TIMP SI CONTRATIMP în identitatea Banatului Montan

Postat de în Despre evenimente derulate » 2 Comentarii

13 Iun

“Natura omului se cuprinde în suflet şi în trup.” Paul Iorgovici

Cop2

În  AN CENTENAR, IA, cămașa populară românească- reper național  identitar definitoriu în care sunt eternizate doruri, speranțe, iubiri, simboluri și BRÂUL BĂNĂȚEAN, joc din patrimoniul imaterial al Banatului de Munte pe care Eftimie Murgu îl definea plastic: “sar în şir toţi deodată, astfel încât al treilea pas să ţină ritmul”, reper regional identitar definitoriu, transpuse ca TIMP și CONTRATIMP  în identitatea Banatului Montan, ne-au adunat, marți, 12 iunie 2018, în Centrul Civic al municipiului Reșița. Peste 500 de participanți au marturisit dragostea pentru această țară atât de frumoasă, leagăn de DOINĂ și plai de poveste și s-au prins, “cu fală”, într-un brâu bănăţean, în semn de respect faţă de valorile naţionale, întru cinstirea moșilor și a strămoşilor noştri.

Evenimentul, ajuns la cea de-a șasea ediție, și-a atins scopul. Am  transmis generațiilor tinere doua dintre valorile care ne definesc ca nație: una materială- IA (cămașa populară) care acoperă trupul și una imaterială- BRÂUL BANAȚEAN- care ”se poartă” cu sufletul și cuprinde toată ”fala bănățeană” articulată în melodiile cântate pe “timp” şi jucate pe “contratimp”- într-o relaţie desăvârşită între muzicanţi şi dansatori.

Ia si braul 2018_003 Ia si braul 2018_017 Ia si braul 2018_021 Ia si braul 2018_025 Ia si braul 2018_027 Ia si braul 2018_034 Ia si braul 2018_038 Ia si braul 2018_044 Ia si braul 2018_050 Ia si braul 2018_057Am  mărturisit demnitatea românească arătând lumii întregi că suntem BĂNĂȚENI, că suntem ROMÂNI  toți cei prezenți. Au evoluat ansamblurile de dansuri populare: BÂRZAVA al Primăriei Reșița, coordonator Maria AGHESCU și Petru BAGIU, SÂNZIENE ZORLENȚENE al Primăriei Zorlențul Mare și MLĂDIȚE FÂRLIUGENE al Primăriei Fârliug, coordonator Petru BAGIU, JUNII GUGULANI din Caransebeș, coordonator Adrian JURCHELEA, TOMMY LAND din Moldova Nouă, coordonator Tomislav POPOVICI, CIOBĂNAȘUL al Primăriei Băuțar, coordonator Aurelian CSAHOLCZI și Sofica CIOBANU, GLIMBOCEANA al Primăriei Glimboca, coordonator Aurelian CSAHOLCZI , RUSPECANA al Primăriei Rusca Montană, coordonator Adriana BOBÂRC, OBREJANA al Primăriei Obreja, coordonator Ciprian AMBRUȘ. Evenimentu s-a incheiat cu tradiționala poză de grup și îndemnul adrest de presa cărășană: IMBRACĂ O IE!

Ia si braul 2018_061 Ia si braul 2018_069 Ia si braul 2018_074 Ia si braul 2018_079 Ia si braul 2018_080 Ia si braul 2018_086 Ia si braul 2018_090 Ia si braul 2018_095 Ia si braul 2018_101 Ia si braul 2018_110 Ia si braul 2018_116 Ia si braul 2018_119 Ia si braul 2018_121 Ia si braul 2018_123 Ia si braul 2018_129 Ia si braul 2018_130 Ia si braul 2018_136 Ia si braul 2018_138 Ia si braul 2018_140 Ia si braul 2018_152 Ia si braul 2018_154 Ia si braul 2018_156 Ia si braul 2018_171 Ia si braul 2018_174 Ia si braul 2018_178 Ia si braul 2018_181 Ia si braul 2018_189 Ia si braul 2018_198 Ia si braul 2018_206 Ia si braul 2018_215Mestrul Sabin PAUTZA, președinte al Societății pentru Cultură METARSIS,  prezent la eveniment a oferit DIPLOME DE EXCELENTĂ pentru promovarea și susținerea proiectului ”Să cinstim ia românească și brâul bănățean” ansamblurilor, partenerilor culturali, celei mai micuțe participante îmbrăcate în ie: Karina- Maria PLUJAR, 3 luni, și seniorului purtător de costum național: Constantin IBRAȘI, 87 de ani.

Ia si braul 2018_219 Ia si braul 2018_220 Ia si braul 2018_221 Ia si braul 2018_224 Ia si braul 2018_228 Ia si braul 2018_234 Ia si braul 2018_235 Ia si braul 2018_240 Ia si braul 2018_241 Ia si braul 2018_249 Ia si braul 2018_262 Ia si braul 2018_268 Ia si braul 2018_278 Ia si braul 2018_281 Ia si braul 2018_284 Ia si braul 2018_289 Ia si braul 2018_293 Ia si braul 2018_298 Ia si braul 2018_299 Ia si braul 2018_301 Ia si braul 2018_307 Ia si braul 2018_313 Ia si braul 2018_314 Ia si braul 2018_315 Ia si braul 2018_321 Ia si braul 2018_323 Ia si braul 2018_325 Ia si braul 2018_328 Ia si braul 2018_329 Ia si braul 2018_333

Eveniment organizat de Societatea pentru Cultură METARSIS- activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană cu sprijinul Consiliului Județean Caraș-Severin. Parteneri culturali: Primăria Reșița, Consiliul Local Reșița, Inspectoratul Școlar Judeețean Caraș-Severin (Camelia DUCA)

Ia si braul 2018_390 Ia si braul 2018_374 Ia si braul 2018_384 Ia si braul 2018_369 Ia si braul 2018_368 Ia si braul 2018_370 Ia si braul 2018_365 Ia si braul 2018_364 Ia si braul 2018_355 Ia si braul 2018_351 Ia si braul 2018_349 Ia si braul 2018_350 Ia si braul 2018_348 Ia si braul 2018_345 Ia si braul 2018_340 Ia si braul 2018_337 Ia si braul 2018_339 Ia si braul 2018_335 Ia si braul 2018_336 Ia si braul 2018_334

UPDATE 26 iumie 2018

19488976_1330169097032607_8510194229104303117_oLuni, 25 iunie 2018, pe simezele galeriei Semn de Carte din Reșița a fost vernisată expoziția COPII ÎN II. Parte a evenimentului TIMP ŞI CONTRATIMP ÎN IDENTITATEA BANATULUI DE MUNTE/ PRESA CĂRĂŞANĂ PROMOVEAZĂ IA desfăşurat în Centrul Civic al municipiului Reşiţa miercuri, 12 iunie 2018, expoziţia cuprinde fotografii: Cristina ARDELEANU, Corina BOUDA, Raluca GÂRBAN, Bujorel PURICE, Vali MARIN, Petre DALEA, Matei MIRCIOANE, Camelia, Vlad-Elian şi Lucian DUCA. Expoziția cuprinde și câteva fotografii din expoziția de anul trecut POVESTEA IEI ROMÂNEȘTI.

Prezentă la eveniment, doamna dr. ADA D. CRUCEANU a spus, printre altele: ”…Sărbatorim azi doua momente: pentru mitologie Sânzienele sau Drăgaica, pentru religia creștină Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul… Copil fiind, am avut ocazia să văd ce se întâmplă în satele ardelenești pe unde au poposit parinții mei… Într-unul din ele, îmi amintesc cu exactitate, eram cam de vărsta copiilor care vor împleti azi cununi, am participat la o astfel de sărbătoare, în dimineața Zilei de Sânziene. A trebuit să participăm la aruncatul coroniței pe casă. Norocul nostru ar fi fost să nimerim o parte a olanelor de pe casă și cununa să se fixeze. Noi am fost mai ”isteți” decât cei care ne-au pus să concurăm și unul dintre prietenii de joacă s-a urcat pe acoperiș dar pe partea cealaltă, a prins una dintre coroanele aruncate de noi și a  pus-o pe grajdul familiei. Am fost aducătorii de noroc pentru familia respectivă pentru o viață întreagă. Sper să și fi fost așa. Dincolo de ceea ce înseamnă Sânziene sigur, împortantă este IA. Dacă și copiii poartă cu bucurie cămașa românească așa cum o poartă adulții, fotografiile care sunt prezentate pe două panouri față în față, în oglindă, într-un fel, ediția de anul trecut și cea de anul acesta a sărbătorii iei și brâului bănățean, sunt, pe de-o parte, fotografii document- ele reprezintă un moment din viața colectivității și un moment din acest șir întreg de sărbători ale iei și, pe de altă parte, la aproape toți exponatorii întâlnim și elementele de fotografie artistică…Cei care expun fie că își doresc sau nu să fie profesioniști sunt deja fără doar și poate atât prin unghiul de surprindere al momentului. La una dintre fotografii am sesizat un joc de umbre- este vorba de un portret, relizatorul- nu dau nume-  a reușit să descopere un curs al luminii și umbrei de pe figură până spre brâul cu care este încinsă fata purtătoare de ie și asta înseamnă că a trecut de momentul instantaneului propriu-zis, a studiat foarte bine  subiectul ca atare ca să-l prezinte în respectivele lumini și umbre ale intervenției artistice. Tot așa sunt câteva fotografii dinamice mai ales copiii cei mici care ba se cațără între crengile unui copac și cămașa băiatului are deja un joc, parcă o vezi ca luată de vânt, dar și fotografia fetiței de nici un doi ani cu pălărioară de soare și o ie deosebit de frumoasă, în care se vede una dintre table extrem de bine lucrată, indiferent că este lucrată de mână sau este din comerț… În ultimul timp aceste ”reuniuni” ale promovării tradiției în contemporaneitate par să aducă din ce în ce mai multă lume și din ce în ce mai mulți specialiști- în cazul nostru ie/brâu-  dar, în același timp, putem sesiza o pierdere din ce în ce mai evidentă a caracterului strict ritualic al întâlnirii la joc- atunci când este obligatoriu să se poarte ia nouă lucrată manual și nu ia confecționată în India, China sau oriunde altundeva. Mai există un risc- din punctul meu de vedere- dincolo de a ne afirma identitatea care este- sigur- o șansă, prin ie și costumul nostru popular în întregimea lui, există riscul să credem că numai noi suntem purtători de ii. Nu este deloc adevărat, toată zona balcanică și zona sud-europeană a avut ie, dar, evident, și-n partea nordică și-n partea sudică ia este, de fapt, cămașa lungă până la glezne- cu poale- care se împodobea cu motive diferite. Pentru noi, românii, a rămas, în ceea ce înseamnă tradiție,  până în secolul al XIX-lea și începutul secolului XX- ia cu ciupag care înseamnă ia cu broderia masivă de la mânecă la mânecă…. Ciupagul era o platcă brodată foarte strâns care prindea încrețitura de la gât dar avea una din laterale necusute. Nu vă spun de ce; bănuiți. Se spune că denumirea ca atare de ciupag – la origine înseamnă ”portofel”, buzunar cu portofel, iar ia cu ciupag era cusută ca, vezi Doamne, femeile să poarte bani la ele… Exclus!  Este de la sine înțeles că, pe vremea aceea, numai domnii purtau bani iar femeile- nici vorbă, ciupagul având alt rol iar domnii știau cum să se poarte cu ciupagul (șiupag).  De la Alba-Iulia până în Maramureș laibărele de bărbați,  toate pieptarele au buzunar de interior unde se purta pacla cu tutun acestea purtând, încă, denumirea de ciupag pe când, în Banat, denumirea pentru platcă a dispărut dar a rămas, pentru întreaga ie: ciupag, în întregime. În expoziția de astăzi veți vedea că modelele de ie, mai ales platca sau tabla de față sau tabla de mână se pot distinge foarte ușor și multe dintre ele sunt modele originale. Cele lucrate în cruce și cu model geometric, ii cu model floral care în Banat au intrat relativ târziu și au venit numai sub influența sud dunăreană… și după albumele cu ii publicate de Regina Maria care a vrut să împrăștie ia în întreaga țară și atunci, ca și acum, să fie recunoscută ca element de identitate națională. Din albumele acelea  au luat femeile, ca model, ce au considerat ele ca fiind cel mai frumos; nu mai era frumos ce aveau acasă ci era mai frumos modelul de Muscel sau de Moldova și iată cum ia a devenit, ca motiv, obiect deosebit de circulație intraromânească. Și vă mai spun că, dacă mergeți în Dobrogea, poate îi veți reîntâlni pe mocanii din Ardeal și acolo veți vedea, opregul de față, nu cel de spate, care s-a pierdut peste tot dar a rămas  în România. Din păcate în niciuna dintre fotografii n-am văzut un opreg, focusarea pe ie fiind firească dată fiind tema expoziției…” a concluzionat Ada D. Cruceanu.

Sanziene 2017_046 Sanziene 2017_059 Sanziene 2017_061 Sanziene 2017_062 Sanziene 2017_063Obiceiurile legate de această zi vizează, în special fetele și femeile. Fetele culeg flori de sânziene din care își împletesc cununi și își fac brâuri din cicoare. După ce le poartă toată ziua le vor folosi în cursul anului la vindecarea diferitelor boli. Unele din plantele culese în această zi au și funcție fertilizatoare, ajutând femeile care nu pot avea copii. Credințele populare din unele regiuni ale țării spun că fetele și femeile tinere ar trebui să se tăvălească în noaptea de Sânziene prin roua pădurii pentru a fi frumoase și iubite. Florile de drăgaică purtate la brâu sau cunună asigură căsătoria cu o fată sau un bărbat frumos. Ținute în casă, dacă nu se ofilesc, vor aduce noroc. La miezul nopții, se spune că pentru câteva clipe înflorește o plantă numită iarba fiarelor care descuie lacătele, fiind căutată de tâlhari.

Drăgaicele, în schimb, au conotații pozitive în general. Însuși cuvântul-rădăcină trimite la dragoste. Ele, Drăgaicele sunt divinități agrare ale fertilității, rodniciei, protectoare ale lanurilor de grâu, ale tinerelor femei, ale fecioarelor. Mai sunt numite „mirese“ sau „regine ale holdelor“. De ziua lor, ele plutesc prin aer, cântă și dansează, îmbogățind recoltele, dând putere vindecătoare plantelor sau proorocindu-le soți tinerelor fete.

Sanziene 2017_034 Sanziene 2017_039 Sanziene 2017_079 Sanziene 2017_113 Sanziene 2017_123Am împletit, împreună cu ”steluțele” Adriei CĂRĂUȘAN, cununi de flori de câmp culese de pe dealurile Gărânei, amestecate cu sânziene galbene și albe culese de pe alte câmpuri ale Banatului de Munte. Îmbrăcați în cămăsi populare, având cocarde tricolore în piept. Și ne-am simțit bine transmitând copiilor fala de a fi bănățeni de munte, români, într-un loc ales și binecuvântat de Dumnezeu, plai de DOR, leagăn de DOINE și povești, gură de Rai. (Camelia DUCA)

Eveniment organizat de Societatea pentru Cultură METARSIS- activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană prin librăria Semn de Carte cu prijinul Consiliului Județean Caraș-Severin.

2 comentarii la “TIMP SI CONTRATIMP în identitatea Banatului Montan”

  1. George Nicolae 15. Iun, 2018 at 10:38 #

    Banatanilii or avut ciupag (siupag), nu ie, la fel cum banatanii n-or avut dragobete oltenesc. Camasi precum cele numite ii au toate popoarele europene, nu numai romanii. Inchisi intre granite pana in Decembrie ’89 am fost invatati ca ar exista niste lucruri doar la romani. Fals! O camasa ungureasca sau bulgareasca e la fel de frumoasa ca una romaneasca, iar o camasa din Ardeal arata mai aproape de una ungureasca decat de una din Buzau. Mereu se acopera adevaruri, realitati, evidente… Nu ar fi nici o mirare daca peste un deceniu muzica salajana va fi descrisa ca avand filonul in Dabuleni sau Filiasi, fara legatura cu muzica din Slovacia, Ungaria sau Transcarpatia… la fel si cea oseneasca! O manipulare care face extrem de rau, dovedind ca nici dupa 100 de ani lucrurile nu sunt clare, ba mai mult…!

Trackbacks and Pingbacks

  1. Timp şi contratimp în identitatea Banatului | Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România - 15. Iun, 2018

    […] Citeste mai mult […]

Lasă un comentariu...