Fala bănăţeană trebuie transformată în brand

Postat de în Articole apărute în presă » 8 Comentarii

Fala bănăţeană trebuie transformată în brand

2 aug.

Un interviu cu Ada Cruceanu realizat de Matei Mircioane.

Ada D. Cruceanu este născută la Sibiu în 1950, a venit în Banat în 1973, când a ocupat un post de profesoară de limba română – engleză, la Şcoala din Socolari. Din 1973 până în prezent a ocupat diferite funcţii în instituţii culturale din Reşiţa. Din anul 2001, este directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Caraş-Severin. Interviul care urmează a fost acordat ziarului Argument cu prilejul unei lansări de carte la Librăria Semn de carte* din Reşiţa.

– Am asistat la o lansare de carte în care un scriitor din afara Banatului, Romulus Ioan, un ardelean din Hunedoara, afirma că „fala bănăţeană este principalul consumator de resurse şi energii al comunităţii”. Cum comentaţi această afirmaţie?

– Îi dau dreptate scriitorului, cu o condiţie: să înţeleagă faptul că acest consum de energie înseamnă şi producţie de energie şi de resurse. Pentru că această fală este de fapt un orgoliu care are un temei istoric. Într-adevăr, acest orgoliu ar fi mai justificat dacă ar fi confirmat în rezultatele prezentului spre viitor. Or, cel puţin pentru Banatul de Munte, s-ar putea ca la acest moment să nu avem rezultate, să nu-i vedem drumul şi atunci fala, orgoliul bănăţean nu şi-ar avea un support real şi nu ar consuma decât în gol energiile umane. Dar dacă facem din acest orgoliu un brand local, dacă nu ne risipim vorbind pe la colţuri despre ce am fost, s-ar putea să avem o şansă. Altfel riscăm foarte mult.

– Dumneavoastră v-aţi născut tot în Ardeal. Când vorbiţi despre acest brand, despre “fala bănăţeană”, despre riscuri, vorbiţi din afară sau vă simţiţi implicată în problemă?

– Mă simt total implicată, deşi, după ştiinţa mea, nu mi-am însuşit acest orgoliu comportamental al falei, dar sunt şi eu convinsă că Banatul, poate pentru cei recent veniţi, nu mai spune ce spunea celor veniţi acum trei-patru decenii. Asta nu e numai vina bănăţeanului, e şi vina celui care vine. Poate pleacă de la faptul că se aşteaptă la foarte mult, pentru că, nu-i aşa?, „Banatu-i fruncea”, poate pleacă din Ardeal, pentru că, nu-i aşa?, „Ardealu-i mintea”, şi atunci discrepanţele acestea imagologice pot creea o noncomunicare în comunitatea bănăţeană, altfel foarte deschisă. Foarte deschisă dacă eşti dispus să fii deschis şi să-i oferi ceea ce ai de oferit.

– „Fala bănăţeană” nu cumva este o etichetă care a fost pusă într-un anumit context istoric şi care nu se mai potriveşte cu ce se întâmplă în zilele noastre?

– Aş zice că în substanţa ei eticheta se potriveşte. Se potriveşte oricărui demers actual şi de viitor al bănăţeanului. Nu se potriveşte, în schimb, în ceea ce priveşte expresia ei cea mai vizibilă, şi care ţine de cuvânt, de vorbă şi nu de faptă. Cel puţin la nivelul Reşiţei, fapta este cea care a generat acest orgoliu şi, din păcate, astăzi această faptă este mai puţin vizibilă pentru cel dinafară, dar şi pentru cel dinăuntru.

– S-a făcut o distincţie între bănăţeanul de munte şi bănăţeanul de câmpie. În istorie, spun unii, orgoliul bănăţeanului de munte a fost mai mare şi datorită faptului că în Munţii Banatului s-a dezvoltat o industrie care era o forţă la nivel european. Astăzi e oarecum invers: Banatul de Câmpie este bogat şi orgolios, spre deosebire de Banatul de Munte, care este sărac şi orgolios.

– Este un lucru evident, totuşi trebuie să ţinem cont de un lucru pe care natura ni l-a dat, Dumnezeu a avut grijă, resursele Banatului de Munte sunt încă extraordinar de mari. Ceea ce le lipseşte acestor resurse este omul care să le pună din nou în mişcare. Eu întotdeauna am spus: de exemplu, Banatul de Munte are aceste extraordinare mori de la Rudăria. Ele nu mai macină cereale, nu mai macină nimic. Pot ele produce ceva? Da, pot produce turism. Dar eu spun şi altceva: ele pot produce energie electrică, pentru că sunt un tip de turbine care s-au dovedit cele mai rentabile în producerea de energie electrică la hidrocentrale. Să ştiţi că un inginer hidroenergetician a ajuns la această concluzie după o discuţie pe care am avut-o chiar pe valea Rudăriei: morile de la Eftimie Murgu pot deveni mici centrale producătoare de energie electrică. Uimitor, nişte vestigii istorice pot produce energie electrică şi bani, dar cineva trebuie să se ocupe de asta.

– Încă o dată, la final: „fala bănăţeană” este un mit sau e realitate? Dacă este un mit, trebuie să scăpăm de el? Dacă este realitate, este dăunătoare sau folositoare?

– Este mit şi trebuie să-l transformăm în realitate. Nu trebuie să scăpăm de acest mit pentru că el poate deveni un motor al dezvoltării. Fala bănăţeană poate deveni un combustibil care să producă energie. Bănăţeanul să nu se scuze că e fălos, ci să se folosească de această legendă, ca să o impună şi în lume, să extindă această dorinţă şi mândrie de a fi cel mai bun, cel mai fălos, de la nivelul comunităţii locale peste orizont.

.

Interviu realizat de Matei Mircioane

Publicat online pe www.argument-cs.ro în 31 Iulie 2010
http://www.argument-cs.ro/content/fala….

8 comentarii la “Fala bănăţeană trebuie transformată în brand”

  1. Pascu Iosif-Alexandru 11. feb., 2011 at 9:13 #

    Sincer sa fiu,nu imbratisez acest brend „Fala Banateana” . Nu inteleg aceasta atitudine ,mai ales astazi.
    Cand banatenii cu o suta,doua sute de ani in urma aveau de ce sa fie falosi,in zilele noastre,nu cred ca mai pot fi falosi cu ceva.Acest lucru il putem vedea la tineri,la batrani se poate sa se mai manifeste dar din pacate acestea sunt putini si ei doar pot vorbi de fala pe care o aveau cand erau tineri.Sa nu uitam unde era banatul,mai bine zis in ce imperiu era banatul,imperiu a carui cultura se mai pastreaza vag, prin-tre batranii satelor, care asa cum suneam sunt din ce in ce tot mai putini.Traditiile,obiceiurile de alta data ,se diminueaza vizibil si ireversibil,cu greu se mai fac acele sarbatori la sate,rugile,nedeile, sa-u „modernizat”si-au pierdut autenticitatea,puritatea,eleganta specifica oamenilor in costume nationale.Muzica, este denaturata in mare parte cu influentele altor etnii,cu instrumente „calde”oamenii nu mai au acel autentic banatean,vremurile le-a alterat obiceiul ,i-a fortat mai bine zis sa-si schimbe atitudinea.Uneori manifestarea excesiva ,necontrolata a falei poate cade usor in aroganta in „privitul de sus” al persoanelor in preajma carora s-ar afla asemenea oameni.Nu cred ca acest mod mai corespune perioadei actuale in care oricum ,trebuie sa admitem ca nivelul de educatie,invatamnt,este altul chiar daca dupa 1989 nivelul comportamentului urban dar si rural nu corespunde nici unei norme de comportament civilizat.In aceste conditii ce mai inseamna fala?Pentru ca asa cum o inteleg eu ,fala avea o sustinere morala,materiala ,culturala in spate,ori astazi ,sa fiu iertat, nu prea mai vad aceste calitati in comportamentul oamenilor.Nu am trait la tara ,dar am avut ocazia sa simt fala unor oameni de la tara indiferent ca erau din zona ardealului,banatului unde am umblat.Am inteles fala lor mai ales cand imi vorbeu de inaintasii lor,cand cu multa placere imi aratau casa,gospodaria, ce-a facut pe langa gospodarie, cand imi artau animalelel pe care le cresteau,cand imi aratau hambarele in care depozitau recolta De altfel cred ca acest obicei se pastreaza si acuma ,dar cu o decenta mai degraba decat cu fala.

  2. Bogs 09. feb., 2011 at 0:09 #

    Romulus Ioan din cate stiu e nascut in Hunedoara daca ma insel va rog sa ma contraziceti! Si sa fie destul de clar Hunedoara nu e in ardeal!!!

  3. Norbert Taugner 12. dec., 2010 at 16:40 #

    despre BRANDURI si TURISM pina la FALA

    Este foarte complicat sa faci ceva copiind modele prestabilite, caci nu se vor potrivi si ele au fost construite pentru alte locuri frumoase de pe lumea aceasta si stiinta noastra de a le adapta se stie ca nu este deosebita.
    Conditiile socio-politice din Romania imperecheate cu lipsa cailor de comunicatii a infrastructurii ne va obliga sa asteptam mult si bine pina sa transpunem ceva cunoscut. Propunerea mea este realizarea unui turism de nisa cu specific puternic national, scop in care plec de la imaginea actuala a Romaniei in vestul Europei. Nu este cazul sa va revoltati, ignorantii de straini cred despre noi ca sintem 90% tigani, barbari, mincatori de carne vie VLAD TEPES ramasi in urma lor cu 100 de ani si aceste imagini pot constitui punctele forte de constructie a unei retele turistice.
    Cu totii stim ca nu este asa, dar este mai simplu sa aduci turistii in tara spre a-i convinge despre realitati decit sa porti campanii publicitare in care incerci sa schimbi o parere bineinsurubata in ani de zile. Sa ne propunem un program turistic fara peripetii in Romania de azi este imposibil, acesta putind sa devina punctul forte in inprevizibilul si capacitatea noastra de a gasi solutii de moment in ospitalitate specifica cu prietenii.
    Nu vreau sa spun ca turistii trebuie sa suporte inchipuirile unuia sau altuia despre cum ar trebui ei sa se comporte, fiindca ospitalitatea si formarea initiala trebuie sa faca din agentul turistic un mai bun cunoscator al mentalitatilor clientului. In momentul in care panele, azi foarte naturale, prin dezvoltarea tarii nu vor mai fi naturale, turistul accepta si pane provocate artificial in care el iese invingator. Este lucru stiut ca satele cu potential turistic sint depopulate, tinerii preferind sa culeaga recoltele din Spania, Italia … dar totusi vor trebui gasiti oameni tineri care sa poata oferi produse locale, daca se poate din propria gospodarie, cu capacitati mici de cazare incit familia sa se poata ocupa de fiecare oaspete in parte si sa-i satisfaca dorintele.
    Despre pret si cistig ar fi bine sa discutam dupa ce am fost in stare sa oferim un serviciu de calitate superioara asteptarilor fiindca concurenta pe piata mondiala nu doarme si stie ca nu poate cere mai mult decit poate oferi. Cunosc familii de straini ce traiesc in zone uitate din Romania tocmai fiindca viata de aici le ofera ceva ce in tarile de origine nu mai pot gasi oricit s-ar stradui.

  4. Pascu Iosif-Alexandru 02. dec., 2010 at 19:02 #

    Nu stiu sigur daca „fala” banteanului poate fi un brend, nu ma pricep la brenduit dar cred ca onestitatea trebuie sa ne caracterizeze,ghidandu-ma dupa zicala”Zgomotul nu face bine”
    „Binele nu face zgomot”.Falosi putem fi cu realizarile noastre,daca le avem ,altfel cu ce ne putem falosi ?
    Sa auzim numai de bine.

  5. Dușan Baiski 22. oct., 2010 at 18:43 #

    Păntru uica ăl ge-o dat cu stângu-n gireptu când o făcut caricatura asta de caricatură din capu articolului: încă o miștocăreala ca asta, vorba țâganului, șî-ț rup mâna cu carie desenezi!
    Dincolo de acest aspect, pentru ca fala bănățeană să (re)devină un brand regional, bănățenii de loc sau de adopție ar trebui să lase dracului moștenirea fanariotă, importată masiv în Banat după Marea Unire. N-am spus-o eu, ci se deduce în mod limpede din scrisoarea lui Traian Vuia către avocatul George Dobrin (http://www.banat.ro/academica/Vuia.htm), în 1922, dar și din Memorandumul Românilor din Ardeal, Banat, Crișana și Maramureș către regele Carol, în 1938(http://www.banat.ro/academica/Memorand.htm). Bag sama că după euforia unirii a venit marea deziluzie. Frații din Regat tânjeau nu după frații din Banat, Ardeal etc., ci după înstăpânirea acestora. Fiți (dormiți) liniștiți, nu ne era mai bine nici sub stăpânire sârbească, nici sub aia ungurească. Și nici cu coana UE nu ne putem lăuda, că și bolânda asta de babă s-o balcanizat de-ți vine să te duci… alegeți voi unde. Banatul a fost, este și va fi doar o vacă bună de muls și nimic mai mult. Haideți să fim noi înșine, valorificând tot ceea ce se merită, și gata! Părerea mea de bănățan e că s-o cam dus baba cu colacu… Dac-o fi fost vreodată vreun colac. Pentru unii, poate… Istoria merită și trebuie scoasă la lumina zilei. Să avem un punct de sprijin în lumea asta ce se mișcă. Și să ne vedem de viitor. Un viitor ferit de colapsul sistemului social, de sănătate, de pensii. Ferit de profețiile babei Vanga, ale lui uica Nostradamus, ale mass-media de senzație, de sfârșitul lumii, de tertipurile gunoaielor de politicieni români, europeni sau de aiurea…

  6. D. Henn 02. aug., 2010 at 16:45 #

    Da da,banatul a fost fruntea,poate da dar numai ca ceilalti au fost si mai „nefruntasi”,iar ca va fi;asta nu cred chier daca sper,iar daca se va indeplinii vreodata atunci noi nu vom mai fi.
    Nu vreau sa dau sfaturi si nici macar nu-mi permit,insa parerea mea este ca nu numai in banat,in toata tara sint toti ceva „deosebiti si extra ordirari”dar cu vorbe si balabe n-a reusit inca nimeni sa realizeze ceva.(eu nu)
    Un inceput in directia buna trebuie facut.Din fericire nu mai trebuie sa traiesc in tara´romaneasca.
    Deci nu vreau sa jignez pe nimeni,insa eu am fost invatat sa vorbesc drept si direct,fara sa mint sau sa lingusesc pe careva.
    Chiar daca mai am PRIETENI foarte buni in tara in care m-am nascut(nu mi-am aleso)si mie drag sa-i vad din cind in cind,nu-mi pot inchide ochii si sa spun ca-i bine acolo.
    Sper sa intelegeti ce vreau sa spun chiar daca romina mea lasa de dorit.

    • Balanescu Dana Antoaneta 05. aug., 2010 at 1:01 #

      Da, are dreptate D. Henn…MULTA!

  7. huniade 02. aug., 2010 at 12:56 #

    Tema rebrenduri Banatului cu anatema: Falei este mult mai reusita decat fruza de new-brandul romanesc.
    Ada se adreseaza cu seriozitatea unui nativ din Hermanstat , sentimentul localnic exact la limita emotiei, exact la ce poate l-ar pune in miscare pe banatean, fala !
    DA , dna. ADA are foare mare dreptate, Fala poate si trebuie sa devina un BREND al Bantului, el este astazi doar un brend declarativ. Chiar daca este marele cocnsumator de energii (poate genera si regenera)
    Fala trebuie sa devina forta ,motice a transformarii mentalitatii de zi cu zi , de a ne upgrada mentaliatatea , de a o readuce acolo unde a fost atunci cand arealul era declarat > Banatul este frucea.
    Trebuie sa elimina din vocabularul nostru cuvantul ”era ” trebuie sa ne focalizam pe va ”fi”
    ideea articolului este interesanta, moralizatore e drept ca si o are pe dna.Ada Crucean ca interlocutor,
    merci Mircioane

Lasă un comentariu...