Expo filatelie, recital pian prof. Remus HOSZ

Recital pian – Remus Hosz

Miercuri, 27 ianuarie 2021, ora 18:00, la Biblioteca Germană Alexander TIETZ din Reșița vor fi marcați 265 de ani de la nașterea compozitorului austriac Wolgang Amadeus MOZART (1756-1791) printr-o expoziție filatelică dedicată, colecția Ioan FELMETH și un recital de pian on line susținut de prof. Remus HOSZ, Liceul de Arte ”Sabin PĂUȚA”, Reșița. În program: sonatele K. V.283 și K. V.283- Facile.

Evenimentul organizat de Societatea pentru Cultură METARSIS în parteneriat cu Biblioteca Județeană Paul Iorgovici, cu Forumul Democratic al Germanilor din Caraș-Severin, și Asociația Germană pentru Cultură și Educație a Adulților Reșița se va desfășura cu respectarea tuturor condițiilor impuse de starea de alertă.

Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița marchează la 27 ianuarie 2021 împlinirea a 265 de ani de la nașterea lui Mozart printr-un plic filatelic ocazional și o ștampilă aferentă, aceasta din urmă fiind aprobată prin Federația Filatelică Română de către Poșta Română, astfel încât, întreaga corespondență care pleacă de la Oficiul Poștal Reșița 1 în această zi să poarte această ștampilă ocazională.

Evenimenul va fi transmis pe conturile fb: Metarsis, Democratisches Forum der Banaterbergland, Biblioteca Judeteana Paul Iorgovici

„Geniul său excepțional îl situează mai presus de oricare maestru, în toate domeniile artei și în toate timpurile”. Richard Wagner

W.A. Mozart s-a născut la Salzburg, Austria, la 27 ianuarie 1756 și a decedat la 5 decembrie 1791 la Viena (Austria). Considerat unul dintre cei mai prestigioși creatori în domeniul muzicii clasice, MOZART se afirmă încă de la 5 ani atunci când, înainte de a ști să scrie, compune câteva piese pe care tatăl său- Leopold MOZART, talentat violonist  în orchestra de la curtea principelui- arhiepiscop de Salzburg, le transcrie pe note. În ianurie 1762, Leopold MOZART obține de la arhiepiscopul Sigismund de Schrattenbach un concediu de 3 săptămâni ”pentru a arăta lumii miracolul”, turneul durând, în realitate, 9 ani. De la München, Viena, Augsburg, Bruxelles, Paris, Londra, la Verona, Milano, Florența, Roma și Napoli, copilul minune- devenit adolescent, fascinează publicul. În 1771 familia se reîntoarce la Viena și Wolfgang pleacă, la 16 ani, să studieze arta compoziției la Bologna cu renumitul Giovanni Battista Martini. Se întoarce după un an și devine Konzertmeister- numit fiind de noul arhiepiscop de Salzburg, Hieronymus von Collodedo cu un salar apreciabil dar cu interdicția de a părăsi orașul. Demisionează după 6 ani, în 1777 și pleacă însoțit de mama sa la München. Maximilian al III-lea îi refuză angajarea și, după o nouă tentativă eșuată și ea, se îndreaptă , însoțit de mama sa, spre Paris, unde nu este primit cu brațele deschise, greutățile și pierderea mamei lovindu-l crunt. Starea morală se ameliorează greu, lipsurile materiale îl constrâng să părăsească Parisul și, în ianuarie  1779, se reîntoarce la Salzburg. Rămâne aici 2 ani și cunoaște succesul cu opera IDOMENEO. Se mută la Viena- capitala muzicii clasice- în 1781, Își crează un cerc de relații, devine independent conștientizându-și valoarea ca virtuoz al pianului, dă numeroase concerte publice și private, improvizează spontan pe teme date, compune, interpretează, redescoperă operele lui Bach și Händel oferindu-le vienezilor, cunoaște un succes fulminant cu opera ”Răpirea din Serai” fiind felicitat de Împăratul Iosif al II-lea care afirmă ”O muzică prea frumoasă pentru urechile noastre” și-l numește compozitor al Curții Imperiale. Se căsătorește cu Constanze Weber în 1782. În 1785 este vizitat de tatăl său, Leopold, care – până atunci foarte reticent – constată cu satisfacție reușita fiului său fiind  încântat să audă din gura lui Joseph Haydn: „Fiul Dumneavoastră este cel mai mare compozitor pe care l-am cunoscut”. În această perioadă Mozart compune într-un ritm neobișnuit, lucrează cu obstinație la cvartete dedicate lui Haydn și la opera ”Nunta lui Figaro”, după o piesă a lui Pierre Beaumarchais, operă revoluționară, ca muzică și conținut istoric, reușind să depășească dificultățile din partea nobilimii. Între 1784 și 1786, Mozart realizează în medie o compoziție la fiecare două săptămâni, cele mai multe adevărate capodopere. Premiera operei ”Don Giovanni” are loc la Praga și este primită de public cu entuziasm. Urmează opera ”Così fan tutte”, reprezentată cu mai puțin succes. După moartea protectorului său, împăratul Iosif al II-lea, cel care îl numise „compozitor al curții imperiale” Mozart pierde treptat din popularitate. În 30 septembrie 1791, sub conducerea muzicală a compozitorului are loc premiera operei de succes ”Flautul fermecat”. Începând din luna noiembrie 1791 sănătatea lui Mozart se degradează progresiv, decesul compozitorului, survenind la 5 decembrie 1791, la doar 35 de ani,  cauzele decesului fiind controversate și speculate de-a lungul timpului, oscilând între diagnosticul medicului constatator al decesului: Hitziges Frieselfieber (febră cu exemă), febră reumatică, sifilis, trichineloză, congestie renală, insuficientă cardiacă și suspiciunea de otrăvire pusă la cale de rivalii săi, unul dintre aceștia fiind Antonio Salierri. Despre ultima compoziție, Requiemul, există mărturii a fost comandată compozitorului de o persoană necunoscută, care a venit în vizită fiind îmbrăcată în straie de culoare neagră. Persoana a fost mai târziu identificată ca fiind un slujitor al unui conte vestit- Welsegg. Acesta avea intenția de a se interpreta Requiemul compus de Mozart cu ocazia încetării din viață a soției sale, reclamând creația drept o compoziție proprie. Despre această întâmplare Mozart nu a mai aflat fiind convins că muzica și-o scrie pentru propria sa moarte.

Wolfgang Amadeus Mozart a compus un număr impresionant de opere muzicale, greu de egalat în frumusețe și profunzime. Autor al 41 de simfonii, a compus 17 opere-dintre care cele mai cunoscute: Răpirea din Serai, Nunta lui Figaro, Don Giovanni, Cosi fan tutte, Flautul fermecat figurează în repertoriul teatrelor de operă din întreaga lume, 27 de concerte pentru pian și orchestră,  7 concerte pentru vioară și orchestră, concerte pentru clarinet, harpă și flaut, pentru corn și orchestră, 2 simfonii concertante, divertismente, serenade, 19 mise, cantate, motete pentru soprană și orchestră, oratoriul „Die Schuldigkeit des ersten Gebots” și, în fine, Recviemul în re minor. În domeniul muzicii de cameră sunt de menționat cele 6 cvartete pentru coarde dedicate lui Haydn, sonate pentru pian, sonate pentru vioară și pian, triouri pentru vioară, violoncel și pian, cvartete pentru instrumente de suflat, sextetul O glumă muzicală etc. În 1862 Ludwig von Köchel a clasificat și catalogat compozițiile lui Mozart într-un catalog- Köchel-Verzeichnis (catalogul Köchel). Ultima sa creație, Recviemul în re minor, are numărul  K.V.626. (Camelia DUCA)