“Strana strămoșească”

Postat de în Despre evenimente derulate » 1 Comentariu

23 dec.

“Misterele Banatului Montan”- “Case tradiționale din Banat”

Vineri 21.12.2012 n-a fost sfârșitul lumii. Ne-am adunat la Semn de Carte să-l întâmpinăm sau sa-l sfidăm împreună cu prieteni. Buni și talentați. Tineri și vârstnici, pasionați de machetism, fotografie, muzică. Adela Berbentia, manager al Casei de Cultură Studențească Reșița, a prezentat două dintre lucrarile recent apărute sub egida Instituției și în colaborare cu Asociația “Cogito” reprezentată la eveniment de Andrei Bălbărău. Prima: “Misterele Banatului Montan” ediția a II-a, album de fotografii realizate de studenți- și nu numai- reșițeni, a doua: ediția 2012 a revistei “Case tradiționale din Banat” –publicație îngrijită de Remus Râjniță care, prezent la eveniment, a îndemnat asistența la realizarea machetei din carton a unei case țărănești cu atelier de olărit din zona Biniș, împărtășind asistenței date referitoare la istoria construcției precum și  detalii tehnice.

Recitalul de colinde susținut de grupul “Strana strămoșească” al Bisericii Ortodoxe “Sfinții Apostostoli Petru și Pavel- Govândari” coordonat de părintele paroh Petru Berbentia a înnobilat seara de vineri prin vocile de excepție, dar și prin paralela făcută de către parintele paroh între colindul bisericesc din Ardeal și cel din Banat – și exemplificată de membri grupului. Colinde românești cântate de șapte bărbați pe tot atâtea voci au binecuvântat asistența, au adus bucurie și emoție în inimile celor prezenți apropiindu-ne de Dumnezeu, de noi înșine și de semenii noștri.

Așa să tot vină “sfârșitul lumii” în fiecare zi!

 „STRANA STRĂMOŞEASCĂ”  sau dorinţa de a nu uita cântarea bănăţeană.

Cântarea bisericească nu este uşor de învăţat şi de interpretat, pentru că are în linia melodică formule ce trebuiesc aplicate pe orice text. Ea nu este o improvizaţie, este o cântare aplicată pe text, pentru cine cunoaşte şi iubeşte cu adevărat muzica sacră.

În Biserica Ortodoxă Română există trei feluri (sisteme) de cântare. În Banat se cântă după vechile cântari specifice zonei, puse pe note de prof. Dimitrie Cusma din Reşiţa  şi Gheorghe Dobrian, cel ce a condus multă vreme corul Bisericii „Sf. Gheorghe” din Caransebeş precum şi Pr. Prof. Ioan Teodorovici din Caransebeş dar originar din Măidanul Oraviţei.

În Ardeal anul 1890 marchează o cotitură în cadrul muzicii bisericeşti pentru că Pr. Prof. Dimitrie Cunţanu de la Sibiu, publică la Viena ,,Cântările Bisericesci după melodiile celor opt glasuri”, lucrare începută la îndemnul Mitropolitului Andrei Şaguna, la anul 1868.

În ţinuturile extracarpatice se foloseşte muzica psalitică, de influenţă bizantină.

Deşi unii autori din Vechiul regat vorbesc de o oarecare enclavizare a muzicii din Ardeal şi Banat, ea este o realitate. Ea se cântă în bisericile noastre şi ar fi o mare pierdere să o uităm, pentru că ne reprezintă, cu toate influenţele şi cu toate frământările istorice ale neamurilor ce convieţuim paşnic în această parte de ţară.

Am făcut această  scurtă prezentare pentru că în urmă cu 14 ani, un grup de copii de la Biserica Ortodoxă Română „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din cartierul reşiţean Govândari, au pus bazele unui grup coral ce promovează cântarea bisericească bănăţeană. Preotul Petru Berbentia a înfiinţat acest grup cu copii ce erau prezenţi în strana bisericii şi care, mai apoi, au urmat studiile teologice seminariale la Caransebeş şi cele universitare la Sibiu şi Caransebeş. Ideea a fost susţinerea cântării de strană, cântare ce are mult de suferit şi din cauza desfinţării şcolilor de cântăreţi, ce erau parte integrantă a studiilor seminariale ( pană în anul 1989), dar şi din cauza faptului că se încearcă de multă vreme o uniformizare a cântării bisericeşti.  Grupul a primit numele de „Strana Strămoşească” tocmai pentru a nu ne lăsa tentaţi să-i dăm nume latinesc sau grecesc, sau vreunul de o modernitate ce ar dăuna chiar ideii de cântare bisericească bănăţeană tradiţională. Acum mă gândesc la faptul că şi mai potrivit ar fi fost numele de „Strana Strămoşească BĂNĂŢEANĂ”.

Este o bucurie faptul că acest grup cântă şi acum la toate slujbele, dar este extraordinar că tinerii din grup au fost invitaţi să cânte şi să reprezinte Biserica noastră în Germania,  Ungaria,  Serbia (  Voivodina,  Timoc – Morava, sau ţinutul Homolie din Serbia de sud-est). Au fost astfel prezenţi la festivaluri ale românilor şi în ţară şi în afara ei, dar au reprezentat biserica noastră şi la cea de a treia întâlnire ecumenică europeană de la Sibiu, fiind singurii ortodocşi din Banat invitaţi să cânte acolo.

Copiii de la început sunt acum oameni cu familie, absolvenţi de seminar teologic ori facultate de profil,doctori în teologie, ingineri, profesori, funcţionari publici, jandarmi,  dar dragostea pentru Biserică şi pentru cântarea bănăţeană de strană a rămas aceeaşi. Aşa se face că şi astăzi ei se reunesc în strana bisericii din cartierul reşiţean Lunca Bîrzavei / Govândari /, participă la liturghii, iar în  perioada Sărbătorilor Crăciunului îi întâlneşti mereu între oameni, promovând frumuseţea şi sfinţenia colindului bătrânesc. În timp, cu grupul acesta au cântat şi interpreţi de muzică populară, colaborarea cu Zorica Savu fiind cea mai lungă. De altfel, în formula aceasta, grupul a înregistrat şi un CD cu colinde.

Amintirile şi prietenile ce s-au sudat în acest grup, face ca în continuare să existe. Asta ne şi dorim: să nu uităm cântarea bisericească bănăţeană şi să nu lăsăm nici pe alţii să o uite! (Pr. Petru Berbentia, membru UZPR / Resiţa)

Un comentariu la ““Strana strămoșească””

  1. Anton Schulz 23. dec., 2012 at 23:10 #

    Transmiteti si Dl.preot Berbentia urari de sanatate si CRACIUN FERICIT, pentru activitatea sa culturala, pe care-l cunosc prin dl. Tigla, azi am primit si fotografii de la colinde din biserica sa „Petru si Pavel” patronii Resitei, din Govândari unde a cîntat si corul „Franz Stürmer” colinde.
    A. Schulz

Lasă un comentariu...