Expo fotografie

“Viața înseamnă a transforma constant în lumină și în flacără tot ceea ce suntem și tot ce întâlnim” Friederich Nietzsche

Vernisajul expoziţiei de fotografie CERNĂUŢI ÎN IMAGINI cu lucrări semnate Paul Pitvorak şi Vasyl Dugan, membri ai Uniunii Culturale Austriaco- Germane din regiunea Cernăuţi, Ucraina, de luni, 5 octombrie 2015, de la librăria reșițeană Semn de Carte s-a bucurat de un real succes. Cuprinsă în Decada Culturii Germane din Banatul Montan, expoziția ucrainenilor de etnie germană aduce în fața privitorului: Primăria, Gara, Universitatea de Medicină Bukowina, Universitatea Jurij Fetcovici, Bisericile (ortodoxe, catolice, armeană), Teatrul Olga Kobylianska, Statuia lui Mihai Eminescu, Plăcile comemorative de pe Școala unde a studiat Mihai Eminescu între 1860-1863 și de pe clădirea unde a concertat Ciprian Porumbescu, statuia lui Franz Joseph – împărat al Bucovinei 1848-1916, Clădirea Casei Române, oameni în costume populare surprinse de cei doi autori.

“Bucovina istorică înseamnă tot ceea ce înseamna Banatul istoric… Bucovina a fost împărțită în două părți Bucovina de sud- actualul județ Suceava și Bucovina de nord- actuala regiune Cernăuți… Pe vremea uniunii Sovietice erau doar două puncte de trecere a frontierei, una la Gradima, alta la Siret… Astazi sunt mai multe… iar  două autobuze fac zilnic legătura între Cernăuți și Suceava. Delegația din Cernăuți prezentă astăzi aici a venit cu autobuzul până la Suceava iar de acolo “au avut parte” de mers 12 ore cu trenul ca să ajungă în Banat, unde au venit, așa cum au spus, cu mare plăcere chiar dacă deplasarea a fost obositoare. Am fost de două ori la Cernăuți: o dată pe vremea comuniștilor, când am făcut un tur al țărilor socialiste cu tatal meu, cu Dacia noastră 1100, și cu aprobarea Comitetului Oamnilor Muncii din UCMR, unde lucram; cu pașaportul primit cu două zile înaintea excursiei pentru că nu era voie să ai pașaport asupra ta. Am făcut acest tur prin Ungaria, Cehoslovacia, RDG, Polonia, trecând granița spre Uniunea Sovietică langa Lvov; mi-aduc aminte că aveai dreptul să schimbi foarte puțini bani în fiecare țară și nu prea aveai ce să faci cu ei… Am hotărât să nu dormim în hoteluri sau în champinguri ci în cort sau în masina pentru a economisi puținii bani… În prima seară când am vrut să dormim în mașină, nici n-am stins bine farurile că ne-am trezit cu Miliția bătându-ne în geam și trimițându-ne în camping. Cine a fost în Uniunea Sovietică știe că, pe atunci, când primeai pașaportul primeai și o hârtie care era scrisă cu litere chirilice ca să înțeleagă Miliția și sovieticii ce era scris în pașaport… Atunci am aflat că, dacă nu am fi avut stampila pe hârtie că am dormit în camping am fi avut probleme mari la ieșirea din Uniunea Sovietică pentru care am avut viză de tranzit doar pentru 48 de ore și un traseu bine stabilit de oficialități… Atunci, la Cernăuți am intrat pentru prima dată în viață într-un magazin care vindea aur. Cei care am trăit pe vremea aceea știm că nu se găsea aur în România. Vă dați seama ce a însemnat pentru mine, tânăr de 20 de ani, să văd atâta aur. În magazin, pe lângă turiștii care-l vizitau (numai turiștii  aveau voie să intre) erau securiști care te urmăreau și te opreau, apoi, la vamă să-ți confiște aurul pentru ca nu aveai voie să-l scoți din Uniunea Sovietică. Acesta a fost primul meu contatc, scurt, cu Cernăuțiul. Al doilea contact: în urmă cu doi ani, am avut bucuria de a participa la un eveniment organizat de Forumul German din Suceava și am mers, pentru o zi, la colegii de etnie germană din Cernăuți. Am revăzut locurile cu alți ochi, am înțeles ce reprezintă şi m-a marcat orașul pentru că ce vedeți aici în fotografii sunt lucruri reale. M-am întrebat cum de, în timpul Uniunii Sovietice, clădirile acestea istorice  nu au fost demolate așa cum s-a întâmplat în multe alte localități de pe teritoriul sovietic ci au fost păstrate și întreținute ca Cernăuțiul istoric să arate astăzi așa de frumos. Chișinăul nu are nici 5% din clădirile istorice păstrate, nedemolate, pe care le are Cernăuțiul în Ucraina. Am aflat că Centrul Istoric al Cernăuțiului a fost aranjat pentru aniversarea celor 600 de ani de la atestarea sa documentară. Plăcut impresionat, am stabilit ca pentru Decada de anul acesta să-i rugăm pe prietenii din Cernăuți să vină și cu o expozitție de fotografie prin care să ne demonstreze cât este de frumos orașul și că merită vizitat. Este un oraș așa de frumos cum poți găsi orașe în Austria, Cehia, Slovacia, este un oraș ”mittelEuropa” cum ne place nouă să spunem, un oraș ca orice oraș al Europei Centrale” a afirmat, printre altele, Erwin Josef Țigla, președinte al Forumului Democrat al Germanilor din Banatul Montan și al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

Din partea oaspeților- în limba germană- Alexandra a facut o prezentare succintă a fiecărei fotografii; Vasyl Dugan, în limba română, a vorbit despre cei 607 ani de atestare documentară a Cernăuțiului, despre turiștii care-l vizitează anual și care sunt întâmpinați cu “Bine ați venit în Cernăuți, unul dintre cele mai frumoase orașe din Ucraina”, despre orașul așezat pe 53 de kilometri pătrați cu o populație de 250.000 de locuitori, despre istoria, economia și cultura Cernăuțiului, despre școala românescă de acolo, despre prietenia cu Erwin Josef Țigla și românii de etnie germana de aici, despre cursurile de limba germană organizate marțea și duminica, pe grupe de vârstă, de la cei mici la cei mari- la sediul Uniunii Culturale Austriaco-Germane din regiunea Cernăuţi.

Erwin Josef Țigla a mai menționat: “pe vreamea sovieticilor, bisericile și sinagogile erau transformate în săli de arhivă, concerte, spectacole, un exemplu fiind Biserica Romano-Catolică “Herz Jesus Kirche” unde au funcționat Arhivele Statului din Cernăuți, astăzi fiind în renovare și cedare spre folosință cultului, Biserica Armenească fiind devenită sală exclusivă de spectacole, Templul Evreiesc a fost transformat în cinematograf care mai funcționează și azi, iar în cimitirul din Cernăuți este înmormântat Aaron Pumnul, primul învăţător al lui Eminescu. De altfel, turiștii vizitează în număr mare Centrul Istoric, Cimitirul Evreiesc din Cernăuți și Teatrul cu Aleea Olga Kobylianska (denumită așa în memoria renumitei scriitoare ucrainene născută la Gura Humorului, în România) un alt reper fiind Universitatea Națională care poartă numele scriitorului național al ucrainienilor, Jurij Fetcovici.

În încheierea evenimentului, o altă membră a delegației din Ucraina a vorbit despre obiceiurile românești de Craciun din Carnăuți și satele din împrejurimi, școala românească și bucuria întâlnirilor între prieteni, aducând salutul și transmiţând dorinţa de continuare a relațiilor de prietenie între românii și germanii din Ucraina cu cei din România.

O admirabila lecție de istorie, de viața, de prietenie, de devotament şi patriotism la care au participat, cu emoție vădită, și reșițeni născuți la Cernăuți.

Expozitia rămâne panotată în galeria librăriei Semn de Carte până la mijlocul lunii noiembrie.

Organizator principal: ASOCIAŢIA DE CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE A ADULŢILOR REŞIŢA, cu sprijinul şi colaborarea necondiţionată a Societăţii METARSIS- activităţi şi servicii de cultură urbană şi artă contemporană.