Blues de Timişoara – jam-session cu îngerii

Postat de în Despre evenimente derulate » 1 Comentariu

Blues de Timişoara –  jam-session cu îngerii

11 mart.

“Cineva trebuia să rămână să spună povestea”

“Eu, un ungur, căntam cu nemţii o piesă pe ritm american dar cu nume franţuzesc, pe scena unui liceu din România care, la vremea aceea,  era  curăţată cultural de Uniunea Sovietică”  este un fragment din Blues de Timişoara- o autobiografie Bela Kamocsa, volum lansat la librăria Semn de Carte la iniţiativa Asociaţiei Culturale “Allma” (All is Music Associates) din Timişoara. Prezenţei la  Reşiţa a timişorenilor Tinu Pârvulescu –nepotul lui Bela Kamocsa (1944-2010) , cel care l-a provocat pe muzician la mărturisiri şi sub îngrijirea căruia a aparut autobiografia, a scriitorului Viorel Marineasa, a vice-preşedintei Allma -Carmen Bayer si  a Silviei Takacs- p.r. Allma- s-au alăturat, firesc, din Reşiţa, scriitorul Nicolae Sârbu si criticul de artă Ada Cruceanu.

Volumul este definit de Viorel Marineasa  drept un “bildungs” roman cu “tribulaţii interesante privind formarea şi destrămarea unor formaţii, din care aflăm lucruri neştiute sau ascunse despre framântările din formaţia Poenix, despre felul în care un promotor al acestei formaţii a trecut la jazz, despre rivalităţile şi neînţelegerile dintre ei dincolo de prietenia care i-a legat. Nu e doar o biografie, e o poveste a muzicii timişorene, este o istorie personală a unei epoci: România şi Timişoara cele de-a doua jumătăţi de sec. XX. Ce l-ar caracteriza pe Bela Kamocsa? Il caracterizează filooccidentalismul, umorul citric, spiritul multietnic, distanţa ironica faţă de Capitală. Aceste caracteristici sunt în egală măsură valabile pentru Kamo, pentru Timişoara, pentru bănăţeni”.

“O carte care  se lipeşte de sufletul cititorului. Se confirmă că viaţa fiecăruia este un roman” a afirmat scriitorul Nicolae Sârbu.

Intr-o scurtă intervenţie , Igor Markovski, reşiţeanul student la Timişoara în perioada 1957-1962, unul dintre participanţii activi la viaţa muzicala timişoreană a celor vremuri, prezent la lansare, a considerat că trebuie amintiţi şi alţi muzicieni de marca: Jancsi Kovesi, Peter si Richard Osanisky, Bogonel Marcu.

Criticul Ada Cruceanu, în prezentarea volumului: “ O asemenea carte, pe care eu am citit-o ca un adolescent, nelăsând-o din mână şi regretănd că am terimat-o prea repede este, totuşi, cartea unui mare adevăr.Adevărul pe care trebuia să-l spunem încă şi înca o dată sau, în sfârşit să-l spunem, iată, il spune un om de la care nu ne-am fi aşteptat să o facă. Deceniilor 5,6 şi 7 ale României pe care tindem astăzi să le considerăm fie ca inexistente în istoria noastră culturală, fie fiind cele mai păcătoase cu putinţă., sunt  momente cu o deosebită cultură, să-i spunem,  “de orizontală” care, spre deosebire de cultura altor zone, aici îşi creaza elitele legate de comunitatea în care s-au născut, pe care o trag sau o duc dupa ele acolo unde trebuie să fie dusă…..Cartea aceasta, pentru mine, se înscrie în acea propoziţie fundamentală <Trebuia să rămână cineva. Cineva trebuia să ramână să spună povestea>. Este retorica acestei fraze deosebite pentru ceea ce înseamnă un anume stil. Pentru mine cartea a fost în plus un mod de a cunoaşte sau a recunoaşte Banatul timişean dar şi Banatul reşitean….”

Seara a fost incheiata, cum altfel ?, prin vizionarea filmului “Boema timisoareana”.

Blues de Timişoara- o autobiografie Bela Kamocsa poate fi achizţionată de la Semn de Carte.

 

Un comentariu la “Blues de Timişoara – jam-session cu îngerii”

  1. Igor Markovszky 13. mart., 2011 at 15:34 #

    …..Bela Kamocsa nu a fost un pionier al muzicii usoare timisorene ci mai degraba un valoros si merituos continuator al predecesorilor sai,numerosi si sclipitori precum Iancsi Korosi,Robert Teufel(Zump),Richard si Peter Oschanitzki,Bombonel Marcu…..

Lasă un comentariu pentru Igor Markovszky