Arhivă | 26. oct., 2016

Dan TURBATU (1944-2000)

Postat de în Despre evenimente derulate » 3 Comentarii

26 oct.

IN MEMORIAM

cop” În pădurea asta a teatrului, fiecare își are poteca lui! Am avut marea șansă ca, de la început, să fiu busolat de mari oameni ai teatrului românesc, pentru ca apoi să întâlnesc, în fiecare etapă a vieții, oameni extraordinari, artiști deosebiți, adevărați,  care m-au învățat că, în meseria asta, totul e să știi să asculți. afis-resita_a4Talentul este ceva peste care poți să pui bolovani și stânci și, totuși, el tâșnește! Am făcut multe prostii, pe latura pitorească a meseriei mele, multe intrând în circuitul anecdotic al lumii teatrului, dar sunt convins că, dacă ar fi să o iau de la început, aș comite mult mai multe. În rest am muncit mult, foarte mult. Am jucat cu actori care se află în toate teatrele din România și un pic și din Europa. Am primit câte o floare în fiecare din localitățile țării. De la Rădăuți până la Clisura Dunării, de la Oradea până la Mangalia. Și totuși mi-a rămas în suflet, pentru toată viața, prima scenă a țării, cea din Oravița, unde a suflat Eminescu și de unde n-am să-i uit niciodată semnătura lui încrustată cu briceagul pe cușcă. Am băut apă din Bârzava Reșiței și n-am uitat-o niciodată, am făcut carieră la Sibiu unde sunt și acuma acasă și nu știu câte am făcut, dar mi-am dat 10 ani din viață orașului Sfântu Gheorghe și oamenilor lui. Mai departe…” Dan TURBATU ( 1944-2000).

O mărtusrisire lăsată de un ACTOR trecut Prea repede… prea devreme… Dan Turbatu  consemnată de fratele său, Romulus Turbatu– secretar literar al Teatrului G. A. Petculescu pentru o vreme-  în volumul lansat la Reșița, orașul de pe Bârzava miercuri, 25 octombrie 2016, ca semn de prețuire și piedică în calea uitării, datorie sufletească  (mai mult…)