245 REȘIȚA – 15 TMK

Postat de în Despre evenimente derulate » 0 Comentarii

30 Iun

Expo pictură

Expo _036Un nou eveniment sub genericul 245 REȘIȚA- 15 TMK a avut loc vineri, 24 iunie 2016, la Muzeul Banatului Montan din Reșița. După ”focul nestins” surprins în fotografii de o reală valoare artistică și documentară de către tânărul artist Victor IOAN, de data aceasta, pe simezele Muzeului au fost expuse lucrări de artă plastică  semnate: Daniela Csiri Florescu, Sanda Murzea, Nicoleta Onofrei, Adriana Ilin Tomici, Tiberiu Balazs, Tiberiu Fazakas, Cristea Mircioane, Doru Vasiuţi, Radu Roşianu, Dan Vifor Pichiu, Victor Ioan, Constantin Găină, Horia Gherghina, Florin Scurtu, artiştii plastici din Reşiţa, Hunedoara şi Timişoara, participanți  la Tabăra de artă plastică organizată de Fundația Iancu de Hunedoara la Cabana- Debarcader TMK, Văliug, aduând în fața publicului 53 de lucrări realizate pe carton și pânză în acryl sau tehnică mixtă, 2 printuri și trei sculpturi în lemn policrom.  

3 iulie 1771, la Reșița, au fost aprinse focurile  la furnalele „Franziskus” și „Josephus”, moment solemn la care au participat Joseph Desiderius Redange și Franz Müller von Reichenstein. Atunci au fost montate pe ambele furnale câte o placă turnată inscripționată: ”Iussu Augustae Theresiae Currante Millerio atque Redangio Exsurerat Furnus Iste/  La ordinul Augustei Theresia sub îngrijirea lui Müller și Redange s-a ridicat acest furnal.” Eveniment tehnic extrem de important, aprinderea celor două furnale aici, pe malurile Bârzavei, la poalele munților Semenic, în apropiere de Bocșa, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea a fost momentul de început al ascensiunii, pe plan social, practic al nașterii orașului Reșița. ”Peste ani se va uita ce a fost Reșița, mulți au început deja să uite, să ignore trecutul cu care chiar ei se mândreau până mai ieri și alții chiar își doresc uitarea dintr-o răutate greu de înțeles, ca o formă de terapie pentru rezolvarea unor probleme. Cineva trebuie să se implice, să asigure echilibrul între istorie, martori, eroi și uitare. În acest context grupul de artiști plastici reuniți de Fundația Iancu  de Hunedoara dorește ca, prin acest eveniment, să se insinueze in meandrele sufletului  celor ce o privesc, apreciază, iubesc arta vizuală și să atingă coarda sensibilă a reșițeanului; membrii acestui grup cred și susțin cu tărie  că reșițenii trebuie să fie mândri de trecutul industrial glorios al urbei lor!…Pentru ca expoziția de astăzi să-și atingă scopul propus, artistul sacrifică ceva din esența globală a artei și abordează tema industrială care, la prima veere, este neatractivă… umblă la coarda sensibilă a iubitorului de artă pentru a-l face să spnă atunci când evenimentul va fi încheiat: ce fatalitate și ce singurătate sa fii orb pe lumina zilei, și surd, ce singurătate, în toiul cântecului. ” – Romulus IOAN, preșesinte Fundația Iancu de Hunedoara, manager general TMK.

Expo _025 Expo _001 Expo _002 Expo _003 Expo _004 Expo _005 Expo _006 Expo _007 Expo _008 Expo _009 Expo _010 Expo _011 Expo _012 Expo _013 Expo _014 Expo _015 Expo _016 Expo _017 Expo _018 Expo _019 Expo _020 Expo _021 Expo _022 Expo _023 Expo _024Ada D. Cruceanu  a spus, printre altele: ” Lucrările realizate în tabara de anul acesta și in ceilalti ani, pentru că am înțeles că sunt și lucrări din anii 2014-2015, sunt lucrări care, din punctul meu de vedere, pot fi clasate în maniera absolut realistă și cu nuanțe naive- cele de pe panourile principale …Expozitia aceasta poate fi discutată  și din manieră simbolică pe care, cu siguranță, o va atinge colegul Calin Chincea specializat in arta simbolului… undeva intre aceste două maniere se pot incadra celelte lucrări… Tratarea impune o dezlegare de obiectul propriu-zis și impune, totuși, în centrul imaginii, prezența FOCULUI, a focului-simbol, fie că arde Roma, fie ca arde în cuptor este reluat în câteva dintre imaginile pe care le avem fie în manieră fotografică fie în  manieră realist abstactizată… Din păcate, pentru toți colegii cei care au fost în tabără, pentru toți cei care au trecut prin Reșița de astăzi, poate că prezența uzinei și a simbolului acesteia- Furnalul 2 care a rămas în picioare ca un magnet, ar fi fost un  motiv în plus de  sărbătoare. Din păcate tocmai acest simbol nu este… sunt furnale fie ale anilor 1920 , fie furnale ale anilor 1889-1890 de la Hunedoara,… Focul este, pâna la urmă, o esență a vieții… Expoziția ar binemerita un circuit și poate va ajunge și la Galați- acolo se mai găsește siderurgie vie, poate va ajunge și la Călărași, acolo unde nu se mai găsește nimic din siderurgia vie de altădată, poate va ajunge la Târgoviște… mergând din loc în loc această expoziție spune mai mult decât ar putea spune orice istorie descriptivă, va spune că există și o nostalgie a  ceea ce a fost și ce a însemnat siderurgia… printr-o formulă simbolică și alegorică, fie ca descripție directă cu ușoare nuanțe naive, remarcabile, de altfel…”  Călin Chincea: „Expoziţia este un eveniment artistic. Ea nu este un omagiu adus, propriu-zis, industriei, ci este un omagiu adus spiritului creator al omului. Este şi un omagiu adus adevărului şi un omagiu adus existenţei muncii, muncii îndârjite, care face ca un popor să fie cunoscut în lume. Uzinele din Reşiţa erau recunoscute în toată lumea… E o poveste despre existenţa metalului în contemporaneitate, este povestea de astăzi, spusă dumnezeieşte! Este acest oţel inoxidabil, care poartă nişte inscripţii, ca o trimitere spre nori, spre lumină, spre dumnezeire, vorbeşte despre o lume aparent artificială, dar, fundamentală… Cel mai important lucru al acestei expoziţii este faptul că laudă capacitatea omului-artist de a vedea ce este dincolo de metal, ceea ce este dincolo de materie, ceea ce este în idee! Nu este vorba de tristeţe aici, ci de foarte mult optimism…!”

Au mai luat cuvântul Dumitru Țeicu- director al Muzeului Banatului Montan, Nicolae Vladulescu, pictor si director al Teatrului de Vest Reșița, Victor Manolescu –ex director al Combinatului Siderurgic Reșița, Iulian Georgevici- specialist în metalurgie, Sabin Pautza, președinte al Societății pentru Cultură Metarsis. Expoziția a fost declarată deschisă de vicepreședintele Fundației Iancu de Hunedoara, principal organizator, pictorul Dan Vifor Pichiu.

Eveniment organizat de Fundația Iancu de Hunedoara în parteneriat cu Muzeul Banatului Montan, TMK Reșița, Jurnal de Caraș Severin și Societatea pentru Cultură Metarsis prin librăria Semn de Carte.

Expo _089 Expo _028 Expo _029 Expo _033 Expo _034 Expo _035 Expo _037 Expo _046 Expo _047 Expo _048 Expo _057 Expo _059 Expo _060 Expo _073 Expo _087

Nu există comentarii.

Lasă un comentariu...