17 octombrie 2020. Biserica Romano-Catolică Sf. Tereza de Avila

NIHIL SINE DEO.

Pe frontispiciul Bisericii Sfânta Theresa de Avila din Gărâna/ Wolfsberg, Caraș-Severin, în mai 2005 cei care au renovat-o au așezat următorul înscris: ”Die Wolfsberger Kirche. << Das ist ja Waldkapelle, ich aber wollte euch eine Kirche bauen.>> Dies waren die ersten Worte des Bischof Alexander Bonnaz beim Anblick der Wolfsberger Kirche- der durch hocherzige Spanden die Fertigstellung im Oktober 1870 ermöglichte. Die Wolfsberger Gemeinde arbeitete vom Juni des Jahres 1869 bis zur Kirchweihe am 15. October 1870  an Ihrer Dorfkirche. 1875 erhielt die Kirche ihre erste Glocke (39 Kilo schwer), die den heiligen Aposteln Paulus und Petrus geweiht wurde. Die zweite Glocke, mit einem Gewicht von 174 Kilo, wurde zwei Jahre später dem heiligen Alexander geweiht. Beide Glocken wurden am 7. Septemer 1916 unter Wehklagen der Gemeinde beschlagnahmt und anschließend zur Metallgewinnung für die Rüstungsindustrie des Weltkrieges eingeschmolzen. Noch im selben Jahr wurden zwei neue Stahlgußglocken, im Gewicht von 100 und 200 Kilo, aus Reschitza angeschafft. Eine erste Renovierung stand bereits 1879 an, dabei wurde der Turm mit einer Holzrüstung versehen und das Dach mit Blech eingedeckt. Weitere Renovierungen wurden im Jahre 1976 durchgeführt. Die Kirche ist der heiligen Theresia von Avila geweiht. Ein erster Wahlfahrstag war der 2. Juli ( Maria Heimsuchung). Ein zweiter ist seit dem ersten Weltkrieg in Wolfsberg der St. Annatag  (26. Juni). Gleich nach Beginn des Weltkrieg ließ die Familie Paul Weinfurter eine schöne sechseckige Kapelle im Kirchengarten erbauen, mit einem Altar, zu Ehren der heiligen Mutter Anna. Grund für die Erbauung der Kapelle waren erste Militäreinberufungen, die am 26. Juli in das Dorf gelangten. Vor mehr als 14 Jahren verließen viele Wolfsberger ihr Haimatdorf und ihre Kirche. Im Laufe der Jahre zeigte sich immer großere Mängel an der Fassade und Turm der Kirche. Mit großzügigen Spenden der ausgesiedelten und noch ansässigen Wolfsberger setzen sie ein Zeichen von Verbundenheit und immer noch wehrender Zugehörigkeit zur kleinen Kirche. Durch diese Spenden konnte die Dorfkirche im Jahre 2003 aussen kpl. renoviert werden.”

Traducerea înscrisului în limba română ne spune: ” << Aceasta este o capelă din lemn, dar am vrut să vă construiesc o biserică. >> Acestea au fost primele cuvinte ale episcopului Alexander Bonnaz când a văzut biserica Gărâna – construcția și finalizarea ei în octombrie 1870 fiind posibile prin donații. Comunitatea locala a lucrat la biserica satului lor din iunie 1869 până la sfințirea bisericii din 15 octombrie 1870. În 1875 biserica a primit primul său clopot (cântărind 39 de kilograme) care a fost închinat sfinților apostoli Pavel și Petru. Al doilea clopot, cu o greutate de 174 de kilograme, a fost închinat  Sfântului Alexandru și sfințit doi ani mai târziu. Ambele clopote au fost confiscate la 7 septembrie 1916 în lamentarile comunității și apoi topite pentru extragerea metalului pentru industria armamentului în timpul Primului Război Mondial. În același an au fost cumpărate de la Reșița două clopote noi din oțel turnat, cu o greutate de 100 și 200 de kilograme. La o primă renovare necesară în 1879, turnul Bisericii a fost prevăzut cu armuri din lemn și acoperișul acoperit cu tablă. Altă renovăre a fost efectuată în 1976. Biserica stă sub Hramul  Sfintei Tereza de Avila. Prima zi de pelerinaj a fost 2 iulie (Maria Visitation). A doua este de la primul război mondial ziua Sf. Anna (26 iunie). Imediat după începerea războiului mondial, familia Paul Weinfurter a construit o frumoasă capelă hexagonală în grădina bisericii cu un altar în cinstea Sfintei Anna. Motivul construcției capelei a fost prima recrutare militară, care a ajuns în sat pe 26 iulie. În urmă cu mai bine de 30 ani, mulți pemi germani din Gărâna și-au părăsit Haimatdorful și biserica. De-a lungul anilor, fațada și turnul bisericii au devenit din ce în ce mai imperfecte. Cu donații generoase de la locuitorii repatriați și încă rezidenți la Gărâna care au dat un semn de solidaritate biserica satului a fost renovată în 2003.”

An de an, celebrarea Bisericii Romano-Catolice Sf. Theresia de Avila din Gărâna/ Wolfsberg, Caraș-Severin, a fost prilej de întâlnire a comunităților în Kirchweih. Români și germani, maghiari și sârbi, păstrători de tradiții, în semn de respect pentru o comunitate- cea a „pemilor” germani din Banatul Montan- comunitate care a amprentat puternic prin disciplină, rigoare, dedicare, implicare, Banatul pluricultural, în mijloc de octombrie sărbătoream Kirchweih-ul/ Hramul Bisericii prin manifestări transmise din generație în generație: împodobirea Pomului de Kirchweih, dans pe muzică de fanfară în fața Bisericii, procesiune de aducere și ridicare a Pomului, Sfânta Liturghie de Hram, Bal cu tombolă pentru câștigarea Pomului, a pălăriei, a baticului și a sticlei. Și an de an, indiferent de vreme, soarele răsărea înaintea Liturghiei, mângâindu-ne divin ca un semn trimis nouă de Sfânta Tereza de Avila. Anul 2020, la 17 octombrie, în contextul pandemiei de coronavirus, Kirchweih-ul s-a desfășurat sub auspicii nefavorabile, fără alai, fără Pom, fără procesiune, fără Bal, doar cu esența sărbătorii: Liturghia de Hram oficiată de decanul parohiei ”Maria Zăpezii” din Reșița, preotul Veniamin PĂLIE și preotul P. Gheorghe Iordache SVD. Am fost în biserică, puțini, smeriți, triști… distanțați și distanți, cu dor de oameni și zile bune, purtând mască. Ne-am rugat Preasfintei pentru ocrotire, pentru sănătate, cu speranța în revenire la  normalitate. GOTT SEIN DANK! DOAMNE AJUTĂ! (Camelia DUCA)

Eveniment organizat de Metarsis în parteneriat cu Forumul Democratic al Germanilor din Caraș-Severin cu sprijinul Parohiei Romano-Catolice Maria Zăpezii, Reșița, cu respectarea tuturor restricțiilor impuse de starea de alertă.