Librăria Semn de carte*

“Muzica aceea pe care o ascultam eu era ceva care venea de departe, depăşea puterea mea de înţelegere de atunci dar simţeam plutind divinitatea, celestul….Consider că acolo şi atunci s-a constituit începutul carierei mele de muzician. (mai mult…)

Miercuri 16 februarie 2011 de la ora 17,30  Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin şi Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie  a Adulţilor Reşiţa împeună cu Metarsis – activităţi şi servicii de cultură urbană şi artă contemporană – vă invită la librăria Semn de Carte din Reşiţa la o seară de poezie în limba română – Rolf Bossert. Întâlnirea va comemora  25 ani de la decesul scriitorului reşiţean de expresie germană trecut în nefiinţă la doar 33 de ani.

“Acum situaţia s-a destins./ Încet se desface cordonul/ Soarele nu-i un fluture galben-citron./ Dar ştiu asta şi pompierii hiperzeloşi? / Scuturaţi-i praful din aripile mele!/ Prin aer zboară blocuri de aer./ Stau pe treptele vântului.” – scria în “Necrolog la ultimul chibrit”, ca şi când şi-ar fi scris propriul necrolog, Rolf Bossert. Poetul reşiţean – născut 16 decembrie 1952 – a stat pe treptele vântului  33 de ani. Atât! Apoi, dezechilibrat, între est şi vest, între România şi Germania, între real şi imaginar, între zbucium şi linişte, şi-a luat zborul spre îngeri, într-o zi între iarna şi primăvară – l7 februarie a anului 1986, de la fereastra unui cămin de azilanţi din Frankfurt pe Main – Germania – unde ajunsese doar de şase săptămâni împreuna cu soţia Gudrun şi cei doi fii: Frank şi Klaus.

Eveniment recomandat de Direcţia judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Caraş-Severin şi Centrul Judeţean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin

Eveniment susţinut şi promovat de Studioul Regional Radio Reşiţa

De la Evanghelie Zappa  (n. 1800 – d. 1865)- grecul de origine româna care a avut iniţiativa renaşterii Jocurilor Olimpice (prin Jocurile Zappaice)-cu câteva decenii înaintea baronului Pierre de Coubertin- pâna la campionii olimpici, mondiali,europeni, şi nationali crescuţi la şcoala de înot reşiţeană al cărui precursor este, fără tăgadă, antrenorul emerit, dascălul de vocaţie, descoperitor de talente şi fauritor de campioni, prof. Ioan Schuster. (mai mult…)

După rezistenţele pe care le-a întâmpinat în timpul scurtei şi chinuitei lui vieţi, opera lui Mihai Eminescu s-a impus fulgerător, neamul întreg, iar nu numai păturei culte. Nu ştiu dacă s-a facut vreodată socoteala exemplarelor tipărite din Poeziile lui Eminescu. Dar în mai puţin de o jumătate de veac, poeziile acestea au fost reproduse în multe zeci de ediţii, de la modestele tipărituri populare până la admirabila ediţie critică a Fundaţiilor Regale, îngrijita de Perpessicius. Astăzi, după ce-au cunoscut atîtea culmi şi atâtea onoruri, Poeziile lui Eminescu, cenzurate în ţară, apar aşa cum le vedeţi, în haina sfioasă a pribegiei. Gloria lui Mihai Eminescu ar fi fost poate mai puţin semnificativă, dacă n-ar fi luat şi el parte, de peste veac, la tragedia neamului romanesc. (mai mult…)