{"id":12378,"date":"2020-06-29T11:40:12","date_gmt":"2020-06-29T09:40:12","guid":{"rendered":"http:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/?p=12378"},"modified":"2020-06-29T11:40:12","modified_gmt":"2020-06-29T09:40:12","slug":"timp-si-contratimp-in-identitatea-banatului-de-munte-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/?p=12378","title":{"rendered":"TIMP \u0218I CONTRATIMP \u00ceN IDENTITATEA BANATULUI DE MUNTE"},"content":{"rendered":"

C\u0103ma\u0219a popular\u0103 \u0219i br\u00e2ul b\u0103n\u0103\u021bean.<\/strong><\/p>\n

\"cop1\"<\/a>A VII-a edi\u021bie a evenimentelor desf\u0103\u0219urate sub genericul TIMP \u0218I CONTRATIMP \u00ceN IDENTITATEA BANATULUI DE MUNTE. C\u0102MA\u0218A PUPULAR\u0102 \u0218I BR\u00c2UL B\u0102N\u0102\u021aEAN s-a desf\u0103\u0219urat sub imperiul restric\u021biilor impuse de pandemia de coronavirus, joi, 25 iunie 2020, \u00een curtea acoperit\u0103 de vi\u021b\u0103 de vie a libr\u0103riei re\u0219i\u021bene Semn de Carte. A fost vernisat\u0103 expozi\u021bia COPII IN II<\/strong>.<\/p>\n

Pentru \u00eenceput, Dorina SGAVERDIA, pre\u0219edinta Filialei Cara\u0219-Severin a Uniunii Ziari\u0219tilor Profesioni\u0219ti din Romania, a salutat auditoriul \u00een numele comunit\u0103\u021bii ziari\u0219tilor din Banatul Montan, o comunitate care reune\u0219te 81 de\u00a0 profesioni\u0219ti din Re\u0219i\u021ba \u0219i jude\u021b, din Timi\u0219oara, Deva, Hunedoara, din Banatul s\u00e2rbesc \u0219i Valea Timocului, dar \u0219i din Gratz, Austria, sau Grecia. Vorbind despre importan\u021ba c\u0103m\u0103\u0219ii populare rom\u00e2ne\u0219ti \u00een general \u0219i despre c\u0103ma\u0219a popular\u0103 specific\u0103 Banatului de Munte \u2013CIUPAGUL, jurnalista Dorina SGAVERDIA a men\u021bionat, printre altele: \u201e\u00cen \u021binuta tradi\u021bional\u0103 din Banatul de Munte, ciupagul reprezint\u0103, ca de altfel ia rom\u00e2neasc\u0103 \u00een spa\u021biul cultural rom\u00e2nesc, un adev\u0103rat simbol al ob\u00e2r\u0219iei, al elegan\u021bei \u0219i rafinamentului. O podoab\u0103 purtat\u0103 cu demnitate nu numai de femeile din satul b\u0103n\u0103\u021bean tradi\u021bional sau de doamnele din \u00eenalta intelectualitate de la \u00eenceputul secolului XX, dar \u0219i de contemporanele noastre. Dac\u0103 ar fi s\u0103 c\u0103ut\u0103m un brand de \u021bar\u0103, acesta ar putea fi cel mai potrivit\u201d.\"Copii<\/a> \"Copii<\/a> \"Copii<\/a> \"Copii<\/a> \"Copii<\/a> Prezent\u0103 la eveniment, dr.fil.Ada D. CRUCEANU, critic de art\u0103, vorbind despre TIMP \u0219i CONTRATIMP \u00een identitatea Banatului de Munte: \u201dPermite\u021bi-mi s\u0103 cred c\u0103 pentru Banatul de Munte, de altfel pentru Europa \u00een \u00eentregul s\u0103u, exist\u0103 un TIMP al \u00eentemeierii. El se situeaz\u0103, dup\u0103 anumi\u021bi cercet\u0103tori, cu 35- 37.000 de ani \u00een urm\u0103, dup\u0103 altele, cu 40- 42.000 de ani \u00een urm\u0103. Este vorba de Nea Vasile. R\u0103m\u0103\u0219i\u021bele osteologice din Pe\u0219tera cu Oase de pe Valea Mini\u0219ului pot s\u0103 ne duc\u0103 cu g\u00e2dul la ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een paleoliticul timpuriu c\u00e2nd \u0219i relieful era altfel \u0219i se pare c\u0103, la vremea respectiv\u0103, \u00eentre Europa de ast\u0103zi \u0219i Africa de ast\u0103zi nu prea exista o Mediteran\u0103. Exista ceva, dar nu chiar o Mediteran\u0103, exista oricum o Dun\u0103re care de la Coronini de ast\u0103zi, se \u00eentorcea c\u0103tre izvoare, mergea de fapt spre sud, spre zona de c\u00e2mpie a Serbiei de ast\u0103zi \u0219i numai cataclismele naturale au f\u0103cut ca relieful s\u0103 arate altfel. Oricum dac\u0103 este adev\u0103rat sau nu o pot spune mai departe speciali\u0219tii chiar dec\u0103 se contrazic \u00een continuare. Cert este c\u0103 \u00een urm\u0103 cu 42.000 de ani \u2013 eu a\u0219 accepta cercetarea pe baz\u0103 de ADN- omul din Africa- primul om dup\u0103 cum afirm\u0103 unii cercet\u0103torii \u2013al\u021bii spun c\u0103 ar mai exista un alt prim om- dar cel ce se aseam\u0103n\u0103 cel mai mult cu omul de ast\u0103zi a ajuns in Valea Mini\u0219ului. Sigur trebuie s\u0103 fi fost o comunitate care a ajuns aici. Cert este c\u0103 \u00een anul 2002 speologii timi\u0219oreni au reu\u0219it s\u0103 intre \u00eentr-o pe\u0219ter\u0103 care pe hart\u0103 am putea spune unde este dar in realitate nu se stie unde este- \u0219i s\u0103 descopere urmele a trei fiin\u021be din ceea ce au numit ulterior \u2013 cu acordul \u0219i, evident, cu \u00a0cercetarea speciali\u0219tilor din \u00eentreaga lume HOMO EUROPEUS. Primul om european are, a\u0219adar, r\u0103d\u0103cinile \u00een Banat. Este TIMPUL preistoric al \u00eentemeierii Banatului dup\u0103 care urmeaz\u0103 epoca de dinainte de Hristos… P\u00e2n\u0103 spre sec. IV\u00a0 i.d.H. sau, dac\u0103 vre\u021bi \u00ee.e.n. pe teritoriul Banatului sunt o mul\u021bime de\u00a0 elemente care atest\u0103 locuirea, inclusiv \u00a0Boc\u0219a- unde e plin de locuire paeolitic\u0103, eneolitic\u0103, neolitic\u0103 \u0219i, ulterior, pentru epoca de piatr\u0103 trec\u00eend spre epoca de bronz spre cea de fier, la Boc\u0219a a\u0219 putea men\u021biona \u0219i o epoc\u0103 a cuprului, Pu\u021bin cercet\u0103tori vor s\u0103 pun\u0103 o epoc\u0103 a cuprului \u00een Banat dar bine ar face \u00a0pentru c\u0103 cercet\u0103ri de dat\u0103 recent\u0103 au descoperit pe teritoriul de ast\u0103zi al Banatului Montan- nu vorbim de ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 in Banatul de C\u00e2mpie- \u00a0cel pu\u021bin 142 de puncte de exploatare a bronzului peste care s-a a\u0219ezat exploatarea fierului \u0219i, \u00eentre epoca de piatr\u0103 \u0219i epoca bronzului sunt 6-7 puncte ferme de exploatare \u0219i prelucrare a cuprului. De acolo, urmeaz\u0103 o istorie care se opre\u0219te, un CONTRATIMP p\u00e2n\u0103 \u00een sec. al II-lea \u00ee.d.H. c\u00e2nd vorbim de civiliza\u021bia dacic\u0103 pe teritoriul Banatului. Eu v-a\u0219 atrage aten\u021bia c\u0103 avem \u00a0capete POR\u021aILE, cele pe care le-au descoperit arheologii \u00een valea Dun\u0103rii, de la Socol, Palanacki Breg p\u00e2n\u0103 la Berzeasca. O serie \u00eentreag\u0103 de zone de ap\u0103rare pe care dacii, din sec. al II-lea \u00ee.d.H p\u00e2n\u0103 \u00een sec. I d.H. le-au construit \u0219i au reu\u0219it s\u0103 \u00eemping\u0103, oarecum, s\u0103 temporizeze ceea ce avea s\u0103 se \u00eent\u00e2mple dup\u0103 cucerirea roman\u0103. Si avem acelea\u0219i por\u021bi la Por\u021bile de Fier ale Transilvaniei unde tot peretele st\u00e2ng al muntelui este palisadat. Are trepte sprijinite de garduri de lemn- s\u0103 le numesc a\u0219a-\u00a0 peste care dacii acelor vremuri au b\u0103ut p\u0103m\u00e2nt \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 apere cetatea de scaun. Sigur, nu s-a putut \u0219i a ap\u0103rut acel hiatus \u00eentre anii 101- 106, foarte scurt, de altfel, care a dus, ulterior, la na\u0219terea unei lumi- lumea roman\u0103. Tot Banatul este plin de urme ale romanit\u0103\u021bii-nu le putem men\u021biona pe toate- dar nu putem trece cu vederea Rezerva\u021bia de la Tibiscum, cea mai mare rezerva\u021bie arheologic\u0103 p\u0103strat\u0103 ca atare- deocamdat\u0103- p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00a0\u00een zona Timi\u0219oarei se va reface tot\u00a0 arealul de la Par\u021ba \u0219i atunci vom pierde \u00eent\u00e2ietatea- dar, deocamdat\u0103, Tibiscum este cel mai reprezentativ areal pentru romanitatea militar\u0103. Pentru ceea ce \u00eenseamn\u0103 o a\u0219ezare \u00een care trebuia s\u0103 vin\u0103 \u00eensu\u0219i Traian- pentru c\u0103 nu putea s\u0103-l bat\u0103 nimeni altcineva pe Decebal- iar Traian avea nevoie de un <palat imperial>\u00a0 ceea ce s-a descoperit acum 10 ani\u00a0 la Z\u0103voi \u00een preajma cimitirului \u0219i o parte chiar \u00een cimitir \u00a0este efectiv o locuin\u021b\u0103\u00a0 imperial\u0103 pe care arheologii de la Caransebe\u0219 \u0219i cei de la Cluj vor continua s\u0103 o studieze ca s\u0103 vad\u0103 cine, cu adev\u0103rat, stat \u00eentr-o asemenea locuin\u021b\u0103. Presupun\u00e2nd c\u0103 este voie, v-a\u0219 invita s\u0103\u00a0 o vizita\u021bi pentru a vedea ce \u00eenseamn\u0103 canalizarea roman\u0103. Cu c\u00e2t\u0103 perfec\u021biune intr\u0103 apa cald\u0103, se folose\u0219te, cu aceea\u0219i perfec\u021biune iese \u0219i se folose\u0219te \u00een gr\u0103din\u0103. Ceea ce noi \u00eenv\u0103\u021b\u0103m destul de greu. Trecem repede, cu toate c\u0103 nu ar trebui s\u0103 o facem, de secolele \u00een care Banatul, ca \u0219i \u00eentreaga Europ\u0103, este str\u0103b\u0103tut de popula\u021biile migratoare. \"Copii<\/a> \"Copii<\/a> \"Copii<\/a> \"Copii<\/a> \"Copii<\/a>\u0218i\u00a0 a\u0219a cum se \u00eent\u00eempl\u0103 \u00een realitatea dansului pe\u00a0 CONTRATIMP, TIMPUL \u0219i CONTRATIMPUL se \u00eembin\u0103. Din sec. al IV-lea \u00een sec. al IX-lea mu prea \u0219tim ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dar se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00a0ceva ce a l\u0103sat urme \u0219i \u00een Banat. Popula\u021biile migratoare au l\u0103sat urme \u0219i sunt foarte importante inclusiv\u00a0 \u00een limb\u0103, \u00een dansuri, probabil \u00een toate celelalte obiceiuri. De la sf\u00e2r\u0219itul secolul al IX-lea \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een 1522 pentru Timi\u0219oara \u0219i 1565 pentru noi suntem \u00eentre dou\u0103 puteri: puterea Regatului Medieval Maghiar \u2013 pe care trebuie s\u0103 o reconsider\u0103m- care a construit pe tot sudul Dun\u0103rii Banatele- organiz\u0103ri militare \u2013 din care numai Banatul nostru mai poart\u0103 acest nume dar, \u00een istorie, Banatul ca atare se\u00a0 \u00eent\u00e2lne\u0219te p\u00e2n\u0103\u00a0 la Bratislava. Perioada a fost una interesant\u0103. Una dintre pove\u0219tile vremii spune c\u0103 un iobag, dincolo de ceea ce credem noi despre iobagi, la Ramna, se pl\u00e2nge \u0219i ajunge p\u00e2n\u0103 la nivelul regelui cu judecata pentru c\u0103, din 14 porci pe care-i avea \u00een gospodrie, patru vite de povar\u0103 \u0219i dou\u0103 de lapte \u0219i cei 4 cai, au n\u0103v\u0103lit reprezenta\u0219ii altui nobil, cel de la Verme\u0219, i-au omor\u00e2t 2 cai \u0219i i-au furat 2 porci, \u0218i nu se \u0219tie c\u00e2te g\u00e2\u0219te \u0219i c\u00e2te g\u0103ini. A\u0219a c\u0103 iobagul \u00een Banat era tare s\u0103rac cu 14 porci \u00een b\u0103t\u0103tur\u0103, \u00een cel de-al doilea ev mediu. \u0218i ajungem acolo unde toat\u0103 lumea vrea s\u0103 ajungem la cucerirea habsburgic\u0103 sau la perioada de \u00eenflorire de dup\u0103 1718. Ca o parantez\u0103, de fapt r\u0103zboiul austro-turc a continuat \u00a0p\u00e2n\u0103 pe la 1794; ba veneau turcii, ba veneu austriecii \u0219i alm\u0103jenii au spus clar, \u00eenainte de a fi organiza\u021bi \u00een acea grani\u021b\u0103 propriu-zis\u0103, nici cu neam\u021bu nici cu turcu! P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 au ajuns cu neam\u021bu \u00een m\u0103sura \u00een care acesta le-a promis c\u0103 zona de grani\u021b\u0103 nu este doar una de ap\u0103rare militar\u0103 ci \u0219i una de \u00eenflorire\u00a0 economic\u0103 efectiv deosebit\u0103. De aici \u00eencolo \u00eencepe istoria modern\u0103 cu care sunte\u021bi mult mai familiariza\u021bi \u0219i, pe m\u0103sur\u0103 ce apar documente vom afla de ce la Oravi\u021ba, de fapt la Ciclova Montan\u0103 a ap\u0103rut primul furnal? Pentru c\u0103\u00a0 acolo se g\u0103sea \u0219i cupru \u0219i bronz \u0219i zinc \u0219i aur \u0219i argint. De ce apoi la Boc\u0219a? Ce au \u00eensemnat apele, ce au \u00eensemnat rezervele de lemne, ce a \u00eensemnat zona de ap\u0103rare a Boc\u0219ei apoi, cu epuizarea rezervelor de acolo, cineva de\u0219tept- adic\u0103 tot\u00a0 Inperiul Austriac s\u0103-\u0219i caute alt loc \u0219i s\u0103 stabileasc\u0103 centrala industrial\u0103 a Re\u0219i\u021bei de la 1771 \u00eencoace. Cu speran\u021ba c\u0103 to\u021bi vom putea s\u0103rb\u0103tori anul viitor 250 de ani de industrie la Re\u0219i\u021ba \u2013 Boc\u0219a fiind deja s\u0103rb\u0103torit\u0103 pentru 300 de ani. \u00cen toat\u0103 aceast\u0103 poveste \u00een care se \u00eempletesc istoriile locale cu istorie european\u0103, niciodat\u0103, dar absolut\u00a0 niciodat\u0103 comunit\u0103\u021bile: rom\u00e2neasc\u0103, maghiar\u0103, german\u0103, s\u00e2rbeasc\u0103, tig\u0103neasc\u0103- acestea fiind principalele- nu si-au pierdut obiceiurile, nu s-au contaminat tradi\u021biile-excep\u021bie f\u0103c\u00e2nd gastronomia \u2013 cu tendin\u021b\u0103 spre perfec\u021bionarea gustului spre mai bun, dac\u0103 se poate. Contaminare\u00a0 mai important\u0103 ar putea s\u0103 fie cea de limbaj. A\u0219a cum men\u021biona Dorina Sgaverdia, doamnele de la \u00eenceputul secolului al\u00a0 XX-lea mai ales sub autoritatea Reginei Maria care a purtat\u00a0 costumul popular rom\u00e2nesc ca un element dinstinctiv nu numai pentru ea ci \u0219i pentru \u021bara pe care o reprezenta putea vorbi cu adev\u0103rat dulcele grai al Banatului pentru c\u0103 el are o melodicitate special\u0103 datorat\u0103, dup\u0103 unii, de\u0219i nu este dialect- este doar un grai, dialectele sunt \u00een alt\u0103 parte, tocmai acestei \u00eenfr\u0103\u021biri, datorate, dup\u0103 unii, tocmai acestei \u00eenfr\u0103\u021biri lingvistice care \u00eenseamn\u0103 \u0219i \u00eenfr\u0103\u021birea \u00eentre ciupage. Ciupagul de la noi nu-i ba\u0219 deosebit de ciupagul de la sudul Dun\u0103rii. \u0102la ba\u0219 c\u0103-i mai bogat uneori. Dar \u00eei purtat cu demnitate \u0219i, \u00eenfr\u0103\u021bit cu br\u00e2ul, ne d\u0103 personalitate\u201d a conchis, Ada D. CRUCEANU. C\u0102MA\u0218A\u00a0\u00a0 ROM\u00c2NEASC\u0102- reper definitoriu al identit\u0103\u021bii noastre na\u021bionale, parte important\u0103 a patrimoniului material rom\u00e2nesc d\u0103inuind peste TIMP \u015fi BR\u00c2UL B\u0102N\u0102\u0162EAN- reper definitoriu al identit\u0103\u0163ii noatre regionale definit de CONTRATIMP ne dau r\u0103d\u0103cini, ne dau apartenen\u021b\u0103, ne definesc, ne alin\u0103 DORURI, \u0219i ne dau FALA de a apar\u021bine unei na\u021biuni alese. Ne definesc, \u00a0indiferent\u00a0 unde ne afl\u0103m, transmiterea acestor valori de patrimoniu material \u0219i imaterial devenind datorie moral\u0103 pentru fiecare dintre noi.<\/p>\n

\"Copii<\/a> \"Copii<\/a> \"Copii<\/a> \"Copii<\/a> \"Copii<\/a>A fost vernisat\u0103 expozi\u021bia devenit\u0103 tradi\u021bional\u0103 COPII IN II cu lucr\u0103ri realizate \u00een edi\u021biile anterioare de Corina BOUDA, Bujorel PURICE, Vali MARIN, Petre DALEA, Matei MIRCIOANE, Vlad- Elian \u0219i Lucian DUCA, Cristina ARDELEANU, Raluca G\u00c2RBAN, Alina Celia CUMPAN, Silvia FIER\u0102SCU. Li s-au ad\u0103ugat fotografii realizate \u00een timpul st\u0103rii de urgen\u021b\u0103 \u0219i alert\u0103 cu copii \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een ii.<\/p>\n

Evenimentul s-a bucurat de mesajul Alinei-Celia CUMPAN, re\u0219i\u021beanc\u0103 stabilit\u0103 de 10 ani \u00een SUA, la Chicago, puternic implicat\u0103 \u00een promovarea c\u0103m\u0103\u0219ii populare rom\u00e2ne\u0219ti \u00een diaspora, a tradi\u021biilor \u0219i culturii populare: \u201dScriu aceste r\u00e2nduri\u00a0 \u00een noaptea premerg\u0103toare Nop\u021bii de S\u00e2nziene, din ora\u0219ul \u00een care autorul romanului cu acela\u0219i nume- Mircea ELIADE \u0219i-a petrecut ultimele decenii de existen\u021b\u0103. Am sperat ca \u00een aceste zile s\u0103 se \u00eent\u00e2mple un miracol: << S-ar putea \u00eent\u00e2mpla fel \u0219i fel de miracole. Dar trebuie s\u0103 te \u00eenve\u021be cineva cum s\u0103 le prive\u0219ti ca s\u0103 \u0219tii c\u0103 sunt miracole. Altminteri, nici m\u0103car nu le vezi. Treci pe l\u00e2ng\u0103 ele \u0219i nu \u0219ti c\u0103 sunt miracole. Nu le vezi…>>. L-am c\u0103utat cu \u00eentreaga\u00a0 fiin\u021b\u0103 din dorin\u021ba de a sosi ACAS\u0102, \u00een Banatul Montan, de Ziua Universal\u0103 a Iei , dar… avionul meu nu a plecat spre Europa din Statele Unite \u00een 21 iunie. Este trecut de miezul nop\u021bii, mo\u0219tenitorul doarme iar eu scriu din micul apartament pozi\u021bionat \u00een partea de nord a ora\u0219ului Chicago, \u00een timp ce g\u00e2ndurile-mi\u00a0 fug galop spre cas\u0103, ACACS\u0102 la origini. Miracolele parc\u0103 au venit spre mine \u00een alt\u0103 form\u0103 compens\u00e2nd DORURI \u00eentre\u00a0 << aici >>\u00a0\u00a0 << acolo >>. Dup\u0103 c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de promovare a evenimentului dedicat Zilei Universale a Iei am avut bucuria de a sim\u021bi pentru prima dat\u0103, la 10 ani de la plecarea-mi din Rom\u00e2nia, unitatea \u0219i solidaritatea neamului rom\u00e2nesc din interiorul \u0219i din afara grani\u021belor \u021b\u0103rii \u00een jurul unui element din patrimoniul na\u021bional, a iei\u00a0 ca marc\u0103 identitar\u0103 a culturii na\u021bionale rom\u00e2ne\u0219ti. Prieteni rom\u00e2ni din America, Europa, Asia, Africa, Australia \u0219i Noua Zeeland\u0103, coordonatori de asocia\u021bii rom\u00e2ne\u0219i sau simpli cet\u00ee\u021beni cu incredibil sim\u021b na\u021bional identitar, iubitori de ve\u0219minte populare, au r\u00eespuns proiectului ini\u021biat de LA BLOUSE ROUMAINE \u00eembr\u0103c\u00e2nd sau preg\u0103tind iile pentru a fi purtate \u00een 24 iunie, atunci c\u00e2nd comunitatea mai sus amintit\u0103 s\u0103rb\u0103tore\u0219te 7 ani de c\u00e2nd marcheaz\u0103 Ziua Universal\u0103 a Iei la nivel global. Dup\u0103 luni \u00een care lumea a amor\u021bit sub imperiul restric\u021biilor pandemice, cominit\u0103\u021bile rom\u00e2ne\u0219ti din afara grani\u021belor (ce \u00eensumeaz\u0103 peste 9,7 milioane de rom\u00e2ni) par c\u0103 au \u00eenflorit \u00een jurul acestui proiect ce ne aduce pe to\u021bi cei pleca\u021bi ACAS\u0102, #acasalaorigini. De\u0219i sunt la mii de kilomatri dep\u0103rtare de voi, prieteni ai libr\u0103riei Semn de Carte din Re\u0219i\u021ba, v\u0103 \u0103ncurajez s\u0103 \u00eembr\u0103ca\u021bi ia \u00een 24 iunie. De ce? Din respect pentru cei ce au adus-o la via\u021b\u0103, din pre\u021buire pentru patrimoniul cultural mobil, din dragoste pentru straiele str\u0103bunilor \u0219i autenticitatea acestora. Fiecare dintre noi devenim, astfel, un ambasador al IEI iar coagularea de for\u021be triumf\u0103 peste timp, spre viitor. << O idee fix\u0103 triumf\u0103 \u00eentotdeauna\u00a0 >> spunea Mircea ELIADE \u00een Noapte de S\u00e2nziene. Haide\u021bi ca, \u00eempreun\u0103, s\u0103 citim \u0219i s\u0103 ne citim peste ani\u00a0 istoria neamului rom\u00e2nesc scris\u0103 de ac\u021biunile noastre!\u201d Alina Celia CUMPAN, Chicago- 22\/23 iunie 2020.<\/p>\n

Br\u00e2ul b\u0103n\u0103\u021bean- jucat pe TIMP \u0219i pe CONTRATIMP a fost exemplificat de t\u00e2narul coregraf Caius \u0218ANDRU \u0219i dansat de Marius DAVID, Raul GU\u021aU, Daria P\u00c2RV \u0219i Roxana CORBU coordonator Maria AGHESCU de la Ansamblul B\u00c2RZAVA, \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een superbe costume populare b\u0103n\u0103\u021bene.<\/p>\n

Cea mai mic\u0103 participant\u0103: Elena B\u0102LEAN- 10 luni. Senioarea evenimentului, cu un coastum popular autentic, doamna Floarea VELA, 73 ani.<\/p>\n

Au fost tinute momente de reculegere IN MEMORIAM pentru \u00a0poetul re\u0219i\u021bean Octavian DOCLIN, autor al versurilor Imnului Re\u0219i\u021bei \u0219i a jurnalistei Paula NEAM\u021aU, ini\u021biatoare, al\u0103turi de so\u021b, Vasile NEAM\u021aU a evenimentului PRESA C\u0102R\u0102\u0218EAN\u0102 PROMOVEAZ\u0102 IA ROM\u00c2NEASC\u0102.<\/p>\n

Eveniment organizat de METARSIS- activit\u0103\u021bi \u0219i servicii de cultur\u0103 urban\u0103 \u0219i art\u0103 contemporan\u0103 prin libr\u0103ria Semn de Carte \u00een parteneriat cu UNIUNEA ZIARI\u0218TILOR PROFESIONI\u0218TI DIN ROM\u00c2NIA, FILIALA CARA\u0218-SEVERIN (Camelia DUCA)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

A VII-a edi\u021bie a evenimentelor desf\u0103\u0219urate sub genericul TIMP \u0218I CONTRATIMP \u00ceN IDENTITATEA BANATULUI DE MUNTE. C\u0102MA\u0218A PUPULAR\u0102 \u0218I BR\u00c2UL B\u0102N\u0102\u021aEAN s-a desf\u0103\u0219urat sub imperiul restric\u021biilor impuse de pandemia de coronavirus, joi, 25 iunie 2020, \u00een curtea acoperit\u0103 de vi\u021b\u0103 de vie a libr\u0103riei re\u0219i\u021bene Semn de Carte. A fost vernisat\u0103 expozi\u021bia COPII IN II.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[680,402,592],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12378"}],"collection":[{"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12378"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12378\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12378"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12378"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/semndecarte.metarsis.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12378"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}