Masoneria şi literatura luciferică

Postat de în Despre evenimente derulate » 1 Comentariu

Masoneria şi literatura luciferică

23 mai

Volumul „Literatura Luciferică – O istorie ocultă a literaturii române”, de Radu Cernătescu, apărut la editura „Cartea Românească”, în 2010, a fost subiectul dezbaterii Clubului Discuţiilor Interesante, vineri, 19 mai, la librăria „Semn de carte”, din Reşiţa.

În recenzia volumului, realizată de către Anton Georgescu, acesta a avertizat, în deschidere, că terenul abordat de criticul reşiţean Radu Cernătescu este sensibil, întrucât acesta atinge, în trecere, unele „monumente” vechi şi clinteşte unele piedestaluri recente ori contemporane. În opinia lui Anton Georgescu: „Autorul a abordat (…) nu numai unele faţete oculte ale literaturii, ci şi fapte istorice şi implicaţii politice puţin cunoscute, în care o activitate pe cât de discretă, pe atât de eficientă – am numit Masoneria – îşi devoalează corelările. Întreaga cultură şi civilizaţie a unui neam este privită în penumbra unei unei istorii, la care, din varii motive, de-a lungul timpului, au avut acces doar iniţiaţii. Aceste fapte au influenţat decisiv nu numai literatura, ci întreaga evoluţie a românilor în ultimele două-trei veacuri, cele ale racordării la modernitate a raţiunii”.

Din textul recenziei rezultă că autorul, Radu Cernătescu, este un susţinător al ideii că Masoneria a racordat literatura română la marea cultură europeană şi că acest palier subteran, prea puţin cercetat, trebuie scos la lumină, pentru o mai bună şi mai corectă înţelegere a fenomenului literar românesc. Cu această idee s-au declarat absolut de acord Anton Georgescu şi Iacob Roman, cu deosebirea că Anton Georgescu s-a arătat fascinat numai de fenomenul istoric, în timp ce Iacob Roman şi-a exprimat părerea că Masoneria este un organsim viu, care acţionează şi în prezent cu aceeaşi putere şi influenţă, mai mult, a lansat întrebarea dacă nu cumva, pentru o mai eficientă reprezentare în spaţiul literar, scriitorii  reşiţeni n-ar trebui să adere la această asociaţie ocultă.

Matematicianul profesionist şi fizicianul amator, Ioan Vida, s-a declarat total neinteresat de Masonerie, considerând că lumea nu este dirijată de asociaţii oculte, iar profesorul Daniel Lazăr, a spus că rolul Masoneriei în crearea României moderne a fost extrem de important, în special în perioada paşoptistă, dar a precizat că perspectiva masonică nu îi schimbă în niciun fel percepţia despre valoarea sau nonvaloarea estetică a unor opere literarea, a unor scriitori din ţară sau de peste hotare. (Matei Mircioane, Reşiţa, 22 mai 2011)

La şedinţa care va avea loc vineri, 27 mai, profesorul Daniel Lazăr va prezenta referatul cu titlul: „Studiu de caz – Alexandru Macedonski”.

Un comentariu la “Masoneria şi literatura luciferică”

  1. Ecaterina Kardos 26. mai, 2011 at 15:39 #

    Nu văd cu ce schimbă perspectiva Masonică valoarea estetică a operelor unor scriitori. Pe de altă parte, recunosc, aş fi curioasă să ştiu dacă, într-adevăr, mulţi scriitori români au fost masoni. Oare i-a ajutat aceasta cu ceva? De fapt Sadoveanu, după câte ştiu, a fost şi mason şi comunist. Că a fost comunist, da, asta l-a ajutat să se facă de râs. Cu toate acestea, când citesc Fraţii Jderi, nu mă gândesc la carnetul de partid sau de mason al lui Sadoveanu. Nici nu ştiu dacă masonii au carnet. În sfârşit, Masoneria asta mai există? Are vreo influemţă asupra pensiilor, salariilor, a locurilor de muncă, a literaturii?

Lasă un comentariu...