Decada Culturii Germane în Banatul Montan

Postat de în Conținut VIDEO, Despre evenimente derulate » 1 Comentariu

Decada Culturii Germane în Banatul Montan

18 Oct

Edith Guip-Cobilanschi şi  Igor Alexeievicsh Neuman

Luni, 8 octombrie 2012, la librăria Semn de Carte din Reşiţa, în prezenţa Excelenţei Sale  Klaus Christian Olasz, Consul al Germaniei la Timişoara şi a doamnei Elke Sabiel, preşedinte al Societăţii Culturale Româno-Germane s-a desfaşurat una dinte manifestările găzduite de “Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, eveniment ajuns la a XXII-a ediţie (5-14 octombrie 2012). Triplul eveniment moderat de Erwin Josef Tigla, preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din România, Filiala Caraş-Severin şi preşedinte al Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa – organizatoarea principală a Decadei, a adus laolalta români, germani şi nu numai, scriitori şi cititori, iubitori de literatură. De la orele 17:00 lansarea biografică a volumului “Cel ce a văzut vapoare pe mare…” semnat Igor Alexejevics Neuman (Ucraina/ Cernăuţi) a adus în prim plan unul dintre scriitorii de limbă germană de dincolo de Prut, într-o prezentare în limba germană sustinută de Paul Pitvorak sub traducerea în limba română a lui Vasyl Dugan -membri ai Uniunii Culturale Austriaco-Germane din regiunea Cernăuţi (Ucraina). Igor Alexeievics Neuman s-a născut la 16 noiembrie 1938 la Rostov, pe Don, ca fiu al unui inginer biotehnician şi al unei actriţe. Bunicul, Ernest Heinrichovics Neuman a fost ofiţer de carieră în armata ţaristă, originar din germanii ruşi veniţi în slujba Rusiei Ţariste. Comandant de regiment şi de companie între 1919-1922, trecut prin două razboaie mondiale, a fost arestat în 1938 sub acuzaţia de apartenenţă la Organizaţia Germană Contrarevoluţionară, a fost închis la Novocherkarssk (regiunea Rostov) şi a decedat, în urma leziunilor corporale suferite, la începutul anului 1940, fără a recunoaşte acuzaţiile. Dosarul a fost închis însă familia sa a devenit obiect de urmărire şi persecuţie, iar urmaşii consideraţi “duşmani ai poporului” fiind deportaţi în Urali. În 1942 tatăl lui Igor Alexeievics Neuman a fost înrolat în Armata Muncii- în condiţii de libertate redusă pâna în 1946, fiind, apoi, deportat, împreună cu familia, închişi într-un perimetru de 20 kilometri pătraţi –fără drept de părăsire al teritoriului- la Celeabinsk- în vestul Rusiei până în 1956. Dupa relaxarea regimului, Igor Alexeievics Neuman  se înscrie la Şcoala Superioară de Marină, Facultatea de Mecanica Vaselor pe care o absolvă în 1963. Din 1964 este transferat la Şcoala Superioară de Ingineri a Flotei Maritime din Leningrad, Facultatea de Submarine Atomice iar din 1964, la înfiinţarea Serviciului de Submarine Atomice al Flotei Nordice ocupă postul de inginer mecanic.Din 1974 suferă restricţii in carieră pe motive naţionale şi, in 1977, părăseşte Forţele Armate, angajându-se simplu electrician în sfera industrială timp de înca 20 de ani. Căsătorit, tată al unui baiat şi bunic al unui nepot, pensionar,  Igor Alexeievics Neuman este membru al Uniunii Culturale Austriaco-Germane din Cernauţi (Ucraina), scrie versuri şi proză, una dintre povestirile sale “Cel ce a văzut vapoare pe mare…” prezentată la Semn de Carte consemnează trăiri ale autorului din perioada în care a fost angajat al Flotei Nordice. Prezentarea biografiei autorului şi a lucrării s-a încheiat într-un ton optimist, Paul Pitvorak si Vasyl Dugan interpretând un cantec rusesc pe versuri semnate de Igor Alexeievich Neuman.

Al doilea eveniment, cu desfăşurare de la orele 18:00 şi în aceeiaşi prezenţă aleasă, a fost lansarea volumului în limba germană ”Schulmeisterin im Östen: 1961-1998” (Profesoară în est: 1961-1998) semnat Edith Giup-Cobilanschi, volum prezentat de moderatorul întalniri, Erwin Josef Tigla- Preşedinte al Forumului Democrat al Germanilor din Banat- instituţie care a facilitat apariţia volumului scris cu talent şi vervă, cu delicatete şi mărturisire  de doamna profesor Edith Guip-Cobilanschi : “Wenn ich nochmals zur Welt käme, würde ich wieder nur <Schulmeisterin> werden, im guten und bösen Zeiten. Mein Beruf gab mir Mut und Halt im Leben und so folgte ich stets dem geraden Weg der Ehre“ („Dacă m-aş mai naşte din nou  numai profesoară aş fi, cu toate cele bune sau rele trăite. Profesia mi-a dat curaj şi susţinere în viaţă astfel încât am urmat întotdeauna calea dreaptă a onoarei” mărturiseşte autoarea.

Al treilea eveniment: lansarea volumului: ”În hora ielelor” apărut la editura reşiţeană TIM, acesta fiind prima carte scrisă în limba română de Edith Guip Cobilanschi, desprea carte şi autoare vorbind editorul şi criticul Gheorghe Jurma. Povestirile cuprinse în volum sunt inspirate şi scrise într-un loc special din Munţii Banatului, la Gărâna, unde autoarea îşi petrece verile, satul de pe versantul Semenicului, situat la 1000 metri altitudine fiind refugiul autoarei de căldurile estivale ale Timişoarei. Scrise cu vervă şi umor povestirile cuprinse în volum ca într-o  horă magică a ielelor din care, odată intrat, nu te mai poţi rupe, aduc în prim plan un colţ de rai şi o comunitate veche germană, cea a “pemilor”- germani din Padurile Boemiei, colonizaţi pe vremea Mariei Terezia în estul  Imperiului, să păzească graniţa, pemi  repatriaţi dupa 1989. Povestiri despre oameni care au fost şi mai sunt, despre locuri şi obiceiuri ale unei comunităţi – cea germană-care a amprentat puternic Banatul de Munte, povestiri care captivează şi te ameţesc, tot ca un joc al ielelor din care, cu greu te desprinzi în încheiere dar te ajuta interviul-marturisire  luat de Gheorghe Jurma doamnei profesor Edith Guip-Cobilanschi. “In hora ielelor” este o carte care, cu siguranţă, merită citită.

Un triplu eveniment desfășurat la Semn de Carte sub egida Decadei Culturii Germane în Banatul Montan, regiune multietnică şi multiculturală, o seară a comunităţii germane – comunitate  importantă în definirea diversităţii şi comuniunii, a identităţii Banatului de Munte.

Un comentariu la “Decada Culturii Germane în Banatul Montan”

  1. Anton Schulz 18. Oct, 2012 at 14:49 #

    Îmi place activitatea culturala a Dvs. în Resita, si aveti întodeauna un auditoriu. Numai bine si sanatate va doresc la toti si succes în activitatiile dvs.
    Anton Schulz

Lasă un comentariu...