Re\u015fi\u0163a la Oravi\u0163a ca fiind spectaculos. Ajun\u015fi la Oravi\u0163a, la cel mai vechi teatru din \u0163ar\u0103, au fost \u00eent\u00e2mpina\u0163i de istoricul\u00a0<\/strong>Ionel Bota<\/strong>, directorul Centrului Cultural Teatrul Vechi Mihai Eminescu, pre\u015fedinte al Clubului Mitteleuropa al Intelectualilor C\u0103r\u0103\u015feni- chiar \u00een cl\u0103direa copie 1\/6 a Burgtheater din Viena, oferind date pre\u0163ioase despre edificiu: \u201cA fost realizat \u00een stilul barocului vienez (barocul t\u00e2rziu), proiectant fiind arhitectul imperial, or\u0103vi\u0163eanul Ion Niuni, butaforia din sala interioar\u0103 fiind realizat\u0103 de Ieronimus Platzger, decorator al Cur\u0163ii Imperiale iar montarea, asamblarea \u015fi organizarea interioar\u0103 a edificiului fiind opera unuia din pictorii oficiali ai Casei de Austria, Francisc Kn\u00e9e.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Teatrul Vechi Mihai Eminescu din Oravi\u0163a este prima cl\u0103dire de teatru din piatr\u0103 din sud-estul Europei \u015fi\u00a0 prima cl\u0103dire din Europa luminat\u0103 cu ajutorul l\u0103mpilor de aceteilen\u0103- realizare extrem de important\u0103 pentru acea vreme.\u00a0<\/span>l\u0103mpilor de aceteilen\u0103. Este cel mai vechi teatru din spa\u0163iul rom\u00e2nesc. Construc\u0163ia a fost terminat\u0103 la 1 iulie 1817 \u015fi pus\u0103 la dispozi\u0163ia \u201eClubului diletan\u0163ilor\u201d, o trup\u0103 de teatru local\u0103 format\u0103<\/span>\u00a0din amatori. \u00cen aceea perioad\u0103 ora\u015ful Oravi\u0163a f\u0103cea parte din Imperiul Austro-Ungar. La inaugurarea edificiului a venit \u00eensu\u015fi \u00eemp\u0103ratul Francisc I, \u00eempreun\u0103 cu \u00eemp\u0103r\u0103teasa Augusta Carolina. A devenit foarte repede faimos \u00een imperiu. Multe trupe de seam\u0103 din Berlin, Budapesta, Viena, Belgrad, V\u00e2r\u015fe\u0163, Ia\u015fi, Bucure\u015fti au jucat pe aceast\u0103 scen\u0103. La finele lunii august 1868, chiar Mihai Eminescu ajunge la Oravi\u0163a \u00eenso\u0163ind trupa de teatru a lui Mihai Pascaly unde era sufleur. Este o copie la scara de 1\/6 a Burgtheater din Viena. Teatrul din Viena a fost dezafectat la anii 1890, edificiul din Oravi\u0163a devenind, \u00een acest caz, original \u015fi nu copie. \u00cenc\u0103 de pe vremea Mariei Tereza, \u00een anul 1768, \u00een cadrul elitei func\u0163ion\u0103rimii locale, orgoliul femeilor a dus la crearea ideii de \u201csal\u0103 cultural\u0103\u201d pentru c\u0103, la Oravi\u0163a,\u00a0vin trupe de teatru \u00eenc\u0103 din 1732. Mai exista o tentativ\u0103 \u00een anul 1798 \u015fi alta \u00een 1802- ini\u0163iativ\u0103 a iubitorilor de teatru aduna\u0163i \u00een <Uniunea diletan\u0163ilor> dar Viena refuz\u0103. \u00cen b\u0103t\u0103lia de la Leipzig din octombrie 1813 batalionul <Weichkirch> format \u00een mare parte din or\u0103vi\u0163eni pierde mul\u0163i osta\u015fi \u015fi, ca o compensa\u0163ie, solic<\/span>it\u0103 Vienei ridi<\/span>carea edificiului. Cl\u0103direa este gata la 1 iulie 1817 pentru c\u0103 se dorea inaugurarea ei cu ocazia Centenarului eliber\u0103rii de sub domina\u0163ie otoman\u0103 dar, din cauza unor disensiuni < fra\u0163ii Ion \u015fi Dimtri Konstantiny- arom\u00e2ni din Oravi\u0163a au fost p\u00e2r\u00e2\u0163i, nefondat, c\u0103 au umblat la banii Trezorierului> inaugurarea s-a f\u0103cut \u00een zilele de 5 \u015fi 7 octombrie 1817 \u00een pezen\u0163a familiei Imperiale \u015fi cu 77 de spectatori \u00een sal\u0103. \"\"<\/a>\u2026 Aici s-au jucat piese de teatru \u015fi au avut loc spectacole muzicale \u00een 3-4 limbi < rom\u00e2n\u0103, maghiar\u0103, german\u0103, s\u00e2rb\u0103> cu reperoriu european; <piese franceze, spaniole, engleze, germane, rom\u00e2ne> cu trupe din toata Europa, de la Est la Vest, de la Alicante la Sankt Petersburg, \u015fi de la Nord- Berin la Sud: Torino, Milano, Verona, Roma. Astfel Europa cultural\u0103 a fost prezent\u0103 prin manifest\u0103ri teatrale \u015fi muzicale, b\u0103n\u0103\u0163enii prezent\u00e2nd un interes aparte, fundament\u00e2nd orgoliul pus ca emblema lor <Tot Banatu-i fruncea>\u2026 Scaunele au fost montate \u00een 1893 iar structura de rezisten\u0163\u0103, din lemn, a fost \u00eenlocuit\u0103 \u00een perioada 1872-1873 jum\u0103tate din suma necesar\u0103 fiind suportat\u0103 de dou\u0103 Loji Masonice. \u00cen anul 1873 aici au avut loc patru \u015fedin\u0163e, un <Convent Masonic>. Ca\u00a0 m\u0103rturie s-a p\u0103strat alveola masonic\u0103 iar emblema Lojii Cosmos o puteti vedea deasupra pe fruntea scenei. Teatrul Vechi Mihai Eminescu din Oravi\u0163a este prima cl\u0103dire de teatru din piatr\u0103 din sud-estul Europei \u015fi\u00a0 prima cl\u0103dire din Europa luminat\u0103 cu ajutorul l\u0103mpilor de aceteilen\u0103- realizare extrem de important\u0103 pentru acea vreme.\u00a0<\/span><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Ultima restaurare a edificiului s-a facut \u00een perioada 1996-1997.\u201d\u00a0Acestea sunt doar o parte din informa\u0163iile pe care, cu delicate\u0163e, istoricul Ionel Bota le-a oferit oamenilor de cultur\u0103 prezen\u0163i \u00een sala Teatrului Vechi Mihai Eminescu din Oravi\u0163a, din p\u0103cate ne\u00eenc\u0103lzit\u00a0 dec\u00e2t de spiritilul \u015fi bog\u0103\u0163ia informa\u0163iilor acestui neobosit truditor pe altarul culturii or\u0103vi\u0163ene, pe care, dintr-un orgoliu sus\u0163inut \u015fi din <fala> ardeleanului devenit b\u0103n\u0103\u0163ean nu a \u00eencetat nici macar o clip\u0103, \u00een tot discursul, s-o numeasc\u0103 \u201cOravi\u0163a mea\u201d. Istoricul ne-a condus, apoi, \u00eentr-un alt l\u0103ca\u015f conservat cu acribie: cea mai veche Farmacie Montanistic\u0103 (Minier\u0103) din Rom\u00e2nia. Fondat\u0103 la 1763 de Edward Winter ca „farmacie de m\u00e2n\u0103”, organizat\u0103 cu sediul \u00een cl\u0103direa actual\u0103 de farmacistul Johannes Lederer la 1790, \u00een co-proprietate cu familia Knoblauch din 1796 apoi Farmacia „La Vulturul Negru”, dupa ce farmaci\u015ftii din „dinastia” de farmaci\u015fti Knoblauch o cump\u0103r\u0103 la 1818-1820.\u00a0<\/span><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Azi, Muzeul de Istoria Farmaciei Montanistice, de\u0163in\u00e2nd mobilier, instrumentar farmaceutic,\u00a0recipiente \u015fi ustensile de o valoare inimaginabil\u0103, de la finele veacului al XVII-lea (1682) \u015fi pana la anii 1950. Tot aici se pastreaz\u0103 o remarcabil\u0103\u00a0<\/span>cas\u0103 de marcat aflat\u0103 \u00een perfect\u0103 stare de func\u0163ionare. Aceasta a servit \u015fi ca seif, casa fiind dotat\u0103 cu un ingenios sistem antiefrac\u0163ie. Prin folosirea unui simplu comutator, casa de marcat face calculul sumei pe care o are de pl\u0103tit clientul \u00een func\u0163ie de regimul orar, adic\u0103 de zi sau de noapte. De asemena, sunt expuse \u015fi c\u0103r\u0163ile dup\u0103 care a \u00eenv\u0103\u0163at studentul farmacist Knoblauch, la sf\u00e2r\u015fitul secolului XVIII. Din p\u0103cate timpul nu ne-a permis s\u0103 \u201cabuz\u0103m\u201d de cuno\u015ftin\u0163ele istoricului, scriitorului, cronicarului, poetului \u015fi pictorului Ionel Bota. Cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 ar fi putut s\u0103 ne arate \u015fi s\u0103 ne povesteasc\u0103 mult mai mult. Despre Oravi\u0163a \u015fi despre Banatul Montan, despre \u201cMica Europ\u0103\u201d multietnica \u015fi multicultural\u0103. Despre istorie \u015fi cultur\u0103, despre m\u0103rturii ale unei reale integr\u0103ri a Banatului Montan \u00een cultura \u015fi civiliza\u0163ia Rom\u00e2niei \u015fi a Europei. Am plecat din Oravi\u0163a cu dorin\u0163a nedisimulat\u0103 de a ne \u00eentoarce.<\/span><\/p>\n

Au fost, la Re\u015fi\u0163a \u00een 15-16 martie 2013, Zilele Lumin\u0103 Lin\u0103\/ Gracious Light. Lumina lin\u0103, m\u00e2ng\u00e2ietoare, a culturii. Cultura care m\u00e2ng\u00e2ie, diferentiaz\u0103 \u015fi, dincolo de orice orgolii, une\u015fte.<\/p>\n

\"\"<\/a>\"\"<\/a>\"\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen zilele de 15 \u0219i 16 martie 2013 la Re\u0219i\u021ba s-au desf\u0103\u0219urat \u201cZilele Lumin\u0103 Lin\u0103 \/ Gracious Light\u2019s Days\u201c. A fost a XVIII-a edi\u021bie de c\u00e2nd, anual, revista de spiritualitate \u0219i cultur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 Lumin\u0103 Lin\u0103 \/ Gracious Light care apare la New York, prin pre\u0219edinte pr. prof. dr. Theodor Damian \u0219i echipa de redac\u021bie, coalizeaz\u0103 jurnali\u0219ti, scriitori, oameni de cultur\u0103 de dincolo de ocean \u0219i din Rom\u00e2nia, aduc\u00e2nd lumina lin\u0103 a culturii mai aproape de cititori, p\u0103str\u00e2nd viu spiritul rom\u00e2nesc, alin\u00e2nd dorul de cas\u0103, scurt\u00e2nd distan\u021be \u00eentre oameni, \u00eencheg\u00e2nd prietenii, duc\u00e2nd cuv\u00e2ntul scris acolo unde-i este locul: \u00een sufletul cititorilor. Manifestarea, organizat\u0103 de Uniunea Ziari\u0219tilor Profesioni\u0219ti din Rom\u00e2nia cu sprijinul Consiliului Jude\u021bean Cara\u0219-Severin \u0219i \u00een colaborare cu Societatea pentru Cultur\u0103 Metarsis \u0219i Asocia\u021bia Radio Semenic a debutat vineri, 15 martie 2013 orele 17:00, \u00een Sala de Conferin\u021be a Administra\u021biei Jude\u021bene, \u00een prezen\u021ba unui public select. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[380],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7680"}],"collection":[{"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7680"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7680\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7680"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7680"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7680"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}