Plecările şi reîntoarcerile Olgăi Neagu

Postat de în Despre evenimente derulate » 1 Comentariu

Plecările şi reîntoarcerile Olgăi Neagu

5 Aug

Născută la 16 ianuarie 1954, la Reşiţa, Olga Neagu a fost „copilul, dar şi adolescentul răsfăţat” al poeziei reşiţene, într-o vreme în care, 1970 – 1980, oraşul îşi permitea sa-şi răsfeţe talentele.

A părăsit „Patria princeps” de două ori, prima dată pentru Oltenia, a doua oară pentru Italia, dar s-a raportat întotdeauna, mărturisit sau nu la „Km. 0” al fiinţării sale poetice: Reşiţa „Orașul cu poeți”.

Nu foarte prolifică, a tipărit volumele: „Ceea ce se poate şi ceea ce nu se poate imagina”, Bucureşti, Albatros, 1974, „Mandat pentru aducerea zăpezii”, Bucureşti, Albatros, 1983, „Toate cuvintele se supun”, Timişoara, Facla, 1988, „De-a poezia”, Reşiţa, Biblioteca Judeţeană, 1995, „Cuvintele trec strada hartiei”, Reşiţa, Timpul, 2003, Olga Neagu este o căutătoare a profunzimilor.

Cu toate că mentorul ei, Gheorghe Jurma, consideră primul volum datat prin tonul adolescentincare il defineşte se pot uşor identifica tonalităţile tragice care vor marca celelalte volume: „Iubite, bâjbâind, eu vinovată plec- / Mă-ntorc de-atâta noapte hainele-mi sunt ude / Ceva ciudat mi se intâmplă; trec / Prin somnul meu cerbi ninşi; / Strig, nimic nu se aude…”

Autoarea racordată întotdeauna ritmului poetic dominant; vom întâlni in versurile sale exemple de lecţii bine însuşite din Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu, Gheorghe Azap a interpretat în registru propriu toate temele majore ale poeziei timpului.

Al doilea volum, cel mai bun după aprecierea noastră, dovedeşte o bună stăpânire a procedeelor optzeciste. Vom întâlni aici o scriitură complexă ce include toate nivelele fiinţării poetice, de la legendă, mitotext, la citate din mari autori, heterotext, până la metatext, autocomentarii la primele două nivele şi posttext, aflat la graniţa dintre descompunere în cuvinte a realităţii de carne şi sânge: „Alături călimara cu sânge / a lui Esenin / Poetul, trandafir adormit / în tranşeele vieţii / O câte lanuri de ninsori / vor creşte pe cuvintele lui” ar fi bine să încheiem cu o subtilă artă poetică din volumul lansat astăzi la librăria reşiţeana Semn de carte*: „cu cinci vorbe şi două idei / am hrănit zece poeme / amorţite şi albe ca peana / porumbelului desenat cu creta / pe un zid de copil”.

.

Articol scris de Prof. Iacob Roman

.

Un comentariu la “Plecările şi reîntoarcerile Olgăi Neagu”

  1. Razvan Anton 09. Sep, 2014 at 8:50 #

    Buna ziua,
    Caut de foarte mult timp sa achizitionez albumul de poezii „Mandat pentru aducerea zapezii” de Olga Neagu. Este o carte de suflet a sotiei mele pentru ca ii aduce aminte de o perioada din copilaria ei, si ar insemna foarte mult sa o pot face cadou.
    Daca stiti cumva unde o pot gasi, as fi recunoscator.

    Multumesc.

Lasă un comentariu...