De la revistă la portal.

Aseară, la libraria Semn de Carte, în prezenţa unui public ales, s-a desfăşurat încă una dintre manifestările de prezentare ale proiectului Banaterra – Enciclopedia Banatului. Iniţiatorul şi coordonatorul proiectului, scriitorul şi traducătorul Duşan Baiski  subliniind că Banaterra nu este o mişcare ci o stare de spirit, a marturisit că drumul de la prima revistă digitală apăruta în 1995 sub egida Societăţii Culturale Banatul în limbile română, maghiară, germană şi sârbă, revistă suspendată după falimentul firmei ce o gazduia gratuit pe server, până la Enciclopedia Banatului n-a fost deloc uşor. Rămas în posesia unei importante videoteci cu cărţi româneşti, între 1996- 1997, împreună cu Direcţia pentru Cultura, Culte şi Patrimoniu Naţional Timiş a iniţiat un portal intitulat Biblioteca Banat, cuprinzând aproape 100 cărţi în format digital care se puteau descărca, cei mai bucuroşi fiind românii stabiliţi în străinatate. Dupa închiderea şi a acestui portal, rămânând cu date importante în format digital, Duşan Baiski a mai încercat o revistă de traduceri care s-a dovedit a fi un chin, feedbeack-ul descurajator făcându-l să renunţe şi la portalul Littera.ro.  În octombrie 2006 a lansat site-ul Banaterra sub un alt domeniu deja plătit iar din 13 noiembrie 2006, mulţumită unui prieten din Germania intra în posesia domeniului Banaterra.eu, alegând această denumire, dupa cum mărturiseste, pentru a evita orice fel de animozităţi legate de ţară sau etnie, cu convingerea că, dupa intrarea Serbiei în Uniunea Europeana, Banatul va fi, cel puţin virtual, in mod natural, reântregit. Videoproiecţia on line ne-a prezentat Banaterra – Enciclopedia Banatului  cu Biblioteca Banattera (ce cuprinde cărţi integrale, monografii sau fragmente de cărţi), principalele sectoare şi administratorii lor în limbile engleză, franceză, germană, italiană, bulgară, sârbă şi maghiară, cei peste 70 de colaboratori şi sponsorii  Banaterrei, toţi cei ce fac posibil proiectul primei enciclopedii on line, ea fiind, spre mândria noastra, a Banatului.

Coordonatorul pentru Caraş- Severin al Banaterrei, col. de pol. (rez) Gheorghe Popoviciu a mărturisit la Semn de Carte că, luând cunoştinţă de acest proiect şi,  pasionat fiind de fotografie si istorie,  a fost plăcut surprins să descopere pe banaterra.eu lucruri inedite despre  clădiri, sisteme, locuri şi oameni. Îndrăgostit de acest colţ de ţară pe care Banaterra – Enciclopedia Banatului încearcă să-l redescopere şi să-i conserve valorile patrimoniale, Gheorghe Popoviciu a devenit coordonatorul  pentru Banatul de Munte în cadrul proiectului, dorindu-şi ca, după eveniment, familia Banaterrei să crească iar proiectul să reunească tot mai mulţi membri care să-l dezvolte, să facă Banatul şi valorile sale culturale, istorice şi turistice cât mai cunoscut în lumea virtuală, iar pasionaţii fotografiei, ai documentării istorice, scrisului şi informaticii să devină colaboratori ai acestui proiect, pe care-l pot actualiza permanent. Mulţumirea nefiind una materială va fi una spirituală – prin menţionarea numelui lor de către cei care, peste ani, rescriind istoria Banatului vor întâlni şi, poate, vor aprecia eforturile depuse.

Şi cum, într-un spaţiu ales cum este Banatul multicultural, nu puteau  lipsi muzica sau poezia, seara a fost încheiata, de aceasta dată, de poezia în grai bănăţean, scrisă şi rostită de un “paor” din Ocna de Fier, Gheorghiţă Brebenar.

Încă o activitate Metarsis care şi-a atins scopul – acela de a face cunoscute şi recunoscute valori ale Banatului în principal şi ale Banatului de Munte în special pentru că “Cei fară Patrie nu au nume, nici aspiraţii, nici consideraţie, nici drepturi, nici nu pot fi socotiţi ca fraţi în mijlocul popoarelor. Sunt bastarzii Umanităţii” ( Giusepe Manzzini). Iar noi aparţinem Banatului multietnic şi multicultural.