Cămăși populare și brâu banațean la Reșița

Mulțime eterogenă, cămăși populare și brâu bănățean într-o explozie de culoare, muzică și entuziasm vineri după amiază, 10 iunie 2016, în Centrul Civic al municipiului Reșița. Bărbați, femei și copii, tineri și bătrâni, profesoniști și amatori de joc popular sau simpli curioși, români, germani, maghiari, sârbi și alte naționalitați, au purtat, mândri, ii și și-au dat mâinile înlănțuindu-se în brâul bănățean, mărturisind astfel, apartenența lor la una dintre cele mai complexe și frumoase culturi europene- cea română.

Într-un timp al globalizării, într-o societate marcată tot mai mult de consumism, fiecare dintre noi avem nevoie să ne definim ca identitate, să ne clamăm apartența la un grup, la o comunitate, să recunoaștem legăturile indestructibile create între noi: de spațiu, de limbă, de istorie, de cultură. Banatul de Munte, spațiu multietnic, multiconfesional și pluricultural are identitate socială a persoanelor distinctă, bine conturată și definită încă din copilărie. În familiile mixte, de mici, copii învață înțelegerea, respectul de sine și, implicit, față de ceilalți, coexistența armonioasă, acceptarea reciprocă, ducând mai departe și transmitând, în TIMP, la rândul lor, urmașilor, recunoașterea adevăratelor valori morale, spirituale, materiale și culturale, satisfacția de a trăi divesitatea culturală care, la urma urmei, înseamna bogăție. CONTRATIMPUL în identitatea Banatului Montan ar putea fi exemplificat prin sincopa creată de restructurarea economică și consecințele sale sociale de după 1989. Anul acesta, la 3 iulie, se împlinesc 245 de ani de industrie grea la Reșița. Și 27 de ani de la evenimentele din decembrie 1989. Ar fi bine ca, asemeni contratimpului din brâul bănățean, sincopa să accentueze frumusețea acestui spațiu fără seamăn iar Banatul de Munte să țină ritmul cu regiunile istorice bine dezvoltate ale Romaniei.

“Natura omului se cuprinde în suflet şi în trup” ne-a lăsat scris primul iluminist bănățean, Paul Iorgovici Brâncoveanu (n. 28 aprilie 1764, Vărădia, judeţul Caraş-Severin – d. 21 martie 1808), filolog, jurist, istoric.

Purtând cămașa populară și jucând românește, două repere definitorii ale identității noastre naționale, ne definim identitar, ne respectăm moșii și strămoșii, le dăm rădăcini copiilor noștri. Ne îmbrăcăm trupul dând aripi sufletului. Legănd trecutul de viitor, aflăm cine suntem cu adevărat.

Au participat ansambluri folclorice: „Bârzava”, coordonator Maria Aghescu, „Junii Datinei”, coordonator Măriuţa Benga, Muguraşi”, coordonator Trandafir Cornean, „Pupi de Floare” din  Zăgujeni, coordonator Dorina Panga, Ansamblul folcloric de copii de la Padina Seacă, coordonator preot Sarchiz Marian.

Inițiativă event Paula și Vasile Neamțu.

Organizatori METARSIS- activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană

Parteneri: Consiliul Judeţean CS, Primăria Reşiţa, Magazinele Refill, librăria Semn de Carte.

Parteneri media: PRESA CĂRĂȘANĂ