Muzică celtică şi muzică clasică în biserică

Continuare firească a recitalului de jazz de sâmbătă, duminică 15 iulie 2012, în “catedrala”- după cum o numea Florian Lungu, şi nu greşea deloc pentru că  ansamblul din Brebu Nou format din biserică şi brazii seculari din avlie chiar formează un spaţiu special cu trimitere exactă la reculegere şi introspecţie- două dintre caracteristicile propuse de Societatea pentru Cultură Metarsis în perceptul slow vs. fast- concertul de muzică cultă oferit celor prezenţi a fost unul emoţionant. Prima parte a aprţinut Didinei Curea, o fată frumoasă, cu o chitară armonioasă şi o voce pe care ai tot asculta-o. Născută pe Valea Bistrei, la Oţelu-Roşu, laureată a numeroase festivaluri naţionale, cu apariţii pe televiziuni şi radiouri, Didina Curea a deschis concertul cu trei piese: “Nu mai sunt eu”- piesa care dă şi titlul albumului apărut în 2008, “Ca o clepsidră” şi “Plutire”. Au urmat baladele celtice de secol XVIII, cântate în vechea limbă galică: “ Aillein duin” – cântecul fetei care-şi plânge, seară de seară, la marginea mării, logodnicul înghitit de ape, “Siul a run” o baladă care spune povestea unei fete îndrăgostită de un soldat irlandez şi care, îmbracată în frou roşu asemenea altor femei care însoţeau armata ca să fie alături de iubiţii, soţii sau fraţii lor şi care fată, într-o seară, îşi cheamă iubitul să iasă afară şi să fugă împreună, şi  “Will ye go Lassie go” (Wild Mountain Thyme), un alt cântec vechi celtic, de data aceasta, o baladă  prin care un cavaler îşi invită iubita în munţii sălbatici să culeaga cimbrul sălbatic şi-i promite un castel cu fântâni limpezi. O vocea inconfundabilă şi un crez: “Fiecare dintre noi aduce ceva unic, de aceea fiecare dintre noi are ceva unic de oferit celor din jurul său. Nu pot decât să mulţumesc bunului Dumnezeu că a pus o fărâmă din măreţia lui, dându-mi acest dar, pe care, din tot sufletul, doresc să-l împart cu dumneavoastră ” – ceea ce a şi facut Didina Curea. A urmat un recital de muzică clasică susţinut de muzicieni profesionişti. Reuniţi în “Cameral Grup”, după mai multe încercări, formula fiind stabilită în urmă cu trei luni, Zenaida Vârdău- oboi, Diana Szuiogan- violoncel şi Lorand Balogh-Remelei la pian au adus sonoritaţile muzicii culte în spaţiul unde îşi găseşte un loc extrem de potrivit. Pentru că, ascultată în biserică, muzica devine magică şi poate conduce la o stare de graţie. Aşa s-a şi întâmplat. S-a cântat Bach, Dvorak, Rubinstein, Pachebel, Sain-Saens, Schumann, Brahms, Gardel şi Piazzolla într-o împletire fericită de sonorităţi şi completari reciproce a oboiului, violoncelulului şi pianului. Vocea sopranei Cornelia Balogh-Remelei, cu aria Despinei  din  “Cosi fan tutte” de Mozart, cu “Son tutta duolo”  de A. Scarlatti, “Quae moerebat” de G.B. Pergolesi şi superbul “Septembrie cu roze” semnat Nicolae Bretan a întregit un recital de excepţie care, prin sonorizarea asigurată profesional de Radio România Reşiţa a fost ascultat nu numai în biserica din Brebu Nou ci şi afară, în “caterala” naturală construită de natură prin  brazii seculari la umbra cărora muzica de înaltă ţinută artistică a condus la o stare de graţie, dureri şi bucurii neexprimate dar regăsite în timp şi spaţiu privilegiat, cinstind Creaţia. Divină sau laică. Unind, aşa cum numai muzica o poate face, omul cu divinitatea, cu sine însuşi, cu ceilalţi sau cu natura.

Evenimentul a fost organizat de Societatea pentru Cultură Metarsis, cu sprijinul  Radio România Reşiţa, al Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Caraş-Severin, al librăriei Semn de Carte din Reşiţa şi prin bunăvoinţa Parohiei Romano Catolice “Maria Zăpezii” prin preot Josef Csaba Pall- Arhidiacon al Banatului de Munte.